Sunteți pe pagina 1din 41

SSM

SERVICE AUTO

O zi de muncă în Atelierul
Service
Prevenirea riscurilor profesionale

organizarea corectă a muncii și a sarcinilor

un design bun al instalațiilor pentru asigurarea unor


condiții de mediu înconjurator adecvate

alegerea corectă a echipamentului

formarea și informarea angajaților


Deplasarea la locul de muncă
- fișa individuală de instructaj SSM: traseul pe care se
deplasează angajatul de la serviciu spre domiciliu și invers
perioada totală de timp necesară pentru deplasare (se
precizează obligatoriu intervalul orar și timpul total, necesar
deplasării de la domiciliu spre serviciu și invers).
- modificările intervenite în privința timpului și traseului
normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și
invers trebuie aduse la cunoștința angajatorului atât verbal
cât și în forma scrisă.
Patru elemente ale sistemului de
muncă
Indiferent de natura activității , în orice proces de muncă sunt implicate patru
elemente, care interacționeaza și se influențează reciproc în vederea realizării
unui scop unic :
 Om (factorul uman);
 Sarcina de munca;
 Mijloacele de producție;
 Mediul de muncă.
Procesul de munca poate fi analizat ca un sistem format din patru
componente :
OM – SARCINA DE MUNCĂ – MIJLOACE DE PRODUCȚIE – MEDIUL
DE MUNCĂ
Atribuțiile și răspunderile
lucrătorului în privința SSM
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt
sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Atribuțiile și răspunderile
conducătorului locului de muncă în
privința SSM
- în toate locurile de munca sa afiseze, în dreptul fiecarei echipament de munca, instructiuni
de folosire a acestuia si de securitate a muncii;
- sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca, în
functie de caracteristicile echipamentelor existente, precum si de conditiile concrete în
care se desfasoara activitatea respectiva; pentru echipamentele de munca noi, se vor
elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise
sugestive;
- sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor
de protectie specifice locurilor de munca respective;
- sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice
profesionale, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a
însusit cunostintele necesare de securitate a muncii;
- sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individual de
protectie, raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de
munca;
- sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa; în
timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine
interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii;
- sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca.
Pericol – risc – factor de risc
Pericolul -
îmbolnăvirea sau
accidentarea
profesională
Factorii de risc = însuşiri,
stări, procese,
fenomene, comportamente
proprii sistemului de
muncă, ce pot provoca
accidente de muncă sau
boli profesionale.

Riscul =
probabilitatea ca
un pericol să se
materializeze
Riscuri de cădere de la același nivel
sau niveluri diferite
graba

distragerea
alergarea
atenției

Căderea

obstacole în
scările fixe zonele de
trecere
pardoseli
alunecoase
și
încălțăminte
incorectă
Principalele pericole existente într-
un service auto
de electrocutare
(instalații electrice
neadecvate,
echipament
necorespunzător,
proasta întreținere a
utilajelor)
alte pericole mecanic - poate
(mediul de lucru) -
Încălcareaunor apărea în timpul unor
norme precum operaţiuni cum ar fi
curăţenia, igiena şi ridicarea, măsurarea
confortul la locul de geometrieiroţilor sau
muncă precum şi o echilibrarea
iluminarenecorespun acestora, tăiere şi
zătoare sudură sau folosirea
aerului comprimat

Pericol
chimic (a) vopseluri,
diluanţi, chit auto si agenţi
radiaţiile de întărire, benzina, uleiul
rezidual demotor, solvenţi
electromagneti de curăţare (b) agenţii
chimici eliberaţi în aer în
ce (prezent în timpul activităţilor -
timpul tăierii cu motoare aflate în funcţiune
(gaze de eşapament),
flacărădeschisă şi sudură, încărcarea
în procedeele de bateriilor (hidrogen),
sudură) zgomot şi
vopsirea cu compresor
(izocianuri), montarea
vibraţii cablurilor de la sistemulde
frânare şi ambreiaj (azbest)
(afectează în
special muncitorii
din secţia de
asamblare a
caroseriei)
.
Principalele pericole existente într-
un service auto
de electrocutare (instalații electrice
neadecvate, echipament
necorespunzător, proasta întreținere a
utilajelor)

mecanic - poate apărea în timpul unor


operaţiuni cum ar fi ridicarea,
distragerea atenției măsurarea geometrieiroţilor sau
echilibrarea acestora, tăiere şi sudură
sau folosirea aerului comprimat

Pericol

Chimic (a) produsele utilizate în


interiorul unui serviceauto cum ar fi:
vopseluri, diluanţi, chit auto si agenţi
de întărire, benzina, uleiul rezidual
demotor, solvenţi de curăţare şi (b)
agenţii chimici ce sunt eliberaţi în aer
scările fixe în timpul diferitelor activităţi, cum ar fi
motoare aflate în funcţiune (gaze de
eşapament), sudură, încărcarea
bateriilor (hidrogen), vopsirea cu
compresor (izocianuri), montarea
cablurilor de la sistemulde frânare şi
ambreiaj (azbest)

pardoseli alunecoase și încălțăminte


incorectă
Echipamentul individual de protecție
Echipamentul individual de protecție
(?)
Echipamentul individual de protecție
(?)
Echipamentul individual de protecție
Salopeta – pantaloni și bluză (doc)
bine fixate pe corp și
Combinezonul – pantaloni și bluză (doc) încheiate cu nasturi
Halatul – lungimea până la genunchi (doc)
Basc/batic – când se lucrează la mașina de găurit, frezat, strung
Șorț și mănuși din piele – sudură
Ochelari de protecție – când lucrăm la polizor, strung, mașina de
găurit, cu polizor unghiular (Flex) și utilajele ce nu sunt prevăzute sau
nu au în dotare ecrane de protecție
Ecranele de protecție – mașini unelte – scop – protejarea împotriva
șpanului și razelor ultraviolete în cazul sudării
Apărători de protecție – protejare de piesele aflate în mișcare (roți
dințate, fulii, curele)
Suportul de piatră la polizor - permite sprijinirea piesei în timpul
polizării (distanta dintre suport și piatră nu va depăși 3 mm)
Echipamentul individual de protecție
Echipamentul individual de protecție
Riscuri și E.I.P.
Activitatea / Riscul Echipamentul individual Caracteristicile Consecinţele
contextul Profesional de protecţie materialului / EIP neutilizării EIP

1. Organe de Antrenarea unor părţi a -Cască protecţie Material plastic, Invaliditate Deces
maşini în vestimentaţiei sau a -Salopetă protecţie metal, carbon
mişcare părului între organele Pânză, doc
în mişcare ale utilajelor ajustată pe corp Incapacitate
Piele temporară de
în funcţiune – lovire, - Încălţăminte de protecţie
muncă
zdrobire, mutilare, cu legare şi
amputare; asigurarea Piele
Tăierea extremităţilor călcâiului Invaliditate
Piele
(degetelor) - Mănuşi anti-tăiere
- Degetare de protecţie
2. Proiectare de Lovirea ochilor Ochelari protecţie Material plastic
corpuri sau Lovirea capului Vizieră protecţie Material plastic, Invaliditate Deces
particule metal,
Lovirea feţei Cască de protecţie
Lovirea corpului Vizieră de protecţie carbon Incapacitate
Material plastic temporară de
Lovire la mâini Salopetă de protecţie
muncă
Lovirea la picioare Combinezon de protecţie Pânză, doc
Lovirea integrală a Mănuşi de protecţie Piele
Invaliditate
corpului Bocanci sau cizme de Piele
protecţie cu bombeu Piele
întărit (metalic) Cauciucat Piele
Costum de sablare
Activitatea / Riscul Echipamentul Caracteristicile Consecinţele
contextul Profesional individual materialului / neutilizării
de protecţie EIP EIP

3. Manipulare de Tăiere, înţepare la Mănuşi de protecţie Piele Incapacitate


obiecte tăioase, mâini, agăţare, sfâşiere Mănuşi anti-tăiere Metalice (zale), temporară de
penetrante, Tăiere sau înţepare în Mănuşi palmare kevlar muncă
înţepătoare, zona abdominală Degetare de protecţie Piele Invaliditate
abrazive, Tăiere sau înţepare la Cotiere Piele Metalice
alunecoase, picioare
Salopetă protecţie Piele cu burete
agăţătoare
Încălţăminte de Material textil
protecţie
Piele
Şorţ de protecţie
Piele
Burtieră
Piele
Bocanci sau cizme de
protecţie cu Piele
bombeu întărit Piele
(metalic) şi
Piele
talpă antipenetrantă
Jambiere de protecţie
Ghete

4. Manipulare de Lipirea obiectelor de Bonetă de protecţie Pânză Incapacitate


substanţe adezive tegumente sau haine Salopetă de protecţie Doc temporară de
Şorţ de protecţie Piele Cauciuc muncă
Invaliditate
Mănuşi de protecţie Piele
Cizme de protecţie Cauciuc
Activitatea / Riscul Echipamentul Caracteristicile Consecinţele
contextul Profesional individual materialului / EIP neutilizării EIP
de protecţie
5. Manipularea Suprasolicitarea Centură abdominală Textil Piele Incapacitate
manuală a maselor coloanei vertebrale Mănuşi de protecţie Piele temporară de
Lezarea mâinilor Palmare de protecţie Piele muncă
Lezarea piciorului Bocanci de protecţie Piele
Lezarea umărului cu bombeu
Textil Piele
întărit (metalic)
Lezarea abdomenului Textil Piele
Genunchiere
Umerar
Şorţ de protecţie
6. Curent electric în Electrocutare Mănuşi de protecţie Cauciuc Incapacitate
atingere directă, electroizolante temporară de muncă
indirectă sau Încălţăminte de Invaliditate
tensiune protecţie Deces
de pas electroizolantă
7. Lucru cu substanţe Rănire sau arsură Bonetă Textil fibre naturale Incapacitate
explozive prin explozie Caschetă Piele Textil temporară de muncă
Ochelari de protecţie Material plastic Invaliditate
Vizieră de protecţie Material plastic Deces
Salopetă de protecţie Material plastic
Costum protecţie Textil fibre naturale
Şorţ protecţie Piele
Mănuşi sau palmare Piele
de protecţie Piele
Mănuşi chirurgicale Cauciuc
Degetare protecţie Cauciuc
Cămaşă protecţie Textil fibre naturale
Încălţăminte protecţie Piele
Activitatea / Riscul Echipamentul Caracteristicile Consecinţele
contextul Profesional individual materialului / EIP neutilizării EIP
de protecţie

8. Lucru cu substanţe Rănire sau arsură Cască de protecţie Material plastic, Incapacitate
sau mediu inflamabil prin incendiu Salopetă de protecţie metal, carbon temporară de muncă
Bonetă Textil fibre naturale Invaliditate
Cămaşă protecţie Textil fibre naturale Deces
Încălţăminte protecţie Textil fibre naturale
Piele

9. Lucrul în condiţii Pneumoconioze, Mască contra prafului Cauciuc Incapacitate


de praf (pulberi iritaţii ale Ochelari de protecţie Material plastic temporară de muncă
pneumoconiogene) mucoaselor, astm
bronşic, bronşită Salopetă de protecţie Material textil
acută sau cronică Halat de protecţie Material textil
Cămaşă de protecţie Material textil
Încălţăminte de Piele
protecţie

10.Lucru în condiţii Afecţiuni ale Căşti antifoane Material plastic Incapacitate


de zgomot urechilor, hipoacuzie, Dopuri antifoane Burete Cauciuc temporară de muncă
surditate Invaliditate

11.Lucru în condiţii Afecţiuni nervoase, Mănuşi protecţie Piele Material textil Incapacitate
de vibraţi şi trepidaţii digestive, musculo- Burtieră amortizoare Piele Material textil temporară de muncă
scheletate Pieptar Piele
amortizor
Organizarea ergonomică a locului de
muncă
Locul de muncă

Este locul din atelier special amenajat și utilat pentru a permite


desfășurarea activității în bune condiții cu scopul de a obține produse
necesare procesului de producție.

Bancul de lucru
Trebuie să fie rigid și să fie dotat cu un sertar cu scule de mână cu o
placă individuală de îndreptat , cu o menghină de banc, cu un suport
pentru schiță și cu un scaun.

Menghina de banc

Reglarea înălțimii în funcție de înălțimea lucrătorului.


Organizarea ergonomică a locului de
muncă
Lucrătorul aflat în poziția de drepți
așează cotul pe bancurile menghinei,
între braț și antebraț, unghiul trebuie să
fie de 90° (reglată necorespunzător duce
la deformări ale coloanei vertebrale).

Poziția corectă la menghină:


1.Piciorul stâng în față
2.Corpul puțin răsucit
3.Piciorul drept în spate la 60-70 cm față de cel
stâng (la stângaci, invers)
4.Pila fixată cu mânerul în palmă și degetul
arătător întins în față
5.Degetul mare și arătător de la cealaltă mână
vor prinde ușor vârful pilei
Organizarea ergonomică a locului de
muncă
1.Banc de lucru
2.Scaun S1 –
3.Menghină de banc
4.Pilă instrumente de
5.Suport pentru măsură și
schiță control
6. Instrumente de
S2 – pile,
măsură și control
(șubler, ruletă, ciocane, dălți,
micrometru, riglă punctatoare,
gradată, riglă de dornuri,
verificat planeitatea,
echer, raportor) șurubelnițe
7. Ciocan S3 – scule de
8. Placă individuală mână acționate
de îndreptat
electric,
9. Ac de trasat
10. Punctator/dorn mașină de
11. Daltă găurit, polizor
12. Fierăstrău manual unghiular
13. Material
semifabricat (flex), tarozi,
14. Piesă semifinită filiere, chei fixe
15. Plasă de protecție
Organizarea ergonomică a locului de
muncă
1. Pilele se aranjează în dreapta menghinei
2. Sculele de percuție se aranjează în stânga menghinei, la mijlocul mesei
3. Instrumentele de trasat se aranjează deasupra sculelor de percuție
4. Instrumentele de măsură și control se aranjează în partea stângă a sculelor de
percuție, la mijlocul mesei
5. Materialele (materia primă) se aranjează pe marginea mesei, deasupra
instrumentelor de trasat
6. Piesele finite se aranjează deasupra instrumentelor de măsură și control, la
marginea mesei
7. Sculele se vor aranja pe bancul de lucru în funcție de frecvența folosirii lor, a.î. Să
reducem numărul de mișcări inutile
8. Sculele mai puțin folosite se țin la locul lor în sertar sau pe bancul de lucru:
- Fierăstrăul manual (bomfaierul) se ține pe lateralul bancului, pe un suport a.î. Să fie
oricând la îndemână
- Șurubelnițele se țin într-un suport fixat în interiorul sertarului pe lateral
- Foarfecul de tîiat tablă se ține tot pe lateralul sertarului de suport
- Tarozii, filierele și port tarozii, port filierele se țin pe suport tot pe lateralul sertarului
Scaunul de lucru
Reglarea scaunului pe înălțime

Este necesară pentru a obține, în raport cu masa de lucru, o poziție care


să ne permită desfășurarea activității de muncă având un unghi între 70
și 115º la articulația cortului.

Înălțimea spătarului

Trebuie să ajungă, cel puțin până la zona de mijloc a spatelui, sub


omoplați.

Poziția picioarelor

Picioarele trebuie să se odihnească ferm pe podea și trebuie să existe un


spațiu suficient între genunchi și masa de lucru
Accidentele de muncă

Mediul Factorul 1. Acțiuni greșite


de lucru - podele curate uman -executarea
- curățarea imediată a defectuoasa de operatii
lichidelor vărsate -nesincronizari de
- înlocuirea elementelor operatii
stricate -efectuarea de operatii
neprevazute prin
sarcina de munca
- remedierea oricărei -comunicari
probleme accidentogene.
- solicitați împrejmuirea
cu marcaje sau blocați
zona până când se
usucă complet 2. Omisiuni
-omiterea unei operatii
-neutilizarea mijoacelor
de protectie
Poziția corectă
Spatele trebuie să se sprijine pe spătarul
scaunului, în poziție verticală, sau usor
înclinat pe spate.

Brațele trebuie să rămână într-o


poziție relaxată și mobilă iar coatele
de o parte și de alta a corpului.

Încheieturile trebuie să fie într-o


poziție cât mai dreaptă atunci când
se folosește tastatura sau mouse-
ul.

Capul trebuie să rămână în poziție


verticală sau ușor înclinat în față.
Poziția incorectă
Dureri de umeri și în
Dureri de gât partea de sus a Dureri de spate
spatelui
• gâtul întors, prea • apar când • poziția șezândă
aplecat sau prea pe antebrațele nu se exercită o presiune
spate sprijină pe nimic când asupra vertebrelor,
• cauze: poziționarea tastează sau se ligamentelor și
calculatorului și folosește mouse-ul musculaturii spatelui
înălțimea mesei de • apar când trebuie • ŞTIAȚI CĂ... ...
lucru. ridicate brațele pentru vertebrele se tasează
• calculatorul este că masa de lucru pe parcursul unei zile
așezat într-o parte este foarte înaltă sedentare la
sau foarte sus – serviciu? Dacă te
poziție greșită a măsori dimineaţa, la
gâtului la citirea trezire, şi apoi seara,
informațiilor de pe înainte de culcare,
monitor vei observa că la
finalul zilei eşti mai
scund cu câţiva
milimetri.
Monitorul
Poziționarea trebuie așezat a.î. să ne permită desfășurarea
activității în poziție șezândă în fața acestuia

nu trebuie să fie mai mică de 40 cm și nici mai


Distanța mare de 90 cm (recomandabilă = 70 cm)

partea superioară a monitorului trebuie să fie la


Înălțimea înălțimea ochilor

Înclinarea vertical sau poziționat ușor înapoi

evitați așezarea monitorului în fața sau în spatele


Reflexiile unei surse de lumină naturală
Directiva Europeană 90/270 CEE, Biroul Internaţional al
Muncii (B.I.T.)
a. monitorul trebuie poziţionat strict “în faţa” dumneavoastră (nu lateral dreapta
sau stânga) şi uşor înclinat spre spate (câteva grade) folosind suportul pivotant al
acestuia.
b. distanţa ochi-ecran recomandabilă este de aproximativ 70 cm. Distanţa trebuie
ajustată conform preferinţelor dumneavoastră evitând apropierea (sub 50 cm) sau
îndepărtarea prea mare (mai mult de 90 cm).
c. direcţia orizontală a privirii trebuie să întâlnească centrul ecranului.
d. evitaţi mişcările laterale ale capului şi ale gâtului amplasând documentul
(manuscrisul) între ecran şi tastatură.
e. utilizaţi filtre (antireflective) montate în faţa ecranului.
f. amenajaţi un spaţiu personal în care să lucreze mâinile (o arie operativă de
aproximativ 60 cm) pe masa de lucru cu distanţa dintre marginea mesei şi
tastatură de 15-20 cm pentru a vă sprijini antebraţele şi pumnul în timpul pauzelor.
g. nu apăsaţi cu forţă mai mare decât este necesar tastele şi nu sprijiniţi (odihniţi)
mâinile pe tastatură.
h. mouse-ul trebuie amplasat pe direcţia mâinii (aproape de centru şi nu în lateral:
unghiuri şi deviaţii articulare solicitante, generatoare de dureri).
i. faceţi pauze active de 5 minute la fiecare 45-60 minute de lucru sau de 15 minute
la fiecare 2 ore de lucru neîntrerupt.
j. poziţia pe scaun trebuie să fie dreaptă (folosiţi sprijinul dorsal al scaunului).
Lumina
Lumina naturală
Nicio fereastră nu trebuie să se situeze nici în fața și nici în spatele
monitorului calculatorului.
Axul principal al vederii trebuie sa fie paralel cu liniile ferestrei.

Luminatul artificial
Cel mai potrivit sistem de iluminare este cel cu lumină difuză, provenit din
surse de lumină cu acoperire mare, cu o iluminare slabă în toate direcțiile.
Nu trebuie să se folosească lampi de birou pentru că de cele mai multe ori
obosesc ochii.
Tastatura
Tastatura trebuie să se situeze la o înălțime adecvată a.î.
mâinile să nu fie ridicate deasupra coatelor. În cadrul
Înălțimea operațiunii de tehnoredactare a datelor este important ca
atât antebrațele cât și încheieturile și mâinile să fie într-o
poziție relaxată, neflexionate în poziții de efort.

Tastatura trebuie să se situeze la o distanță suficientă de


marginea mesei a.î. să se poată sprijini încheieturile mâinilor
Localizarea și să se poată astfel tasta cu o mai mare ușurință. Lipsa
acestui spațiu nu permite ca încheieturile să se odihnească
creând o tensiune statică în brațe și spate. Spațiul dintre
marginea mesei și tastatură va fi de cel puțin 10 cm.

Poziția Încheieturile trebuie să fie drepte și relaxate. Dacă


activitatea de introducere de date reprezintă o mare
mâinilor parte din ziua de lucru ar putea fi necesară folosirea
unui dispozitiv de sprijinire a încheieturilor mâinilor.
Exerciții de relaxare
Faceți un masaj al nasului de jos în sus apucându-l cu
degetul mare și cel arătător.

Apăsați cu cele două degete mari ploapele


timp de trei sa patru secunde

Așezați degetele arătătoare pe obraji


efectuând mici mișcări circulare

Cu ajutorul degetului mare și al celui


arătător apăsați zona sprâncenelor
Exerciții de relaxare
Aplecați-vă a.î. să vă atingeți picioarele.
Mențineți 5-10 secunde și reveniți ușor la poziția
normală.

Ridicați piciorul drept până la piept.


Mențineți 5-10 secunde si schimbați piciorul.

Așezați-vă mâinile după ceafă si separați


coatele dupa care relaxați-vă.

Ridicați brațele deasupra capului și întindeți-vă


ușor, înclinându-vă de o parte și de alta.

Efectuați cu ajutorul degetului mare mici mișcări


circulare în palma mâinii.
Riscuri de electricitate
Contact electric direct izolări adecvate a cablurilor pe toată lungimea lor
protejarea accesului la părțile electrice expuse

împământarea
utilaje mici și echipamente cu izolație dublă
Contact electric indirect tensiuni de securitate

Nu folosiți cu mâinile ude echipamente cu motor


Nu realizați conexiuni între cabluri neizolate
Nu deconectaț i un cablu trăgând de el
Nu manipulati echipamente electrice dacă nu sunteti pregătit si autorizat pentru aceasta
Verificați echipamentele electrice înainte de utilizare
Raportați orice anomalii
Nu anulați împământarea și nici nu puneți un întrerupator by-pass
Monitorizați continuitatea cablului de împământare
Respectati atenționările
Nu glumiți când este vorba de electricitate
Nu utilizați apa pentru stingerea unui incendiu „electric”
O persoană electrocutată nu trebuie atinsă imediat
Echipamente de birou
copiatoare, distrugătoare
de documente
role, roti dintate, axe etc. acoperite cu o carcasă protectoare
• trebuie să utilizăm echipamentele întotdeauna cu carcasele protectoare instalate
• trebuie să le folosim cu grijă
• înaintea începerii lucrului se verifică starea tehnică a echipamentelor
• remedierea eventualelor defecțiuni depistate va fi executatã de către persoane calificate

dulapuri și fișete
prinderea degetelor, înțepare, lovire, împiedicare
• trebuie să apucăm mânerele bine
• obiectele tăioase sau ascuțite trebuie aranjate în compartimente
• sertarele dulapurilor sau ale birourilor se țin întotdeauna închise

rafturi
stabilitate redusă
• dacă podeaua nu este nivelată în mod corespunzător
• dacă raftul sau dulapul este prea încărcat
• dacă utilizați rafturile ca treptele unei scări
• este interzisă depozitarea sau amplasarea provizorie la înălțime (pe dulapuri, cuiere etc.) a unor
obiecte care prin cădere pot provoca accidente
Deplasarea în cadrul societății

căi de
uși - din sticlă – marcate la
acces - se va circula numai pe
partea dreaptă
nivelul ochilor
- nu se împinge sticla
- se va merge atent (nu - orice deplasare dintr-
se va citi) o încăpere în alta se va
- atenție să nu se calce efectua atent, cu fața
pe obiecte căzute înainte
- deschiderea ușii se
face atent

- se va merge în ritm - ieșirile de urgență


normal, fără grabă trebuie să garanteze o
evacuare rapidă din
clădire
Combaterea stresului la locul de
muncă
 Reduceţi presiunile pe care le puneţi voi înşivă
asupra voastră.
 Diminuaţi aşteptările pe care le aveţi de la ceilalţi.
 Nu amânaţi sarcinile.
 Respectaţi pauzele.
 Nu vă luaţi de lucru acasă.
 Spuneţi „nu pot, nu ştiu, am nevoie de ajutor”.
 Beţi multă apă în timpul zilei.
NICI O ACTIVITATE NU ESTE ATÂT DE URGENTĂ SAU

DE IMPORTANTĂ ÎNCÂT SĂ NU AVEM TIMP SĂ O

FACEM ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ

NU UITA NICI UN MOMENT CĂ ÎNTOTDEAUNA CINEVA

TE AȘTEAPTĂ SĂ TE ÎNTORCI SĂNĂTOS ACASĂ

S-ar putea să vă placă și