Sunteți pe pagina 1din 76

Bogdan Dragos Grigoriu

Rapel anatomic
 Delimitarea mediastinului
 Anterior plastronul costal

 Posterior coloana vertebrala

 Inferior : diafragmul

 Superior: defileul cervico-mediastinal

(apertura toracica superioara)

 Lateral cele doua pleure


Rapel anatomic
 Impartire variabila
 Anatomisti ≠ chirurgi ≠ radiologi

 3 zone anteroposterioare (anterior, mijlociu, posterior)

 3 zone verticale (superior, mijlociu, inferior)

 Impartire pur teoretica deoarece nu exista planuri

anatomice sau fascii care separa aceste compartimente.

 Utilitate: ajuta in orientarea diagnosticului in functie de

localizarea formatiunii tumorale


Compartimentarea
mediastinului I
 Plan orizontal T4 - unghiul sternal al lui Louis
 Mediastin superior
 Mediastin inferior:
 Anterior - Mijlociu (cardio-pericardic) - Posterior

4
Compartimentarea
mediastinului II
Compartimentarea
mediastinului III
• Mediastin anterior : Intre stern si fata anterioara a cordului si vaselor
brahiocefalice;
• Mediastin posterior: Intre cord si trahee anterior si coloana vertebrala
posterior;
• Mediastin mijlociu: Intre cele doua compartimente = ocupat de cord
Continutul mediastinului
anterior

 Timusul sau vestigiile sale;


 Tesut conjunctiv si grasime;
 Cateva vase de singe;
 Marginile anterioare ale pleurei
(sinusurile costomediastinale) ;
 Nervii frenici si vagi;
 Ganglioni limfatici
Continutul mediastinului
anterior
Continutul mediastinului
mijlociu
 Traheea si bronsiile principale
 Ganglioni limfatici
 Inima/pericard,
 Crosa aortica,
 Venele azygos (portiunea
terminala)
 Vasele brahiocefalice,
 Vena cava,
 Arterele pulmonare principale,
 Venele pulmonare

9
Continutul mediastinului
posterior
 Nervi si ggl nervosi paravertebrali
 Esofagul
 Aorta toracica descendenta,
 Venele azygos,
 Ductul toracic,
 Grasime,
 Ggl limfatici

10
Sindromul mediastinal
- Nosologie
 Denumirea de sindrom mediastinal regrupează in fapt
un numar de semne clinice legate de efectele bolilor
mediastinului (in special efectul de masa sau invazia
data de tumori asupra structurilor mediastinale).

 Atunci cand devin simptomatice, evolutia acestor boli


poate fi rapida din cauza spatiului redus de expansiune
si a caracterului compresibil a structurilor mediastinale
Sindroame de compresie
mediastinala
 Sindrom cav superior
 Sindromul Claude Bernard Horner
 Paralizia recurentiala
 Paralizie diafragmatica
 Dispnee de origine traheala
 Disfagie (de ex. disfagia lusoria)
 Tulburari de ritm atrial
Sindromul cav superior
 Este rezultatul compresiei/invaziei venei cave de catre o
formatiune mediastinala/pulmonara (minim 2/3 din lumen)
 Cresterea presiunii venoase in sistemul cav superior genereaza:
 Edem al capului, gatului, bratelor (impresionant dar fara gravitate)
 Cianoza
 Distensia venelor subcutanate
 Edem al laringelui , faringelui cu tuse, modificarea vocii, dispnee,
stridor.
 Scaderea intoarcerii venoase poate duce la scaderea debitului cardiac
(in special in ortostatism)
 Edem cerebral cu cefalee, confuzie, coma
 Poate fi unilateral (stg) prin invazia trunchiului venos nenumit
SCS - etipatogenie
 Compresiune prin mase in mediastinul anterior sau mijlociu
 ganglioni paratraheali
 Limfoame
 Timoame
 Leziuni inflamatorii
 Anevrism de aorta
 Gusa plonjanta
 SAU tumori pulmonare de vecinatate
 Se poate asocia cu tromboza endovasculara , agravand obstructia
 Tromboza se poate constitui ca urmare a invaziei peretelui venos
sau pe un dispozitiv intravascular (cateter, pacemaker).
 Obstructia cavei creste presiunea din sistemul cav superior de la
2-8 mmHg la 20-40 mmHg
Source: N Engl J Med 2007;356:1862-9.
Bilantul lezional
 CT toracic in principal
 IRM este o alternativa la pacientii care nu pot
tolera/primi substanta de contrast
 Daca este necesara implantarea unei proteze
endovasculare se face o venografie
 Bronhoscopia este obligatorie daca cauza este o tumora
pulmonara sau se suspicioneaza o invazie traheala
 Mediastinoscopia este indicata pentru tumorile
mediastinale
 Desi clasic se descrie un risc mai ridicat de sangerare,
biopsiile (bronhoscopie, mediastinoscopie) sunt posibile.
Management
A. In urgenta
1. Preventia trombozei (sau a extinderii ei)
 Tratament anticoagulant in doza curativa
 Efect discutabil
 Sistematic dupa proteza endovascularea(sau aspirina minim)
2. Asigurarea unui lumen deschis pentru vena cava:
 Proteza endovasculara (ameliorare clinica in 24-72h)
 Scoaterea corpului strain endovascular (in general infectat)
 Tromboliza (rar)
3. Tratamentul cu corticosteroizi este frecvent prescris dar de
eficacitate discutabila (0,5 mg/Kg corp minim) – diminuarea
edemului cerebral
4. Tratamentul cu diuretice ????
Management II
A. Tratament “etiologic”
1. Radioterapie
 Ameliorare in >3/4 din cazuri fara insa a se obtine o
dezobstructie totala a VCS
2. Chimioterapie
 Foarte utila in tumorile chimiosensibile (acelasi rezultat ca
radioterapia)
3. Chirurgia
 Pontaj venos doar in cazurile de fibroza mediastinala
(speranta de viata lunga)
 Post chimioterapie cu raspuns tumoral dar cu persistenta
SVCS
Sindromul
Claude Bernard Horner
 Triada:
 Ptoza palpebrala,
 Mioza
 Enoftalmie
 Etiologie:
 Tumori de apex (Sindrome Pancoast-Tobias)
 Leziuni centrale : AVC, compresii ale simpaticului
cervical (disectie carotida), tumori hipotalamice sau ale
trunchiului. Leziuni de bulb rahidian (electrocutie)
 Algiile vasculare ale fetei
 Intinderea plexului brahial la nastere
Patologii infecţioase
 Mediastinite acute
 Generate de bacterii/fungi
 Generează formarea de colecţii abcese (drenaj +++)
 Semne infecţioase patente
 Evoluţie foarte rapida

 Mediastinite cronice fibrozante


 Tuberculoase
 Fungi
Mediastinite acute
 Spontane =Rare (infectii ORL/dentare)
 Rezulta in marea lor majoritate din perforarea esofagului
 Cancere
 Corpi străini
 Investigaţii endoscopice (esofag + bronhii)
 Rareori spontana (Sdr Boerhaave: voma)
 Cel mai frecvent in zona posterolaterala stg

 Post-chirurgie mediastinala (cardiaca +++)


 Tablou mai “sters” decat cele ce rezulta in urma perforarii
esofagului
Radiologic

 Lărgire mediastinala
 Aer la nivel mediastinal
 Drenaj in pleura cu empiem
 Diagnostic rapid esenţial
 In cazul rupturilor esofagiene diagnosticul se face prin
tranzit cu substanta de contrast HIDROSOLUBILA
 CT nu aduce elemente majore in plus fata de RxT
Mediastinita anterioara

Images courtesy of Dr. Lucian Stoica


Mediastinite - tratament
 Chirurgical (DRENAJ foarte important ) :
 Excluderea leziunii (debridare rezectie sau excluzie
esofagiana in caz de fistula)
 Drenaj prelungit si EFICACE, pleural si mediastinal, cu
tuburi de calibru mare
 Antibioterapie larga probabilista, instituita precoce
 Durata mare - 6 saptamani (abces profund)
 Rapiditatea diagnosticului si tratamentului este
esentiala (crestere rapida a mortalitatii)
 Mortalitate ridicata minim 25% tipic 40%
Mediastinitele
sclerozante acute

 Perforatia esofagului (sdr Boerhaave/ endoscopie)

 Extensia infectiilor dentare (molari 2 si 3 mandibulari)


sau retrofaringiene

 Factori de risc: tratament corticoid, diabet, AINS


Mediastinitele
sclerozante cronice
 Evoluţie lenta cu scleroza progresiva a ţesutului mediastinal
 Etiologie:
Infecţioasa (cu punct de pornire in general de la un ggl mediastinal)
 Histoplasma capsulatum (majoritatea)
 Mycobacterium Tuberculosis

Postradioterapie
Rareori alte etiologii (Metisergid)
 Unele cazuri sunt idiopatice
 Asociate uneori cu alte procese similare la nivel retro-peritoneal , retro-orbital
Pneumo-mediastinul
 Definitie: prezenta de gaz in mediastin
 Sase origini posibile
 Plămânul
 Căile aeriene mediastinale (trahee, bronhii primitive)
 Esofag
 Gat
 Cavitatea abdominala
 Traumatic (catetere centrale)
Clinica
 Durere retrosternala
 Dispnee, uneori foarte severa
 Emfizem subcutanat cervical
 Semne de compresie a venei cave daca aerul nu
«scapă» spre gat
 Radiologie: « uşoara »
 Imagine clara care înconjoară opacitatea cardiaca si a
butonului aortic
 Este delimitata de pleura viscerala ce devine vizibila
Pneumomediastin
A. Plămânul

 Cauza cea mai frecventa


 Generat de ruperea unor alveole
 Gazul migrează prin spatiile peri-bronsice in mediastin
 Criza de astm bronsic
 Trauma toracica
 Ventilaţie artificiala
 Efort de voma
 Expir cu glota închisa
B. Căile aeriene mediastinale
 Intubaţie traheala
 Trauma
 Neoplasme traheale
 Endoscopii bronsice

C. Esofagul
• Cauze
– Efort de voma
– Travaliu
– Neoplasme
• Mediastinita - invariabil
D. Gatul
 Traume
 Chirurgie
 Extracţii dentare !!! (rar
dar exista)

E. Abdomenul
• Pneumoperitoneu
F. Traumatice
• Cateterism venos central
A nu se confunda
cu herniile hiatale !!!
Masele mediastinale
- Etiologie
 Masele mediastinale pot fi de origine:
 Neoplazica
 Congenitala
 Inflamatorie
Localizarea lor este utila pentru orientarea diagnosticului
 Pe masura ce cresc, tumorile tind sa ocupe si sa invadeze tot mediastinul
Tumorile mediastinului anterior sunt mai frecvent maligne decit
cele din compartimentul mijlociu sau posterior
Evaluarea radiologica incepe cu Rx toracica, urmata de CT
(exclude cauze vasculare, orienteaza diagnosticul – teratom, gusa
mediastinala, evaluarea structurilor adiacente)
Clinica
 Prezentare variata
 Pina la 2/3 din tumorile benigne si aprope ½ din cele
maligne pot fi asimptomatice (descoperite pe RxT)
 Sau cu o evoluţie foarte lenta
 Simptome generate de compresia si/sau invazia structurilor
de vecinătate (vase, pleura, nervi)
 Dureri sau « greutate » in piept
 Uneori disfagie (tumori posterioare)
 Sdr de vena cava superioara
 Paralizie de corzi vocale
 Debut acut (rupturi esofagiene, mediastinite)
Clinica
 Prezenta de sindroame generale asociate tumorilor
 Hipo/hipertiroidie (gusa mediastinala)
 Hipoglicemii (tumori mezenchimale)
 Diaree (ganglioneurinoame, neuroblastoame)
 Miastenie (timoame)
 Aplazii ale liniei eritrocitare (timoame)
 Hypogamaglobulinemie (timoame)
 Sdr Cushing (timoame, carcinoid)
 Ginecomastie (tumori germinale)
 HTA (Feocromocitom, ganglioneurinoame, chemodectoame)
 Hipercalcemie (limfoame, tumorile paratiroidei)
 Dureri la consumul de alcool (boala Hodgkin)
Bilantul radiologic

 Radiografia Toracica fata si profil - lărgirea siluetei


mediastinale
 Examen ce da informatii limitate
 Depistare
 Localizare grosiera
 Suficienta uneori in pneumomediastin (±), teratoame (structuri
osoase vizibile sau asociere a unei expectoratii cu par sau sebum)

 CT toracic este investigatia “de baza”, obligatorie
 (> 90% din Dg)
 Aport mai limitat pentru structurile cu dispozitie “orizontala”
(diafragm de ex). Mai bun astazi cu tehnologiile multi detector
Investigarea
leziunilor mediastinale

 IRM - uneori necesar (diafragm, coloana/maduva, structuri


vasculare)
 Ecografia - utila in evaluarea maselor chistice si realizarea de
biopsii ecoghidate (mai ales la copiii mici)
 18FDG-PET-scan (sau PET/CT)
 Evaluarea caracterului malign
 Stabilirea volumului rezidual postchirurgical pentru tumorile
germinale nonseminomatoase

 1/2 – 2/3 din cazuri necesita alte examene invazive înaintea


chirurgiei (biopsii)
Obtinerea
diagnosticului histologic
 Punctie cu ac fin (citologie si biopsie)
 Transbronsica
 Transtoracica
 Transesofagiana
 Poate fi echo-ghidata
 Mediastinoscopie
 Mediastinotomie anterioara
 Toracoscopie
Masele mediastinului
antero-superior
Reprezinta circa ½ din totalul maselor mediastinale
Cuprind:
 Tumori ale timusului (timoame, carcinom timic, timolipom,
carcinoame timice neuroendocrine)
 Tumori germinale

 Tumori endocrine (tiroidiene si paratiroidiene)

 Limfoame

 Alte: chisturi timice, limfangioame, tumori mezenchimale

Pseudotumori
leziuni vasculare - aorta
trauma
Gusele intratoracice)
 Frecvent intilnite in practica clinica
– 20% din gusele cervicale coboara in torace (mediastin antero-superior
sting, mai rar in mediastinul mijlociu sau posterior)
 Guse multinodulare
 Ocazional tiroidite sau carcinoame tiroidiene
 80 % provin din istmul tiroidian si se extind in mediastinul anterior
 20 % provin dintr-un lob tiroidian si se extind in mediastinul posterior

 Rareori izolate de glanda tiroida


 Radiologic:
 RxT – aspect “in cupa de sampanie” (la cele anterioare);
 CT: tumora incapsulata, lobulata, heterogena; solida dar pot fi si
chistice; pot prezenta calcificări.
Gusele intratoracice

– Clinic:
– Asimptomatice IN GENERAL,

– Pot fi compresive (durere, alte simptome de compresiune)

– Predominenta feminina 3-4/1

– Tratament: rezectie chirurgicala.


Carcinoamele tiroidiene

 Pot tine de tiroida sau pot fi independente de aceasta


 Apar practic exclusiv la adult
 Pot fi in cadrul unui sindrom MEN2 (carcinom medular)
 Pot fi foarte invazive, uneori chistice si prezinta frecvent
calcificari
 Scintigrafie cu iod de obicei pozitiva (dar nu intotdeauna)
 Tratament : chirugie + iradiere cu Iod (daca capteaza)
Mase situate in
mediastinul anterior
 Hiperplazii timice
 Hiperplazii limfoide (uneori post chimioterapie)
 Hiperplazii adevărate (asociate cu miastenia gravis)
Timoamele
– Cea mai frecventa tumora primitiva a mediastinului anterior
– Locul II in cadrul tumorilor mediastinale
– Apar peste 45- 50 ani; afectare egala M/F
– Clinica:
–asimptomatice,
–1/3 pacienti dureri toracice, tuse, dispnee si/sau alte simptome de
comprimare si invazie a tesuturilor din jur
–pina la ½ pacienti prezinta unul sau mai multe sdr. paratimice (frecvent
miastenia gravis, hipogamaglobulinemie, aplazie eritrocitara pura)
–Pina la 10% din miastenici au un timon, dar in general se recomanda
timectomia la toti, evolutia dupa timectomie este variabila
–Asociere cu alte tumori sau cu boli autoimune
Timoame

– Radiologic: bine delimitata, lobulata, mediastin antero-superior,


intre 5-10 cm, rareori calcificari
– Anatomie patologica:
– neoplasme epiteliale (amestec de celule epiteliale si limfocite mature)
– solide, uneori cu zone de necroza, hemoragii sau transformari chistice
– majoritatea au capsula fibroasa
– 1/3 sunt « timoame invazive » invadeaza grasimea mediastinala, pleura,
pericardul, AD, marele vase si/sau plaminii
– metastazele limfatice sau hematogene sunt rare
Timoame
– Tratament:
– chirurgical,
– radioterapic (tumori invazive sau incomplet excizate),
– chimioterapic (timoame invazive)

– Comportament heterogen
• Tumorile incapsulate au in general un prognostic bun (pot insa
recidiva)
• Uneori se comporta ca o tumora agresiva
• Invazia structurilor de vecinătate condiţionează prognosticul
Carcinoamele timice
• Tumori epiteliale agresive (invazie locala rapida, metastaze multiple)
• Barbati – virsta medie 46 ani
• 2 tipuri histologice mai frecvente: carcinom scuamos si carcinom
limfoepitelioma-like (peste 5 subtipuri descrise).
• Atentie: trebuie exclus un carcinom pulmonar primar ocult ce poate
metastaza in timus
• Radiologic: tumori mari, rau delimitate, uneori chistice, mai intotdeauna
infiltrative, asociate cu lichid pleural/pericardic
• Tumori cu grad inalt de malignitate: arhitectura lobulara, atipii celulare
severe, necroza extensiva, activitate mitotica inalta.
• Prognosticul depinde de gradul tumoral si de stadiul tumorii in momentul
diagnosticului
• Tratamentul consta in chirurgie in principal, chimioterapia este ”in curs de
evaluare”
Tumorile neuroendocrine
(Carcinoidul timic)
• Tumora rara (<5% din tumorile mediastinului anteriro)
• Histologie identica cu tumorile carcinoide cu alte localizari
• Tipic afecteaza barbati intre 40-50 ani
• Asociat cu o translocatie cromozomiala 15-19
• Parte din sdr MEN I in unele cazuri
• Clinica:
• 50% din pacienti au anomalii endocrine (frecvent sdr. Cushing sau sindromul
de neoplazie endocrina multipla);
• rar clasicul sindrom carcinoid (comparativ cu cele digestive)
• Asimptomatic, spt de compresie si/sau invazie
• Metastazeaza frecvent: ggl. regionali sau la distanta (os – metastaze
osteoblastice)
Tumorile neuroendocrine

• Radiologic
• Extensie CT+scintigrafie SST2 (“octreoscan”) sau DOPA
• Aspect: masa larga, lobulata, de regula invaziva, mediastin
anterior, arii de hemoragie si necroza, uneori calcificari.
• Tratament
• De electie – chirurgia
• Sunt rezistente la radio si chimioterapie
• Toate pot beneficia de un analog al somatostatinei (octreotid)
• In special in tumorile mici
• Cele nediferentiate
• Chimioterapie ???
• Iradiere (octreotid sau analogi radioactivi)-in curs de
explorare
Alte tumori timice

Timolipoame
•Foarte rare (~5% din tumorile timusului)
•Toate virstele (totusi par mai frecvente la adulti tineri 26 ani)
•Tumori benigne cu crestere lenta
•Asimptomatice chiar si când sunt foarte mari
•Tumora voluminoasa (> 2kg), incapsulata, compusa din tesut
adipos si tesut timic
•Excizia chirurgicala este curativa
Alte mase timice

Chisturile timice
•Formatiuni rare
•Etiologie controversata: congenitala/dobindita (inflamatie)
•Pot fi asociate cu neoplasme (LH, seminom, carcinom timic)
•Radiologic: mase mediastinale antero-superioare bine
circumscrise, uni sau multiloculate
•Anatomie patologica: perete cu grosime variabila, cu/fara
inflamatie.
•Clinica: majoritatea simptomatice prin compresie
•Chirurgia = terapia de electie
Tumorile germinale
– Caracteristici:
– Grup heterogen (teratoame, seminoame, tumori nonseminomatoase)
(benigne/maligne) ce provin din celule germinale primitive « rau
plasate » in mediastin in timpul embriogenezei
– Situate predominant in mediastinul antero-superior (>90%)
– Histologic, sunt identice cu cele gonadale. Doua clase mari:
– Seminomatoase (majoritatea la barbat) – prognostic foarte bun
– neseminomatoase
– Apar predominant la adultul tinar (virsta medie 27 ani)
– Tumorile maligne predomina la barbati (trebuie exclusa o tumora
primitiva gonadica) cu exceptia teratoamelor benigne
– Cresc in general lent si de aceea sunt descoperite cand sunt voluminoase
Clasificare
Tumori Tumori
seminomatoase neseminomatoase

Seminoame(♂)

♂>♀

The Lancet Oncology , 2004;5(2), p107-118


Tumorile germinale

– Asocierea tumorilor nonseminomatoase cu sdr Klinefelter la ♂


– Prezenta isocromosomului 12 = i(12p)
– aFP si bHCG sunt markeri serici utili – orienteaza diagnosticul dar nu
"scuteste" de biopsie
– bHCG pozitiv uneori in tumorile seminomatoase si in carcinoamele
embrionare ; intotdeauna pozitiv in coriocarcinoame
– aFP pozitiva in carcinoamele embrionare si tumorile sacului vitelin mai rar in
coriocarcinoame
Seminoamele mediastinale

 Aproape exclusiv întâlnite la barbati (decada 3-4)


 Pot fi localizate si in mediastinul posterior
 Mase solide lobulate pe CT, rar invazive
 Pot da metastaze ganglionare sau osoase
 Asimptomatice (1/3) sau simptome prin compresie
 10% din pacienti pot avea nivele crescute de bHCG
Tumori germinale
maligne nonseminomatoase
– Includ
– carcinomul embrionar
– tumorile sinusului endodermic
– coriocarcinomul
– tumorile germinale mixte

– Caracteristici:
– tumori rare, cu malignitate ridicata, cu prognostic mai rau decit tumorile gonadale
– Afecteaza frecvent barbatii tineri (15-35 ani)
– aFP si bHCG frecvent pozitivi
– sunt asociate cu neoplazii hematologice iar 20% din pacienti au sdr. Klinefelter.
– Radiologic: mase largi, neregulate, heterogene (hemoragii, necroza, degenerare
chistica), invazive, asociate cu lichid pleural/pericardic
– Metastazeaza frecvent
Tumorile germinale
tratament
– Tratament
– Seminoame :
– Radioterapie curativa in stadiile precoce (+++)
– Chimioterapie pe baza de cisplatin in formele avansate (++)
– Chirurgia are un rol redus (masa restanta)
– Tumori nonseminomatoase
– Chimioterapie si chirurgie
– PET scan +++ pentru evaluarea tumorii reziduale
– Prognostic:
– Bun in cele seminomatoase
– Prost in cele neseminomatoase
Teratoamele mediastinale
• Teratoamele mature sunt cele mai frecvente tumori germinale 70%
(rar si in mediastinul posterior)
• Sunt constituite din tesuturi ce deriva din cele trei foite embrionare
• Majoritatea sunt mature, bine diferentiate, benigne.
• Teratoamele mature apar frecvent la copii si adulti tineri (afectare egala a
celor doua sexe)
– Produc simptome prin compresie atunci când sunt foarte voluminoase
– Teratomul matur: masa incapsulata, cu arii solide si chistice. Se pot rupe in
bronhii, pleura, pericard atunci cind contin mucoasa intestinala sau tesut
pancreatic.
– Chirurgia este curativa.
• Teratoamele imature (tesut fetal) sunt rare
• prognostic bun la copii dar pot recidiva sau metastaza.
• Teratom malign (teratocarcinom) – rare
• Sunt teratoame mature ce conti foci de carcinom, sarcom sau tumori
germinale maligne.
Tumori rare
Alte tumori in
mediastinului anterior
– Limfangiomul mediastinal
– Este o proliferare benigna de spatii limfatice, de calibru variabil (capilare – citiva cm)
– Este o tumora a copilului foarte tinar
– Radiologic: tumori largi, rotunde, lobulate, multichistice, pot fi infiltrante.
– Tratament chirurgical: dificil.
– Tumori ale paratiroidelor
– Cel mai frecvent sunt adenoame
– Frecvent asimptomatice
– 10% din adenoamele de paratiroida sunt ectopice si ½ apar in mediastinul anterior (in
vecinatatea timusului)
– Frecvent afectate sunt femeile in virsta (hiperparatiroidism dupa paratiroidectomie cervicala)
– Histologic, sunt identice cu cele cervicale
– IRM – metoda fiabila de dg.
Masele mediastinului
mijlociu
– Marea lor majoritate sunt adenopatii
– Limfoamele mediastinale reprezintă cea mai frecventa tumora
mediastinala (20% la adult si > 50% la copii)
– Limfoamele mediastinale pot fi primitive (rare) sau localizari a
bolii generalizate.
– Cele mai frecvente limfoame primitive sunt:
– limfom Hodgkin (frecvent subtipul scleroza nodulara, predilectie
pentru timus)
– limfom B cu celule mari
– limfom limfoblastic (frecvent la baieti adolescenti, ft agresiv si rapid
fatal in lipsa unui tratament adecvat)
Limfomul Hodgkin

– Cel mai frecvent limfom primitiv mediastinal


– Pacientii cu interesare mediastinala sunt tineri (sub 30 ani)
– Forma nodulara sclerozanta este mai frecventa
– LH cu localizare timica este mai frecvent la barbati
– Stadiile incipiente IA-IIB – iradiere + chimioterapie
(prognostic excelent)
– Anatomie patologica: reactie inflamatorie marcata intr-o
stroma fibrotica; prezenta de celule Reed Sternberg
Alte entitati

–Hiperplazie limfoida giganta (Boala Castelman)


• Hiperplazie angiofoliculara
• Etiologie necunoscuta
• Poate fi multipla (uneori asociata cu HIV)
Mase situate in
mediastinul mijlociu
 Tumorile traheale
 Chisturile bronhogenice
 Descoperite la copil sau adultul tanar (<25 ani)
 Marea lor majoritate sunt la nivelul carenei sau a unei bronhii
lobare
 Marea lor majoritate asimptomatice dar uneori pot da simptome
prin compresie
 Hernii diafragmatice
 Paraganglioame aortopulmonare
 Derivate din sistemul nervos autonom
Mase situate
in mediastinul mijlociu
 Mase situate in sinusul costofrenic anterior
 Grăsimea pleuro-pericardica
 Herniile prin gaura lui Morgagni
 Chisturile mezoteliale (pleurale, pericardice)

 Leziuni vasculare (false tumori)


 Anevrisme artera pulmonara
 Dilataţii ale venei azygos
 Anevrisme sau anomalii congenitale ale aortei
 Dilatatia urechiusei stg
Mase situate in
mediastinul posterior
 Tumori cu origine nervoasa
 Tumori rotunde, bine încapsulate, situate paravertebral
 Doar 1-2/10 din aceste leziuni sunt maligne
 Neurofibroame (in cadrul unei boli von Recklinghausen ≈50%))
 Neurinoame (schwanoame)
 Neurinoame maligne (schwanoame maligne)
 Imposibil de diferenţiat radiologic
 Pot avea originea fie pe rădăcinile nervoase vertebrale sau dintr-un nerv
intratoracic (vagul)
 Predomina adulţii tineri (30-50 ani), afectare egala barbati/femei
 Majoritatea sunt asimptomatici (≈50%)
 Semne neurologice eventual (parestezii sau durere data de compresia
structurilor nervoase
 IRM +++ pt a evalua extensia intraspinala a bolii
 Tratament chirurgical, prognostic bun pentru tumorile benigne
Mase situate in
mediastinul posterior
 Tumori cu origine in ganglionii simpatici
 Ganglioneurinoame
 Ganglioneuroblastoame
 Neuroblastoame
 Mai ales la copii
 Calcificările sunt frecvente
 Aspect radiologic triunghiular cu baza spre
mediastin
Mase situate in
mediastinul posterior
 Leziuni mai rare:
 Meningocelul: adulţi, aspect chistic, conţin LCR, asociate cu
cifoscolioza
 Chisturi gastro-enterice
 Chisturi esofagiene
 Chisturi ale canalului toracic
 Tumori esofagiene
 Diverticuli esofagieni
 Superiori (diverticulii Zenker)
 Mediani : prin tracţiune
 Mega-esofag
Mase situate in
mediastinul posterior

 Hernii diafragmatice (hernii hiatale)


 Hernia lui Bochdalek
 Mase ce ţin de coloana vertebrala
 Spondilita (TB +++)
 Raritati
 Cordoame
 Plasmocitoame
Bibliografie
 D.Anthoine- Atlas de Pathologie Thoracique, Springer Paris, 2007, ISBN 978-2-
287-48491-9
 P. Macchiarini, H. Ostertag, Uncommon primary mediastinal tumours, Lancet
Oncol 2004; 5: 107–18
 Cours de la Faculte de Medecine de Strasbourg - polycopie: Pr Massard
 LD. Wilson, F. Detterbeck, J Yahalom, Superior Vena Cava Syndrome with
Malignant Causes, N Engl J Med 2007;356:1862-9
 M. R. Alison, The Cancer Handbook, Nature Publishing Group , 2001.