Formarea Constiintei Istorice

• Aparitia primelor cronici

• Importanta scolii poloneze in formarea cronicarilor
moldoveni
• Cronicari moldoveni
• Figura lui Stefan cel Mare dominand istoria si starnind
imaginatia scriitorilor
• Stefan cel Mare in constiinta nationala si internationala
• Inceputul istoriografiei in tara romaneasca
• Cronicari munteni
• Dimitrie Cantemir
• Concluzie
Primele cronici…
Scoala veche…
Grigore Ureche
• Grigore Ureche este primul nostru mare
cronicar si se trage dintr-o veche familie
boiereasca.Imprejurarile in care evolueaza
familia,studiile,rangurile la care ajunge
dupa ce revine in Moldova de la studii,ii
dau posibilitatea sa cunoasca istoria tarii,ii
creeaza un sentiment de responsabilitate
si de a scrie “Letopisetul Tarii Moldovei”,
singura sa scriere,care s-a pastrat in mai
multe copii,ceea ce a facut posibila
reconstituirea formei originale.
• “Letopisetul Tarii Moldovei”
• “Fost-au acestu Stefan Voda om nu mare de
statu,manios si de grabu varsatoriu de sange
nevinovat;de mulet ori la ospete omaraea fara
judetu.Amintrilea era om intreg la fire, nelenesul,si
lucrul sau il stiia al acoperi si unde nu gandiiai, acolo il
aflai.La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie
insusi se varaia,ca vazandu-l ai sai, sa nu sa
indarapteze si pentru aceia raru razboi de nu biruia.Si
unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-sa
cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor.Mai apoi,
dupa moartea lui si feciorul sau, Bogdan Voda, urma il
luasa, de lucruri vitejesti, cum sa tampla din pom bun
roada buna iese. ”
Miron Costin
• Este continuatorul cronicii lui Grigore
Ureche.Vrea sa restabileasca adevarul
istoric,deformat de fantasmagoriile
“hronicarilor”.De aceea va concepe o
monografie a problemei originilor.Ca si la
Ureche,letopisetul original nu s-a pastrat,
dar au ajuns la noi copii fidele ale acestui
document.Pentru istorici e un document
foarte pretios,deoarece el continua opera
lui Grigore Ureche si ofera o martuire
autentica despre viata Moldovei dintre anii
1595 si 1661.
• “Letopisetul Moldovei de la Aron incoace, de unde
este parasit de Ureche varnicul de Tara de Giosu,
scosu de Miron Costin vornicul din Tara de Giosu in
orase Iasi, in anul de la zidirea lumiei 7183, iara de
la nasterea Mantuitorului lumii, Iisus Hristos, 1675”
• “Cronica Tarai Moldovei si Munteniei “
• “Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei si
Munteniei”
• “De neamul moldovenilor din ce tara au iesit
stramosii lor”
• “Viata lumii”(poem filozofic)
• “Stihuri impotriva zavisitiei”
Ion Neculce
• Este ultimul mare cronicar al Moldovei si
cel care va continua opera lui Miron
Costin relatand evenimetele petrecute
dupa 1661.Meritul sau este cu atat mai
mare cu cat este considerat de asemenea
si primul nostru mare povestitor,precursor
al lui Creanga si Sadoveanu.Cronica sa
este una subiectiva,el nereusind sa se
detaseze de propriile-I impresii,ganduri si
sentimente.
• “Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda
pana la a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat”
• “O sama de cuvinte”
• “…a cazut calul lui Stefan Voda in razboi.Iara un
Purice aprodul i-a dat calul lui.Si nu putea in
graba incaleca Stefan Voda, fiind om mic.Si a
zis Purice aprodul:<<Doamne,eu ma voi face o
movilita, si vino de te sui pe mine si
incaleca.>>[…]<<Sarace Purece, de oi scapa eu
si tu, atunci ti-i schimba numele din Purice,
Movila>>”
Stefan cel Mare
 Ctitoriile lui Stefan

Sucevita Voronet

Neamt Putna
 Sucevita

Cetatea de scaun - Suceava Mormantul lui

Cronicari munteni
• “Letopisetul Cantacuzinesc”
• “Letopisetul Balenilor”
• “Incepatura istorii vietii luminatului si
preacrestinului domnului Tarii Romanesti la
Constantin Brancoveanu Basarab voievod da
cand Dumnezeu cu domniia l-au incoronat, pentru
vremile si intamplarile ce in pamantul acesta in
zilele marii-sale s-au intamplat ”-Radu greceanu
• “De aicea sunt cele ce au scris chiar Rafail
monahul, care pe nume mirenesc l-au chemat
Radu Popescu”-Radu Popescu
• “Istoria Taii Romanesti intre care sa cuprinde
numele ei cel dintai si cine au fost locuitorii ei si
apoi ce o au mai descalecat si o stapanit pana si
in vremile de acum cum s-au tras si sta”-
Constantin Cantacuzino
Dimitrie Cantemir
• Este cea mai reprezentativa personalitate
a umanismului in cultura noastra.Vastele
sale cunostiinte in diferite domenii,il
recomanda drept un erudit,adevarata
intruchipare a umanismului renascentist.A
beneficiat de o educatie solida,asimilarea
culturii greco latine,a principiilor filozofice
fundamentale,insuflandu-I admiratia
pentru valorile antichitatii si increderea in
ratiune.Lunga sedere la Constantinopol i-a
desavarsit educatia,completandu-si
cunostiintele sub indrumarea celor mai de
seama savanti ai timpului.
• “Divanul sau galceava inteleptului cu
lumea sau giudet sufletului cu trupul”
• “Imaginea stiintei sacre”
• “Istoria ieroglifica”
• “Istoria Imperiului Otoman”
• “Descriptio Moldaviae”
• “Monarchiarum physica examinatio”
• “Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor”
• “Descrierea Moldovei” este riguros structurata in
trei parti: prima parte-geografica, a doua parte-
politica, infatisand si naravurile si obiceiurile
moldovenilor si ultima parte “despre cele
bisericesti”.
• “Moldova se intinde in latime de la 44 de grade
55’ pana la 48 de grade si 51’.Lungimea ei este
nehotarata sar cei mai multi georafi aseaza
marginea ei apuseana care atinge Transilvania
la 45 de grade si 39’;capatul ei dinspre rasarit,
care face un unghi ascutit la Akerman, numite
de locuitori Cetatea Alba,il socotesc la 53 de
grade si 22’.”
• “Cine vrea sa dea o descriere politica a Moldovei trebuie,
dupa socotinta mea, sa cerceteze inainte de toate chipul in
care esti carmuita, fiindca noi socotim ca in descrierea
acestuia au dat gres chiar si barbatii cei mai invatati”
• “De bautura nu au prea multa greta, dar nici nu-I sunt plecati
peste masura.[…]O data s-a iscat sfada daca moldovenii sau
valahii sunt cei mai mari betivi.Cei ce se luasera la sfada au
mers pe podul de la Focsani, unde atata s-au sfadit amandoi
cu paharele pana cand valahul a cazut jos de prea mult vin ce
bause.”
• “(Sanzienele)Acesta este numele Sfantului Ioan
Botezatorul.Ei cred ca in ziua cand se praznuieste acest sfant
soarele nu-si strabate drumul sau drept inainte, ci intr-o linie
tremurata.Deaceea toti taranii moldoveni se scoala in acea zi
inaintea zorilor si privesc cu ochi mari rasaritul soarelui si cum
ochiul nu sufera prea mult aceasta lumina si, din pricina ei,
incepe sa se zdruncine si sa tremure ei pun pe seama
soarelui tremuratura pe care o simt in ochi si se intorc voiosi
acasa, dupa ce au facut aceasta incercare.”