UMF CRAIOVA - FACULTATEA DE MEDICINĂ

DISCIPLINA DE FIZIOPATOLOGIE

pH-ul şi Gazele sanguine*

SUZANA DĂNOIU
*Adaptat după A. T. Evans DVM, MS. pH and Blood Gases
Care sunt valorile
normale?
 Normal

Parametrul Valoarea
PH 7.35-7.45
PaCO2 35-45 mm Hg
PaO2 > 70 mm Hg
HCO3 22-26 mEq/L
SaO2 93-98%
%MetHb < 2%
 Normal
Parametrul Valoarea

%COHb < 3.0%

Baze exces  2.0 pana la 2.0

mEq/L
CaO2 16-22 mL O2/dL
Ce informaţii ne pot
aduce determinările
gazelor sanguine?
Gazele sanguine ne vor
aduce informaţii despre:

ventilaţia alveolară
oxigenare
balanţa acido-bazică
Ce este ventilaţia
alveolară?
 Ventilaţia Alveolară
 Cantitatea de aer, exprimată în L/min, care
umple alveolele şi ia parte la schimbul de
gaze
 În mod normal, cantitatea de CO2 produsă
este în echilibru cu cea eliminată de
plămâni (ventilaţia alveolară)
 PaCO2 este direct corelată cu producţia şi
invers corelată cu eliminarea
Care sunt termenii
uzuali în descrierea
ventilaţiei?
Care sunt termenii pentru a exprima o
cantitate de CO2 sanguin crescută,
normală, scăzută etc.?
 Termeni pentru Ventilaţie
PaCO2 SANGE Ventilatie

>45 Hipercapnia Hipoventilatie

35-45 Normo/Eucapnia Ventilatie

Normala
<35 Hipocapnia Hiperventilatie
Care sunt condiţiile
care determină
scăderea ventilaţiei?
 Ventilaţia Alveolară
  VE (ventilaţia totală): supradozare sedative,
paralizii musculare, hipoventilaţie de tip central
 VD (dead volume): COPD (afecţiuni pulmonare
obstructive cronice), afecţiuni pulmonare
restrictive severe (respiraţie rapidă, superficială)
 Ventilaţia Alveolară = ventilaţia totală (VE) minus
spaţiul mort (VD)
 Hipercapnia poate apărea ca urmare a scăderii VE
sau creşterii VD
Se corelează PaCO2
cu tabloul clinic?
 PaCO2 şi tabloul clinic

 Nu putem corela PaCO2 cu tabloul

clinic
 Un pacient cu tulburări respiratorii
poate avea valori crescute, scăzute
sau normale ale PaCO2
 Un pacient fără tulburări respiratorii
poate avea valori normale, crescute
sau scăzute ale PaCO2
Ce fel de probleme
poate cauza o PaCO2
crescută?
PaCO2 Crescută

 Hipercapnia este o problemă

deoarece:
 Creşterea PaCO2 va duce la
scăderea PAO2
 Creşterea PaCO2 va scădea pH-ul

 The higher the baseline PaCO2,

the higher the rise for a given fall
in VA (alveolar ventilation)
Ce măsoară PaO2?
 PaO2

 Măsoară presiunea parţială exercitată de

moleculele de O2 dizolvate în sângele
arterial
 nu ne arată cât oxigen este în sânge
 uzual scade în astm, atelectazie, bronşite,
pneumonii, edem pulmonar, embolism
pulmonar
Ce este PAO2?
 PAO2

 Valoarea medie a PO2 din alveole

 determinată prin ecuaţia gazelor
alveolare
 PAO2 = PIO2  1.2 (PaCO2)
 unde PIO2 = FIO2 (PB  47)
FIO2 = fracţiunea de oxigen inspirat
PB= presiunea atmosferică
PIO2= oxigenul inspirat
Cum ştim dacă
plămânii transferă
corect oxigenul în
sânge?
 Eficienţa Transferului de
Oxigen
 Determinată de diferenţa dintre
PAO2 calculată şi PaO2 măsurată
 numită gradientul “A-a” (5  15
mmHg)
 dacă nu cunoaştem PAO2 nu putem
evalua PaO2
 majoritatea pacienţilor cu PaO2
scăzută au tulburări ale raportului
ventilaţie/perfuzie V/Q
 The alveolar-arterial PO2 difference, notated P(A-
a)O2, varies normally with age and FIO2. Up to
middle age, breathing ambient air, normal P(A-
a)O2 ranges between 5 and 20 mm Hg. Breathing
an FIO2 of 1.0 the normal P(A-a)O2 ranges up to
about 110 mm Hg. If P(A-a)O2 is increased above
normal there is a defect of gas transfer within the
lungs; this defect is almost always due to V-Q
imbalance.
Dacă respirăm aer din
încăperea în care ne
aflăm, o PaO2 de 90
mmHg ar putea fi
normală?
 Ar putea fi PaO2 de 90
mmHg normală?

 Depinde! Ar putea fi normală dacă

PaCO2 a fost normală când am
început să respirăm aerul respectiv
 Ar putea fi anormală dacă PaCO2 a
fost 25 mmHg
Dacă PaCO2 a fost 25
mmHg atunci:
 PAO2 = PIO2  1.2 (PaCO2)
 PAO2 = FIO2 (PB  47)  1.2(PaCO2)
 PAO2 = 0.21 (760  47)  1.2(25)
 PAO2 = 150  30
 PAO2 = 120 mmHg
 PaO2 ar fi trebuit să fie în jur de 105 în
loc de 90 mmHg
Vă puteţi gândi la o situaţie în care
PaO2 de 28 mmHg ar putea fi
normală?
 DA, pe vârful Everest,
prin hiperventilaţie

 Sau dacă cineva respiră numai 8%

oxigen
 PAO2 = PIO2  1.2 (PaCO2)
 PAO2 = 0.21 (253  47)  1.2 (7.5)
 PAO2 = 43.26  9
 PAO2 = 34 cu PaO2 în jur de 28 mmHg
Ce cauze nonrespiratorii ale PaO2
scăzut ar trebui să cunoaştem?
 Cauze nonrespiratorii ale
scăderii PaO2
Cauze: P(A-a)O2
Sunt cardiac Crescut
dreapta-stanga
Scaderea PIO2 Normal
Scaderea Crescut
continutului de
oxigen al amestecului
venos
Ce cauze respiratorii
ale PaO2 scăzut ar
trebui să cunoaştem?
 Cauze respiratorii ale scăderii
PaO2
Cauze: P(A-a)O2

Sunt pulmonar Crescut

dreapta stanga

Imbalanta intre Crescut

ventilatie si perfuzie
Bariere de difuzie Crescut

Hipoventilatie Normal
(PaCO2 crescut)
Cum determinăm
cât oxigen este în
sânge?
 Conţinutul de Oxigen

 Conţinutul de Oxigen = cantitatea de

oxigen legată de hemoglobină +
cantitatea de oxigen dizolvată în plasmă
 CaO2 = (Hb ´ 1.34 ´ SaO2) + (0.003 ´ PaO2)
 Normal: (15 ´ 1.34 ´ 100%) + (0.003 ´ 100)
= 20.1 + 0.3 = 20.4 ml/100ml sânge
Ce este hipoxemia?
Hipoxemia

 Puţin oxigen în sânge

 PaO2, SaO2, şi/sau CaO2 scăzute
Ce este hipoxia?
 Hipoxia

 Termen mai general decât hipoxemia, se

referă la scăderea oxigenului în organism
ca întreg şi include toate cauzele de
hipoxemie
Cauze de Hipoxie 1.
 Hipoxemia
 scăderea PaO2 (afecţiuni pulmonare,
alterare V-Q)
 scăderea SaO2 (scădere PaO2, CO
otrăvuri)
 Scăderea eliberării oxigenului la
ţesuturi
 scăderea output-ului cardiac, şoc,
insuficienţă cardiacă congestivă (CHF-
Congestive heart failure )

 şunt sistemic stânga dreapta (şoc)

Cauze de Hipoxie 2.

 Scăderea captării oxigenului la

ţesuturi
 otrăvuri cu acţiune la nivel
mitocondrial (cianide)
 deplasare la stânga a curbei de
disociaţie a hemoglobinei
(alkaloză acută, CO în exces,
hemoglobine anormale)
Ce rol joacă carboxihemoglobina şi
methemoglobina în relaţie cu
conţinutul de oxigen?
 Carboxihemoglobina
 Cauză importantă de hipoxemie
 CO înlocuieşte oxigenul din hemoglobină
 CO de asemenea, deplasează curba de
disociaţie a oxigenului spre stânga
 COHb normal < 3% la locuitorii din mediu urban
 COHb între 5 şi 10% la fumători
 Puls oximetrele nu fac distincţie între COHb şi
oxihemoglobină
Methemoglobina

 Methemoglobina conţine fier sub

formă ferică (oxidat), formă care face
hemoglobina incapabilă să lege
oxigenul
 hemoglobină oxidată, de regulă
datorită interacţiunilor cu droguri
(nitraţi, topice anestezice) - este
ireversibilă
 puls oximetrele nu fac distincţia ei
În ce relaţie este pH-ul
cu concentraţia
ionilor de hidrogen?
 pH-ul şi ionii de hidrogen
+
pH [H ] (in nMol/L
7.00 100
7.10 80
7.30 50
7.40 40
7.52 30
8.00 10
Termeni

 Acidemia: pH sanguin < 7.35

 Acidoza: proces primar care are
tendinţa de a cauza acidemie,
ex., acidoză metabolică (acidoză
lactică), acidoză respiratorie
(hipoventilaţie)
Alcalemia

 Alcalemia: pH sanguin > 7.45

 Alcaloza: proces primar care are
tendinţa de a cauza alcalemie, ex.,
alcaloza metabolică, prin terapie
diuretică sau alcaloza respiratorie ca
urmare a hiperventilaţiei
Baze exces -BE

 Calcul bazat pe conceptul mărimii

variaţiei bazelor totale din sânge faţă
de valorile normale.
 Rezultatul poate fi un număr pozitiv
sau un număr negativ
 Normal = – 2 până la + 2 BE
Tulburări acido-bazice
primare
 Una din patru tulburări acidobazice
sunt cauzate de o modificare iniţială a
HCO3– sau PaCO2
 scăderea HCO3– şi acidemia (acidoza
metabolică) sau creşterea HCO3– şi
alcalemia (alcaloza metabolică)
 scăderea PaCO2 şi alcalemia (alcaloza
respiratorie) sau creşterea PaCO2 şi
acidemia (acidoza respiratorie)
Ce este “gap-ul
anionic”?
Gap-ul Anionic (AG) N=3-11mmol/l

 gap-ul anionic este egal cu:

Na+ – (Cl¯ + CO2)
cu CO2 din această ecuaţie = “CO2 total”
 acidoza metabolică poate fi împărţită în
acidoză cu gap anionic crescut sau cu gap
anionic normal
 acidozele cu gap anionic înalt apar ca
urmare a excesului de acizi adăugaţi în
sânge, care conţin anioni netitraţi (cum este
ionul lactat)
 Acidoza metabolică cu gap anionic
normal apare când acizii adăugaţi în
sânge conţin cloruri sau prin
pierderea bicarbonatului la nivel renal
sau gastrointestinal
Ce este gap-ul
bicarbonat?
Gap-ul bicarbonat (BG)

 BG = DAG – DCO2 = (AG – 12) – (27 –

CO2)

 poate fi redus la BG = Na+ – Cl– – 39

 utilizat pentru a determina dacă

coexistă o tulburare acidobazică
metabolică
 BG > +6 mEq/L = alcaloză metabolică
şi/sau retenţie de bicarbonat drept
compensaţie pentru acidoză
respiratorie

 BG < –6 mEq/L = acidoză metabolică

hipercloremică şi/sau excreţie de
bicarbonat drept compensaţie pentru
alcaloză respiratorie
 Reguli: (pentru 10 mm Hg
modificare în PaCO2)
Stare Acuta Cronica

Acidoza pH  cu 0.07 pH  cu 0.03

respiratorie
HCO3¯  cu 1 HCO3¯  3-4

Alcaloza pH  cu 0.08 pH  cu 0.03

respiratorie
HCO3¯  cu 2 HCO3¯  cu 5
 Utile pentru diagnostic

 Verificarea gazelor sanguine (arteriale) şi

electroliţii
 dacă CO2 seric este anormal, atunci există o
tulburare acidobazică
 Dacă Gap-ul anionic (AG) este crescut, este
vorba de acidoză metabolică
 Dacă gap-ul bicarbonat (BG) deviază de zero
coexistă o tulburare acidobazică adiţională
 Examinarea pH, PaCO2, şi HCO3
pentru tulburările acidobazice primare
evidente
 Utilizarea evaluării clinice totale pentru
a explica fiecare tulburare acidobazică
Tratamentul tulburărilor acido-bazice

 Trataţi afecţiunea de bază

 În urgenţă, aduceţi pH-ul aproape de
7.3 - 7.5
 Valori Normale
Parametru Valoare
PH 7.35-7.45
PaCO2 35-45 mm Hg
PaO2 > 70 mm Hg

HCO3 22-26 mEq/L
SaO2 93-98%
%MetHb < 2%
 Valori Normale
Parametru Valoare

%COHb < 3.0%

Baze exces  2.0 la 2.0 mEq/L

CaO2 16-22 mL O2/dL