Sunteți pe pagina 1din 30

Muzica : Vangelis – “ Cosmos”

Toate galaxiile, împreunã cu spaţiul cuprins între ele,


alcătuiesc Universul. Acesta este imposibil de
măsurat şi se spune că este infinit. Vârsta sa este
cuprinsă între 15 şi 17 miliarde de ani.
Universul a luat naştere în urma exploziei ,,oului
cosmic”. Explozia a fost numită de către astronomul
George Gamow (1904-1968) ,,big bang” adică
marea explozie.

Ulterior, materia rezultatã din explozie s-a concentrat în


stele, planete, sateliţi, comete, meteoriţi şi praf
interstelar.
Lumea stelelor închisă în uriaşa formă de galaxie conţine
miliarde de sori, fiecare cu familia sa, mai mult sau mai
puţin numeroasă.

Galaxia noastră, Calea Lactee,


e numai una din milioanele de
galaxii ale Universului zărite
de uriaşele telescoape ale
omenirii.
Calea Lactee este o galaxie în spirală ce conţine în
jur de 200 miliarde de stele. S-a format dintr-un
uriaş nor de gaz şi praf acum 10 miliarde de ani.
Dacă ai călători cu viteza luminii ( 300 000 de km / s ) de la
un capăt la altul al galaxiei Calea Lactee, ţi-ar trebui
100 000 ani ca să termini călătoria.

În centru există un nucleu dens şi sferic de stele care poate


conţine o gaură neagră. Nucleul este înconjurat de un disc ce
conţine braţe sub formă de spirale ce sunt formate din stele
tinere, iar nucleul şi marginea discului, din stele mai bătrâne.
Una din cele 200 de miliarde de stele din
galaxia noastra, Calea Lactee, este şi Soarele
care, împreună cu planetele din jurul său,
formează Sistemul solar.
Sistemul solar se întinde pe o suprafaţă în
formă de disc cu raza de 6 miliarde km.
Cu toate că el pare foarte întins, la scara
Universului acesta este cu adevărat minuscul.

S-a născut acum 4,5 miliarde de ani,


din materia cosmică.
Între Pământ şi Soare este o distanţă
de 150 milioane km.
Sistemul solar este format din corpuri cereşti a căror
dimensiune variază de la mărimea unui grăunte de nisip până
la sfere cu diametre de mai multe mii de km:Soarele,planetele,
sateliţii naturali, sute de asteroizi, milioane de meteoriţi şi
foarte multe comete.
Data de 24 august 2006 a reprezentat un punct de referinţă în
istoria astronomiei moderne.

Printr-o rezoluţie adoptată în acea zi, Uniunea Astronomică


Internaţională (UAI) a modificat, practic, structura sistemului
nostru solar, prin introducerea unei noi categorii de obiecte
cereşti, numită planete pitice.
În urma acestei restructurări, sistemul nostru solar are, în
acest moment, opt planete mari (Mercur, Venus, Pământ,
Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun) şi cinci planete
pitice (Ceres, Pluton, Haumea, MakeMake şi Eris).
Cele 4 planete mai apropiate
de Soare - Mercur, Venus,
Terra şi Marte - sunt numite
planete terestre din cauza
suprafeţei lor rocoase.
Planetele dincolo de orbita lui
Marte - Jupiter, Saturn, Uranus
şi Neptun - sunt numite
gigante gazoase.

Planetele pitice sunt: Ceres


(considerat şi asteroid),
Pluton, Haumea, MakeMake şi
Eris (considerate şi plutoizi).
Soarele nostru ( Apollo în mitologia romană şi Helios în cea
greacă) este o stea galbenă de mărime medie care s-a format
acum 4,5 miliarde de ani împreuna cu tot sistemul nostru solar.

Se află în centrul sistemului nostru solar şi are ca sateliţi


toate planetele.

Este de 330 330 ori mai greu decât Pământul, de 109 ori mai
mare în diametru şi ne-ar trebui 1,3 milioane de planete Pământ
ca să-i umplem volumul.
Soarele este format din gaze: 55% hidrogen si 44% heliu.

În centrul Soarelui, unde are loc fuziunea hidrogenului,


temperatura este de 15 000 000 grade C şi acolo se
produce toată energia degajată de Soare.

99% din materia Sistemului solar este concentrată în


Soare.

S-a născut din materia cosmică. La început era mult mai


luminos şi mai fierbinte.

Pe măsură ce îmbătrâneşte, cantitatea de căldură emanată


şi intensitatea luminii sale scade, deoarece materia din
care este alcătuit se consumă prin ardere.

Este o stea de mărime mijlocie, aflata la 30 000 de ani


lumină de centrul galaxiei Calea Lactee.
Mercur este cea mai mică
planetă a sistemului solar.
În mitologia romană,
Mercur era mesagerul sau
solul zeilor (echivalentul lui
Hermes la greci), zeul cel
mai iute de picior.
Dacă vom observa că
planeta are cea mai rapidă
mişcare de revoluţie
(efectuează o rotaţie
completă în jurul Soarelui
Atmosfera acestei planete este în 88 de zile terestre),
similară cu cea a Pământului. asocierea de nume cu zeul
Este de 3 ori mai mică decât roman e lesne de intuit.
Terra, iar suprafaţa ei este Este prima planetă de
plină de cratere şi câţiva munţi. lângă Soare.
- Al treilea corp ca
strălucire de pe bolta
cerească, după Soare şi
Lună, planeta Venus îşi
merită din plin numele
roman al zeiţei dragostei,
frumuseţii şi fertilităţii.
- Este, la propriu, cea mai
fierbinte planetă a
sistemului solar (462°C la
suprafaţă) şi se învârte în
jurul axei sale în sens Are o atmosfera "tropicală"
retrograd, astfel că cu presiuni zdrobitoare, de
soarele-i răsare la vest şi-i peste 90 de ori mai mari
apune la est! decât pe Pământ şi ploi
acide.
Venus mai este denumită şi Steaua Dimineţii deoarece, în
afară de Soare şi Lună, este cea mai strălucitoare de pe
cer.

- Este o planetă "leneşă" deoarece îi sunt necesare 243 de


zile să facă o rotaţie de 360 grade (a doua planetă de la
Soare).
- Atmosfera pe Venus este ucigătoare şi este în principal
compusă din dioxid de carbon cu mici concentraţii de azot.
Pentru Pământ sau
Planeta albastră, numele de
Terra este cel mai des
întâlnit.
• Terra Mater sau Tellus
Mater (Mama Pământ) era
divinitatea romană ce
personifica pământul.

Luminii de la Soare îi ia 8
minute până atinge
Pămăntul ( a treia planetă
de la Soare).

Casă pentru milioane de specii, inclusiv omenirea, Pământul


este singura planetă din Sistemul solar unde există viaţă.
Suprafaţa Pământului este acoperită în proporţie de 70,8%
de apă, restul de 29,2% fiind solid , "uscat".
Zona acoperită de apă este împărţită în oceane, iar uscatul
se subîmparte în continente.

Între Pământ şi restul Universului există o permanentă


interacţiune. Astfel, Luna este cauza mareelor.
Pământul s-a ciocnit acum 4,5 miliarde de ani cu un corp
ceresc de dimensiunile planetei Marte.

Impactul a fost atât de puternic încât resturi de material


rezultate din ciocnire au fost aruncate în spaţiu, pe orbita
Pământului, formând un satelit natural numit Luna.

• Luna şi-a luat numele de la zeiţa romană Diana care mai era
cunoscută şi sub numele de Luna.
• Luna, ca obiect, era numită în mitologia greacă Selena.
• Se depărtează de Pământ cu 3 cm pe an.
• Când este vizibilă, Marte are o nuanţă roşiatică şi de aceea i
se mai spune şi Planeta Roşie. A fost botezată după numele
roman al Zeului Războiului.
• Culoarea roşiatică a planetei Marte conferită de prezenţa
oxidului de fier în solul acesteia induce ideea de sânge, iar de
aici până la a asocia numele acestui corp ceresc cu zeul
războiului nu a fost deloc cale lungă.

•Atmosfera este foarte subţire şi


este formată în principal din
dioxid de carbon.
•Există foarte multe dovezi despre
existenţa activităţilor vulcanice,
Marte având chiar şi cel mai mare
vulcan din Sistemul Solar numit
Olympus Mons ce se ridică la
27 de km de suprafaţă.
Cea mai mare planetă a
sistemului nostru solar nu
putea să primească decât
numele celui mai mare dintre
zeii romani: Jupiter (Zeus la
greci).

Are diametrul de 11 ori mai


mare decât cel al Pământului,
o masă de 318 ori mai mare şi
un volum de 1300 ori mai
mare.

Marea Pată Roşie (GRS) a fost observată prima oară, de


către telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă.
Este un oval de aproximativ 12 000 km / 25 000 km, destul de
mare să cuprindă două Pământuri.
• Celebrăpentru inelele sale,
planeta Saturn a căpătat
numele zeului roman ce
patrona muncile agricole şi
roadele pământului.

Ca o curiozitate, deşi este,


ca dimensiuni, a doua
planetă a sistemului nostru În jurul planetei gravitează
solar, Saturn este mai stânci şi blocuri de
uşoară decât apa, astfel că, gheaţă: inelele.
dacă am avea o apă atât de Mărimea lor este cuprinsă
mare pe care să o aşezăm, între câţiva metri şi câţiva
planeta ar pluti! milimetri.
Planeta Uranus a primit acest nume tot din mitologia romană,
Uranus fiind tatăl lui Cronos (Saturn în mitologia romană),
deoarece planeta este situată în sistemul nostru solar imediat
după Saturn.

Uranus este compusă în mare


parte din stânci şi felurite gheţuri, cu
doar 15% hidrogen şi puţin heliu.

Axa de rotaţie a planetei este


aproape orizontală. Această
neobişnuită orientare ar putea fi
rezultatul unei coliziuni cu un corp
de foarte mari dimensiuni.
În apropierea norilor, temperatura
atinge - 216 grade Celsius.
• A opta planetă de la Soare a fost descoperită din creion (prin
calcul) de doi astronomi (Urbain Le Verrier, un reputat
astronom francez, şi John Couch Adams, un tânăr astronom
englez), independent unul faţă de celălalt.

Planeta a primit numele de


Neptun, zeul mărilor şi al
oceanelor în mitologia romană.
Le Verrier a intuit că aspectul
acestei planete este agitat şi
schimbător ca al suprafeţei mării.

Înfatişarea albăstruie a planetei


Neptun este dată de gazul metan
din atmosfera sa, gaz de culoare
albastră. Atmosfera ei conţine de
asemenea hidrogen, heliu şi apă.
Considerată până nu de mult a
noua planetă a sistemului
nostru solar, Pluton (denumirea
de Pluto destul de des uzitată în
limba română este incorectă,
atât planeta, cât şi zeul
numindu-se Pluton) şi-a pierdut
acest statut în august 2006
În mitologia romană,
Pluton (Hades la greci)
era considerat zeul lumii
subpământene.
Sistemul solar a fost sortit să dispară încă din
momentul creării sale. Astfel în mai puţin de
5 miliarde de ani tot hidrogenul din interiorul
Soarelui se va transforma în heliu, iar Soarele va
creşte în dimensiuni “înghiţind" planetele până la
Jupiter. Dupa aceasta Soarele se va contracta
transformându-se într-o pitică albă care se va
stinge lăsând Sistemul solar în frig şi întuneric.
S-au creat multe scenarii apocaliptice, însă
pericolul poate veni şi mai devreme din altă
parte. Nu numai Soarele sau Luna pot duce la
dispariţia noastră, ci şi un alt corp ceresc mult
mai indepartat: un asteroid.
Sau chiar OMUL poate distruge Planeta albastră.
DACĂ PĂMÂNTUL AR PUTEA VORBI,
ATUNCI NOI L-AM FACE SĂ PLÂNGĂ...
BIBLIOGRAFIE:
 www. wikipedia
 Articole din revistele pentru copii
 Gh. Chiş, Gh. Dorin Chiş – “ Uzina Cosmos”
 http;//images.google.ro
 Muzica : Vangelis – “ Cosmos”