CIOBANU ELENA-LAURA

CIOBANU LARISA-ELENA
DODOLOI DARIA-ELENA
DUDUMAN ADNREEA RALUCA
MORARIU CRINA-IONELA
PASTRAV DIANA-IOANA
 Creierul uman este
cu siguranţă cel mai
complex element din
întregul univers.
Totodată este organul
care consumă, de
departe, cea mai
mare energie
comparativ cu
greutatea sa.

Creierul ocupă, ca spaţiu, doar 2% din corpul tău, dar

consnumă cel puţin 20% din energia acestuia.

Acest organ remarcabil a evoluat de-a lungul milioanelor

de ani, în tot acest timp oamenii fiind omnivori
(consumatori de plante şi carne).
 Există numeroşi
nutrienţi în aceste alimente
care sunt absolut critici
pentru funcţionarea corectă
a creierului, acest sistem
delicat.

Atunci când nu este “îngrijit” cu atenţie – acest lucru însemnând consumul

tuturor alimentelor necesare, nu doar plante şi nu doar carne – se vor produce
deficienţe ale unor substanţe nutritive importante, iar acest lucru poate duce la
creşterea riscului de producere a mai multor boli grave.
 Nutritie pentru sanatatea sistemului nervos
1. Proteine si aminoacizi
Proteinele si aminoacizii joaca un rol importanta in buna functionare a creierului, in
special in perioada intrauterina cand concentratia din sange a fatului in dezvoltare poate fi de
3 ori mai ridicata decat la mama.

De asemenea, cele mai importante substante chimice esentiale de la nivelul creierului

si sistemului nervos central - neurotransmitatori precum dopamina si serotonina - sunt produse de
aminoacizi.
Urmatorii aminoacizi si neurotransmitatorii aferenti acestora sunt vitali pentru sistemul
nervos:
- Acidul gamma-aminobutiric (GABA), glicina, aspartat, glutamat
- Tirozine: dopamina, adrenalina, noradrenalina
- Triptofan: serotonina
- Adenozina, Adenozina difosfat, Adenozina trifosfat, Adenozina monofosfat
- Arginina: acid nitric
- aminoacizii N-acetil si peptidele

Prin urmare, este esential sa se asigura buna dezvoltare a fatului, nou-nascutilor si copiilor mici
cantitatea necesara de aminoacizi, care sunt derivati din proteine. Femeile gravide sau care
alapteaza trebuie sa consume alimente bogate in proteine cu o bogata valoare biologica, adica
sa consume acele proteine care contin asa-numitii aminoacizi esentiali.
 Alimente bogate in proteine care indeplinesc aceste cerinte: produsele din carne, peste,
oua, lapte si produse lactate

Vegetarienii si veganii pot recurge la suplimentele nutritionale cu aminoacizi pentru a se

asigura ca copilul primeste cantitatea necesara de aminoacizi pentru dezvoltarea
normala a creierului si sistemului nervos.

La adulti, orice problema medicala care

afecteaza aportul necesar de proteine
(vegetarianismul, dietele macrobiotice,
alcoolismul sau anorexia) sau creste
aportul de proteine cand organismul nu
are nevoie (sarcina, lactatie, perioadele
de crestere, afectiuni medicale) pot cauza
un dezechilibru in transmiterea unei
cantitati necesare de aminoacizi la nivelul
creierului si sistemului nervos, rezultatul
fiind aparitia unei afectiuni neurologice.
2.Glucoza - important nutrient pentru creier şi sistemul nervos
Creierul uman consumă mai multă glucoză decât oricare alt organ, motiv pentru
care este considerată combustibilul cel mai util pentru funcţionarea optimă a
acestuia. Orice dezechilibru în cantitatea de glucoză furnizată creierului poate
declanşa stare de oboseală, iritabilitate, ameţeală, insomnie, transpiraţie excesivă
(mai ales în timpul nopţii), concentrare scăzută şi amnezie, depresie şi crize de
furie, tulburări digestive şi de vedere.
Alimentele, cu un conţinut ridicat de fibre şi proteine care, în mod natural, au o
încărcătură glicemică mai scăzută, asigură un echilibru al glucozei din sânge printr-
un proces de încetinire a trecerii carbohidraţilor în circuitul sanguin.
Carbohidraţii complecşi (din cerealele integrale, legumele, fasolea boabe, lintea )
sau carbohidraţii mai simpli (fructele) eliberează prin digestie energia necesară
organismului, în mod constant şi gradual, într-un timp mai îndelungat.
3.Grăsimile esenţiale Omega - promovează o sănătate optimă şi contribuie
la întinerirea creierului.
Cercetări ştiinţifice recente susţin că factorul omega-3 constituie o dietă
revoluţionară pentru sănătatea creierului şi armă eficientă împotriva stărilor
depresive, deoarece deficitul de acizi graşi omega-3 poate afecta compoziţia
generală a creierului.
Prof. Dr. Michael Crawford, specialist în nutriţia creierului, director „Institute
of Brain Chemistry and Human Nutrition”, London Metropolitan University -
Anglia, a subliniat că, în decursul timpului, evoluţia creierului uman este
strâns legată de prezenţa în hrană a acidului gras nesaturat Omega-3,
component absolut necesar dietei pentru impulsionarea dezvoltării celulelor
nervoase.
În vreme ce sistemul osos şi cel muscular sunt bogate în proteine şi
minerale, componenta structurală majoră a creierului şi a celulelor sale sunt
lipidele esenţiale (acizi graşi esenţiali -Omega-3: alfa linolenic şi EPA-acid
eicosapentanoic, DHA-acid docosahexanoic şi Omega-6: acid linoleic).
Aceşti acizi graşi se găsesc din abundenţă în creier în proporţie de cca 60%
şi fac parte integrantă din membranele celulare şi membranele neuronale.
EPA şi DHA refac structura normală a membranelor celulare (dublu strat
lipoproteic), restabilesc mobilitatea şi funcţionalitatea receptorilor de membrană şi
a canalelor ionice. Activi din punct de vedere metabolic, aceşti acizi graşi sunt
transformaţi în eicosanoizi - molecule semnalizatoare puternice pentru sistemul
imun, dintre care unele cu efecte antiinflamatorii şi cu rol crucial pentru
dezvoltarea creierului şi transmiterea eficientă a impulsurilor nervoase.
Acizii graşi esenţiali conduc la revigorarea activităţii creierului cu tendinţă de
îmbătrânire, o descoperire impresionantă, deoarece înaintarea în vârstă creează
dificultăţi nu numai în ceea ce priveşte memoria, dar şi rapiditatea şi exactitatea
gândirii, a abilităţilor cognitive (Psiholog David Benton, Anglia).
Cea mai bună dietă din punct de vedere al conţinutului în grăsimi omega-3 este
cea bazată pe peşte, legume, ulei din seminţe de in şi cânepă, seminţe de
dovleac şi nuci. De asemenea, păstrarea constantă a cantităţii optime de DHA şi
EPA este recomandată mai ales femeilor însărcinate sau care alăptează, întrucât
aceste grăsimi vitale pentru creier - omega-3, s-au dovedit a fi extrem de
importante în dezvoltarea fătului şi a sugarilor.
Omega-6, un alt acid gras necesar creierului se găseşte în uleiurile din seminţe
presate la rece de cânepă, dovleac, floarea soarelui, porumb, susan
De ce are creierul nevoie de Omega-3 şi Omega-3
Omega-6?
sunt o cale către echilibru, modulează
funcţiile fiziologice de bază, acizii graşi
omega-3 şi omega-6 menţin creierul activ
mai mult timp;
puterile protectoare ale acestor acizi se
extind asupra protecţiei împotiva unor boli
distructive ale creierului (boala Alzheimer),
afecţiunilor care apar în urma unui atac
cerebral sau a altor probleme vasculare
când are loc o stopare temporară a
furnizării de oxigen către creier;
benefici în terapia profilactică la persoane
cu hipertensiune sau cu alţi factori de risc
asociaţi cu accidentul vascular cerebral;
au un rol vital la nivelul creierului pentru
funcţionarea lui normală, pentru a susţine
dispoziţia (starea generală a copilului care
învaţă), previne sau atenuează tulburările
psihice
Omega-6
Acizii graşi esenţiali - linolenic (Omega-3) şi linoleic (Omega-6) sunt
obţinuţi exclusiv prin aport alimentar (organismul nu-i fabrică), iar într-
un regim alimentar ideal între aceste două tipuri de acizi graşi există
un echilibru optim (raport de 4:1). Pentru menţinerea echilibrului care
trebuie să existe între aceste grăsimi esenţiale, ar fi ca raportul corect
dintre omega-3 şi omega-6 să fie de 1 la 1. Totuşi, în alimentaţia
umană sunt frecvente dietele dezechilibrate şi, în zilele noastre,
raportul este mai degrabă de 1 la 20 sau chiar 1 la 30 cu tendinţa de
deficienţă mai mare în omega-3. Aceste dezechilibre duc la apariţia
unor tulburări funcţionale neuropsihice, cardiovasculare, ale
imunităţii.
Uleiul de peşte şi uleiurile vegetale din seminţe presate la rece
introduse în mod raţional în dietă pot restabili raportul acizilor graşi şi,
în consecinţă, optimizarea funcţiilor organismului.
4.Fosfolipidele - lipide complexe necesare memoriei
Cele 3 tipuri principale de fosfolipide - fosfatidil colina, fosfatidil
serina şi fosfatidil dimetil aminoetanol (DMAE) - îmbunătăţesc
receptivitatea creierului prin menţinerea în formă a receptorilor
neuronilor şi ajută la furnizarea nutrimentelor implicate în procesul
cheie denumit metilare, adică modul prin care organismul şi
creierul păstrează în echilibru mii de substanţe esenţiale, cum ar fi
neurotrasmiţătorii.
Fosfolipidele îmbunătăţesc dispoziţia, mintea şi performanţele
intelectuale, protejează împotriva declinului memoriei ce apare
odată cu vârsta sau împotriva bolii Alzheimer.
Deşi organismul uman poate produce fosfolipide se recomandă şi
o cantitate suplimentară prin dieta zilnică. Cea mai bogată sursă
de fosfolipide într-o dietă normală o reprezintă colina, aflată din
abundenţă în gălbenuşul de ou, organe (ficat, inimă etc.), boabe
de soia, arahide şi alte fructe oleaginoase, iar DMAE în sardine şi
alţi peşti. Lecitina este o altă sursă de fosfolipide, practic “un
medicament minunat în deteriorarea cognitivă, rolul ei în
menţinerea memoriei fiind semnificativ” (în Brain Longevity,
subliniat de Dr.Dharma Singh Khalsa).
Vitamine si minerale esentiale pentru buna
functionare a creierului:
1. Vitamina B1: are efect asupra sistemului nervos, asigurand cresterea
randamentului intelectual.

2. Vitamina B6: imbunatateste functiile mentale, ajutand si la producerea de

transmitatori nervosi.

3. Vitamina B12: sporeste capacitatea de invatare, in special in privinta

asimilarii de material nou. Deficitul de B12 poate duce la unele boli mentale.

4. Zincul: asigura vioiciunea mentala. Alimentele bogate in zinc sunt carnea,

ficat, peste, germeni de grau, drojdie de bere, seminte de dovleac, oua,
mustar.

5.Fier: este un mineral utilizat pentru producerea hemoglobine (pigment

biologic continut de globulele rosii din sange), care are rolul de a transporta
oxigen in tot organimsul.
6. Fosforul: este necesar pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El
se gaseste in peste, carne de pui, cereale integrale, oua, nuci,
seminte, radacina de telina.

7. Manganul: intareste memoria. El se gaseste in nuci, mazare, sfecla,

vegetale cu frunze verzi. Persoanele care sufera de pierdere de
memorie trebuie sa-si asigure cantitati suficiente de mangan.

8. Acidul folic: sporeste capacitatea de concentrare; se gaseste in:

germeni de grau, spanac, seminte de floarea soarelui, produse
lactate, avocado.

9. Lisina: este un aminoacid esential care asigura dezvoltarea

capacitatii de concentrare. Daca sunteti obositi si incapabili sa va
concentrati, aveti ameteala si greata, sigur aveti lipsa de lisina. Ea se
gaseste in peste, lapte, carne, branza, drojdie de bere, oua, produse
di soia si toate alimentele bogate in proteine.

10. Iodul: lipsa acestuia provoaca cretinism

ALIMENTATIA SI STAREA PSIHICA

Alimentele pot influenta comportamentul psihomotor,

in special proteinele si vitaminele din grupa B1.
Tulburari in nutritia azotata pot produce perturbari in
emotivitate de tipul tristetei, apatiei, prin actiunea centrala a
aminoacizilor aminati. De asemenea, administrarea acidului
glutamic are ca efect o crestere a activitatii psihice si
mentale, ca si ameliorarea performantei musculare. Deficitul
in vitamina B1 determina tulburari de tip emotivitate
crescuta, depresie, lipsa de coordonare, afectari ale formei
fizice. Un regim prea bogat in zahar sau prea rafinat poate
produce o carenta in tiamina prin deficit de absorbtie.
 S-a avut in vedere si rolul protidelor fosforate din digerarea carora
rezulta
glicocolul si metionina cu rol deosebit de important, si anume:
glicocol ---> creatina ---> fosfocreatina (sursa de energie in efort);
metionina ---> colina ---> acetilcolina (faciliteaza transmiterea
excitatiei nervoase).
Colina este un nutrient esenţial ce este uneori integrat în
categoria vitaminelor, mai precis în complexul vitaminic B.
 Acetilcolina este eliberata in creier in timpul invatarii si
este cruciala pentru asimilarea amintirilor; rolul acestui
neurotransmitator consta in sustinerea activitatii receptorilor
NMDA, proteine care controleaza intensitatea conexiunilor
dintre neuroni.
La ora actuala, singurul tratament eficient al
simptomelor deficitului cognitiv observat in boli precum
Alzheimerul este utilizarea de medicamente care amplifica
productia de acetilcolina, imbunatatind astfel capacitatile
pacientului.
 In cadrul studiului lor, cercetatorii de la Scoala de
Fiziologie si Farmacologie din cadrul Universitatii Bristol au
aratat exact modul in care aceltilcolina contribuie la
functionarea receptorilor NMDA, inhiband activitatea
altor proteine numite "canale SK", care in mod normal
reduc activitatea acelorasi receptori.
"Dintr-un punct de vedere terapeutic, studiul nostru
sugereaza ca anumite medicamente care actioneaza
asupra receptorilor specifici ai acetilcolinei pot fi de
mare utilitate in tratamentul dereglarilor cognitive. Am
demonstrat ca, imitand efectul acetilcolinei asupra unor
anumiti receptori pot fi eficientizate conexiunile intre
neuroni", a explicat Jack Mellor, seful echipei de
cercetatori.
 Glicocolul se gaseste indeosebi in cartilagii, ceea ce
implica consumarea gelatinei, iar metionina se gaseste in
cazeina (lapte, branzeturi).
Colina, de exemplu, bogata in nitrogen- este o
componenta atat a acetilcolineiun neurotransmitator vital
pentru creier si sinapsele neuromusculare, dar si o
componenta a fosfolipidului lecitina (esentiala a
membranei celulare). Colina poate fi sintetizata in
cantitati suficiente in corpul uman pentru a satisface
necesitatile normale.
 Fosfolipidele se aseamana cu trigliceridele
deoarece contin o unitate de glicerol, dar acesta e
legat de 2 si nu de 3 acizi grasi. Pozitia ramasa libera
la nivelul glicerolului este ocupata de un grup fosforic
si colina.
Membranele sunt formate din molecule de
fosfolipide dispuse intr-un dublu strat cu gruparile de
acizi grasi proiectate spre interior si gruparile de
fosfat-colina spre exterior. Aceste grupuri sunt hidrofile
si formeaza o legatura stabila cu apa -un aranjament
ideal pentru o membrana ce trebuie sa separe 2
compartimente apoase. Fosfolipidul care contine colina
se numeste fosfatidilcolina sau lecitina
 Nivelul de colina in plasma scade marcant dupa
eforturi de lunga durata sau intensitate marcata, posibil
datorita proceselor de reparatie intense postefort. De aici
necesitatea suplimentarii in dieta a colinei. Pentru aceasta
se recomanda sa se consume o cantitate mare de peste, de
altfel de mult timp considerat « bun pentru creier ». In
perioada de varf colina poate fi administrata si sub forma
de granule de lecitina.
Aminoacizii cu lanturi ramificate reprezentati de
valina, leucina si izoleucina pot fi foarte importanti in
stimularea refacerii musculare dupa eforturi foarte intense
si in reducerea oboselii.
Efectele si modul de actiune a Lecitinei
Lecitina este o substanta asemantoare grasimilor care prin
componentele sale colina si inozitololul detine roluri importante in
organismul uman.Rolul cel mai cunoscut al lecitinei este cel din
cadrul proceselor de memorie si invatare, insa lecitina mai detine
si alte functii importante in organism datorita uneia din
componentele sale – colina.

Colina
Desi o cantitate foarte mica de colina este sintetizata in ficat, pe
aceasta cale nu poate fi produsa o cantitate suficienta pentru
necesitatile organismului, de aceea este important aportul de
colina din alimentatie. Astfel colina din alimente va fi depozitata
in ficat,creier si rinichi.
Dintre functiile deosebit de importante ale colinei amintim doar cateva:
• Sprijinirea sistemului enzimantic al ficatului, care detoxifica ficatul, si elimina chimicalele
poluante ale mediului precum si toxinele medicamentelor
• Metabolismul grasimilor din ficat: colina este necesara pentru transportul trigliceridelor
si a altor grasimi din ficat in tesuturi
• Sinteza acetilcolinei: Colina va fi transformata in creier si nervi in acetilcolina, cel mai
important neurotransmitator, care transmite emotii si stari comportamentale in creier.
 Cauze ale deficitului de colina
-Bolile cronice- cum ar fi bolile inflamatorii ale colonului , artrita maresc riscul
pentru deficit de colina
-Consumul de alcool- consumul regulat de alcool reduce nivelul de colina din
organism
-Probleme de digestive- persoanele care au o afectiune a glandelor
secretorii ale stomacului , preiau colina deficitar, si pot prezenta deficit de
colina
-Cresterea- in timpul sarcinii si alaptarii este crescut necesarul de colina

Urmarile deficitului de colina

-Risc crescut pentru cancer de ficat
-Depuneri de grasime in ficat
-Deficient ale functiei rinichilor
-Deficiente in crestere
-Tensiune marita
-Deficit in procesele de memorie si invatare
-Infertilitate
 Surse de colină
Cele mai bune surse de colina sunt: ficat (355 mg/100
g), ouă (147 mg / bucată), peşte (50-70 mg/100g), lapte (38
mg/250 ml), carne de vită (67 mg/100g), alune, germeni de
grâu, varză de Bruxelles (30 mg/100 g) etc.
În general, colina se găseşte în alimente sub formă de
lecitină (lecitina conţine 13% colină). Chiar dacă sursele
vegetale conţin colină, cele mai importante surse sunt cele de
origine animală şi din această cauză vegetarienii pot avea un
consum necorespunzator de colină.
 Colina poate fi sintetizată
de organism, însă cantitatea
produsă nu satisface nevoile
organismului şi de aceea trebuie să
fie obţinută din alimente.
Cea mai mare problemă a
asigurării cantităţii adecvate de
colină o reprezintă faptul că
alimentele bogate în colină conţin
cantităţi importante de colesterol şi
persoanele cu un nivel ridicat de
colesterol nu işi pot asigura
necesarul zilnic. În aceasta situaţie
pot fi folosite suplimentele nutritive
ce conţin doar colină sau cele ce
conţin lecitină (aceasta conţine
aproximativ 13% colină).
În cazul persoanelor
sănătoase, o dietă variată poate
asigura necesarul zilnic de colină,
folosirea suplimentelor fiind inutilă.
 Zincul
Zincul este un element esential care ofera multe beneficii
terapeutice, adesea trecute cu vederea.
Valoarea reala a zincului pentru organismul uman este cu
mult mai mare decat parerea formata despre acest element in
general. Pentru aceasta, trebuie sa examinam rolul acestuia in
cadrul fiziologiei umane.
Organismul uman contine aproximativ 2 pana la 3 grame de zinc,
care poate fi intalnit in oase, dinti, piele, ficat, muschi, leucocite etc.

Din cauza ca niciuna dintre acestea

nu poate constitui o rezerva
constanta de zinc, pentru a-si putea
asigura cantitatea zilnica optima din
acest mineral, organismul depinde
de asimilarea sa pe cale
alimentara.
 Peste 300 de enzime diferite cu functii vitale in organism depind
de aportul de zinc pentru a functiona la parametri inalti. Unele dintre
aceste metaloenzime au ca si componenta principala de baza ionul de zinc.
Printre enzimele care au roluri vitale in organism se afla anhidraza
carbonica, care ajuta la excretia de CO2; fosfataza alcalina, care
elibereaza fosfati anorganici necesari in metabolismul oaselor; superoxid
dismutaza (SOD), care ajuta la protejarea celulelor impotriva radicalilor
liberi; alcool-dehidrogenaza (ADH) , care ajuta ficatul in detoxifierea de
alcool; carboxipeptidaza, necesara pentru digestia proteinelor alimentare.
Mai mult decat atat, diviziunea celulara corecta nu poate avea loc fara o
cantitate adecvata de zinc, necesara sintezei AND, ARN si a proteinelor.
Zincul este o componenta structurala necesara unirii proteinelor AND si
protejeaza de asemenea membrana celulara impotriva lizei.

La nivelul sistemului nervos zincul acţionează prin eliminarea

insomniilor, a stărilor depresive, de frică, lipsa gustului şi a mirosului,
slăbirea vederii, eliminarea hipeactivităţii şi a irascibilitatii. Acest
mineral important joacă un rol deosebit în dezvoltarea intelectuală,
elimină oboseala cronică şi lipsa tonusului intelectual.
 Fosforul

Fosforul asigură sănătatea sistemului nervos şi a celui osos.

Lactatele, carnea, peştele, cerealele integrale sînt principalele surse de fosfor.
Fosforul asigură sănătatea sistemului nervos şi a celui osos.
Lactatele, carnea, peştele, cerealele integrale sînt principalele surse de fosfor.

Un adult are nevoie zilnic de aproximativ 700 mg fosfor. O doză

foarte uşor de realizat dacă ţinem seama că fosforul se găseşte în peşte,
lactate, carne, cereale integrale, fructe, legume, pîine. Aproximativ 80% din
fosforul din organismul nostru se găseşte în oase, iar restul – în sînge.
Împreună cu calciul, fosforul este component esenţial al ţesutului osos. De
asemenea, este necesar pentru menţinerea sănătăţii dinţilor şi gingiilor.
Stimulează procesul de creştere, funcţionarea normală a inimii, rinichilor şi a
sistemului nervos.
AVERTISMENT. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi
atrage atenţia asupra aportului excesiv de fosfor. În
dietă, fosforul trebuie să fie într-un raport de 1 la 1 cu
calciul. Dacă acest raport nu este respectat, excesul de
fosfor împiedică asimilarea calciului, favorizînd
hipocalcemia.
“Din păcate, dieta modernă este bogată în fosfor şi săracă în calciu. Mă refer în
special la salamuri, brînzeturi topite, băuturi de tip cola care conţin compuşi ai
fosforului şi împiedică asimilarea calciului”, spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi,
directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Iaurturile sînt printre puţinele alimente
care conţin calciu şi fosfor în raportul optim. În celelalte alimente, balanţa este mult
înclinată în favoarea fosforului. Astfel, pîinea şi cartofii conţin de cinci ori mai mult
fosfor decît calciu, iar peştele şi carnea – de 10 pînă la 20 de ori mai mult fosfor. Cum
majoritatea alimentelor sînt bogate în fosfor, se vorbeşte destul de rar despre carenţa
de fosfor. Carenţa poate apărea în cazul unui regim alimentar dezechilibrat, la copii în
timpul creşterii, în timpul sarcinii sau alăptării.
 Manganul
Beneficiile manganului pentru organism la nivelul sistemului nervos:
• Combaterea radicalilor liberi
Manganul are proprietati antioxidante, iar acest lucru conduce la capacitatea sa de
a "monitoriza" activitatea radicalilor liberi din organismul uman. Stii deja foarte bine
ca acesti radicali liberi sunt extrem de nocivi pentru organismul uman intrucat
deterioreaza celulele umane si cauzeaza cancer si alte afectiuni devastatoare.
• Epilepsie
Nivelurile scazute de mangan pot actiona ca un determinant pentru atacurile epileptice.
Suplimentele de mangan pot ajuta la controlarea aparitiei unor episoade minore sau majore
de epilepsie. Mecanismul prin care aceasta se intampla inca nu este cunoscut complet, insa se
stie ca manganul actioneaza ca un vasodilatator, iar anumite studii au reusit sa il puna in
legatura cu anumite calitati antiepileptice.
• Creierul si sistemul nervos
Manganul este esential pentru functionarea sanatoasa a creierului si este folosit si pentru
tratarea unor dezechilibre specifice ale sistemului nervos. Acest lucru se intampla cel mai
probabil datorita superoxid dismutazei, care elimina radicalii liberi din organism, inclusiv de
pe caile neurale. Produsele secundare ale oxidarii precum radicalii liberi se regasesc peste tot
prin organism, prin urmare, antioxidanti puternici precum superoxid dismutaza sunt necesari.
Pe langa rolul sau antioxidant, manganul se poate lega de neurotransmitatori si
poate stimula o transmisie mai rapida si eficienta a impulsurilor electrice din corp, accelerand
astfel si functiile cognitive.
Ce alimente au un continut ridicat de mangan
• Condimente: cuisoare - 2,1 mg/lingurita, sofran, cardamon, ghimbire, scortisoara,
patrunjel, turmeric
• Germeni de grau - 20 mg/100 g, cereale integrale din grau, ovaz si orez - 16,8 - 6,7
mg/90 g
• Nucile (alune de padure, nuci pecan, nuci de pin) - alunele de padure iti furnizeaza 12,7
mg/100 g
• Scoici, stridii, midii - fructele de padure sunt o sursa buna de minerale in general - 80 g
de midii contin 5,8 mg de mangan
• Pudra de cacao si ciocolata neagra - pudra de cacao: 3,8 mg/100 g
• Seminte de dovleac (beneficiile semintelor de dovleac) si seminte de dovlecel - 0,5 mg
mangan/100 g
• Boabe de soia coapte (edamame) - 2,3 mg/100 g
• Seminte de in (beneficii seminte de in) si seminte de susan - 2,5 mg/100 g, untul de susan
- 0,41 mg/lingura
• Seminte de floarea soarelui - 2,11 mg/100 g
• Legumele cu frunze verzi - mustard greens, kale, frunze de amaranth, spanac, salata
• Fructe - afine - 9% DZR/150g, ananas (beneficiile ananasului) - 433 mg/intreg ananas,
agrise (beneficii agrise), coacaze negre, capsuni, zmeura
• Cafea si ceai
• Soia, tofu, naut, fasole alba
• Melasa, sirop de artar
 Acidul Folic
Acidul folic, sau vitamina B9, contribuie la formarea de celule sanatoase si joaca un rol foarte
important in prevenirea anomaliilor sistemului nervos si ale coloanei vertebrale la fat. Fiind o
substanta hidrosolubila, acidul folic nu ramane prea mult timp in corp, asa ca trebuie luat in
fiecare zi pentru a actiona eficient. In perioadele de crestere intensa si in timpul sarcinii,
cerintele corpului cu privire la aceasta vitamina sunt mai mari.
Acidul folic protejeaza creierul
S-a observat ca 15 pana la 38 la suta dintre adultii
suferind de depresie prezinta un nivel scazut de acid
folic in sange. Intr-un experiment recent, efectuat
asupra a 20 de pacienti cu afectiuni depresive, de
varsta medie, un tratament cu 50 mg metilfolat pe zi
a avut ca rezultat 81% raspuns pozitiv in sase
saptamani. Administrarea unui supliment de 15 mg
metilfolat pe zi, in completarea tratamentului cu
antidepresive standard, are de asemenea efect
pozitiv. Cercetatorii de la Scoala Medicala Harvard
au aratat ca bolile cronice cum ar fi artrita
reumatoida, anumite tratamente impotriva
cancerului, alcoolismul, sau o dieta saraca pot duce
la o deficienta folata, si deci la cresterea riscului de
depresie.
 Lizina
Lizina este un aminoacid esenţial ce a fost descoperit în 1889 de
Drechsel. Acesta a izolat aminoacidul din cazeină (o proteină din lapte). Trei
ani mai târziu a fost descoperită şi structura acestuia.
Lizina este un aminoacid ce intră în componenţa majorităţii proteinelor
din corpul uman şi are un rol important în absorbţia calciului şi în creşterea
masei musculare.
Alte roluri ale lizinei (lysine) sunt: grabeşte recuperarea după operaţii şi
traume, participă la producerea de enzime, anticorpi şi proteine, influenţează
pozitiv sistemul nervos central, este vital în dezvoltarea organismului,
facilitează producţia de carnitină (nutrient ce transformă acizii grasi în energie
şi scade nivelul de colesterol din sânge), previne herpesul genital.
Pentru ca facilitează absorbţia calciului şi îngreunează eliminarea
acestuia prin urina, lizina poate preveni osteoporoza.
Lizina joaca un rol esenţial şi în producerea colagenului (substanţă ce intră în
componenţa tendoanelor, cartilagiilor şi pielii).
Surse de lizină
În mod natural, puteţi obţine lizină din alimente, dar atleţii şi
vegetarienii au dificultăţi în procurarea cantităţii necesare. O cantitate
insuficientă poate duce la o dezvoltare lentă, oboseală, greţuri, ameţeli,
carenţă de niacina (vitamina B3 – lipsa duce la pelagră) şi infertilitate.
Acest aminoacid poate fi obţinut din carne, ouă, lactate, mazăre, soia, fasole,
linte, spanac, amarant, hrean etc
 Fierul
Fierul este un mineral utilizat pentru producerea hemoglobine (pigment biologic continut de
globulele rosii din sange), care are rolul de a transporta oxigen in tot organimsul.

Toate celulele din organismu uman au nevoie de oxigen pentru a supravietui, dar creierul
este cel mai sensibil organ in lipsa unei cantitati suficiente de oxigen. Astfel, carenta de fier,
care provoaca anemie, reduce capacitatea sangelui de a transporta oxigen in tot
organimsului, ceea ce va afecta buna dezvoltare a creierului in mediul intrauterin si in primii
2 ani de viata, precum si buna functionare a acestuia pe tot parcursul vietii.

Severitatea si durata carentei de fier determina gravitatea leziunilor. Potrivit studiilor,

creierul este mult mai sensibil la carenta de fie in primii 2 ani de viata, cand deterioarea
creierului si a sistemului imunitar pot fi permanente.

La copiii cu varsta mai mare de 2 ani, scaderea functiei cognitive, slabele rezultate la scoala
si dezvoltarea psihomotorie insuficienta sunt cauzate de anemia feripriva. Totodata, acestea
sunt si motivele pentru care in perioada sarcinii se recomanda administrarea suplimentelor cu
fer si acid folic. Laptele matern nu este bogat in fier, iar pentru a stimula aportul de fier din
organism acestora li se administreaza suplimente cu fier.
Simptome specifice carentei de fier:
tulburari de memorie, iritabilitate si
nervozitate, apatie, oboseala fizica.

Alimente care contin o cantitate ridicata de

fier: ficatul si ale organe, carnea de vita,
porc, oaie si vanat, pasari de curte, peste,
galbenus de ou, cereale fortificate cu fier,
fructe uscate.

Fierul din alte produse alimentare (cum ar fi

spanacul) nu se afla in stare naturala, bio,
care in alimentele enumerate mai sus,
deoarece substante chimice precum fitatii
inhiba activitatea fierului.

Carentele severe de fier sunt tratate cu

suplimente injectabile cu fier; daca se
opteaza pentru administrarea pe cale orala
a suplimentelor din fier tratamentul trebuie
sa dureze cel putin 3 luni.
 Iodul
In trecut, cauza frecventa a leziunilor
Cretinism:
cerebrale si a deficitului mintal este
lipsa iodului din dieta, care provoaca
cretinism in randul nou-nascutilor. In
mod ironic, afectiunile cauzate de
carenta de ion - guza materna si
cretinism - sunt cel mai usor de
prevenit prin simpla consumare a sarii
de masa iodata.

Persoanele care nu consuma sare de

masa iodata (de exemplu, din cauza
hipertensiunii arteriale) trebuie sa
consume peste si fructe de mare sau
sa urmeze un tratament cu suplimente
alimentare, mai ales in sarcina sau in
timpul alaptatului.
Alimente cu un continut ridicat de iod:
fructe de mare, peste, legume cu
frunze verzi.
 Influenta nutritiei asupra starii mentale si emotionale
“Nutritia are un rol esential pentru starea noastra mentala si
emotionala”

“Suntem singurii responsabili de sanatatea noastra fizica,

mentala si emotionala”

Sanatatea fizica genereaza starea de echilibru la nivel mental si emotional si o

minte curata, calma, aduce cu sine o stare fizica buna. Nu este nici un dubiu asupra
faptului ca starea de sanatate emotionala si mentala poate fi asigurata de o buna
nutritie.
Atat de interdependente sunt sanatatea corpului fizic si a celui emotional si
mental incat nu putem face o afirmatie de genul: “este sanatos dar intr-o stare de
depresie” sau “este schizofrenic dar perfect sanatos fizic”.
Boala sau o stare fizica precara, ne da sentimente de anxietate, frica,
ingrijorare, depresie. In acelasi mod, stresul mental si emotional ne supara si contribuie la
multe boli care sunt apreciate ca avand origine fizica de cei mai multi medici.
Practic, calitatea sangelui determina calitatea gandurilor noastre. Ca si alte
organe, creierul primeste oxigen si nutrienti prin sistemul circulator. Daca sangele este
retras din creier, starea de inconstienta apare, iar apoi survine starea de deces. Cand
oxigenul este insuficient, devenim apatici, avem dureri de cap, si ne scade atentia.
Procesele mentale sunt incetinite si devenim confuzi.
 Fiecare dintre noi facem asocieri placute sau mai putin placute cu mancarea
pe care o consuma. Majoritatea afirma: “Daca are gust bun, e ok.”, sau “Cum e
restaurantul acela ? are mancare buna?”. Nimeni nu intreaba: “Cum se mananca acolo,
se mananca sanatos ?”
Anumite alimente ne fac iritabili sau deprimati. Alte mancaruri ii fac pe
copii, si alaturi de ei si pe parinti, nervosi, galagiosi si hiperactivi.

Alimentele ne afecteaza starea mentala si emotionala in 2 feluri:

• prin lipsa nutrientilor vitali

Consumarea zaharului alb va determina eliberarea de catre organism a rezervelor de
vitamine B si va conduce la o stare de depresie nervoasa, in timp ce, mancand fructe,
sangele va asimila carbohidratii naturali si mineralele organice care sunt favorabile
activitatii mentale.

• prin producerea de substante toxice

In fiecare zi milioane de oameni ingereaza diferite alimente sau substante fara nici o
valoare nutritiva. Mai mult, aceste “non alimente” nu numai ca nu furnizeaza organismului
nutrientii necesari, dar, pentru a fi metabolizate, corpul este nevoit sa foloseasca din
rezervele de nutrienti ale sale.
 Aceste alimente le putem denumi “jefuitori de nutrienti”. Dintre
acestia, cel mai mare “jefuitor” este considerat zaharul alb.

Zaharul alb cauzeaza rabufniri emotionale mai ales la copii si

adolescenti. Starile agitate, vandalismul si absenteismul din scoli poate fi
pus pe seama consumului excesiv de alimente fast-food si bauturi
carbogazoase.

La adulti ele cauzeaza boli cronice la nivelul sangelui care se

manifesta prin diabet sau hipoglicemie. Acesti oameni deseori au perioade
de depresii, iritabilitate si atacuri nervoase. Aceste stari afecteaza de
fiecare data sistemul nervos rezultand in stari mentale, care se manifesta
prin simptome ca: dureri de cap, oboseala, insomnie, iritabilitate, agitatie,
plans, stari de nervozitate, ingrijorare excesiva, putere de concentrare
scazuta, depresie, uitare, ganduri suicidale, temeri ilogice, alergii, samd.
Factori in asigurarea sanatatii la nivel fizic, mental si emotional

• sa ne asiguram o stare mentala si emotionala echilibrata

• sa ne asiguram o alimentatie sanatoasa
• suplimentele nutritive, alimentele preparate termic, produsele din carne, conservele
si semi-preparatele, zaharul alb, uleiurile rafinate, sarea, trebuie eliminate din
dieta noastra, ele fiind in cea mai mare parte consumatori de nutrienti, si nu
furnizori
• orice substanta toxica introdusa in corp va actiona in sensul dereglarii echilibrului
emotional si mental, intr-o masura mai mare sau mai mica, intr-o perioada de timp
mai scurta sau mai lunga, conducand la depresii si stari de nervozitate, afectand
sistemul nervos
• sa preparam mancarea intr-o stare armonioasa
• sa servim mancarea intr-un mediu armonios, intr-o dispozitie calma si relaxata,
numai atunci cand apare senzatia de foame. Nu este indicat sub nici o forma sa
consumam alimente ca substitut pentru dereglarile noastre emotionale sau mentale,
pentru stimulare, sau ca mijloc de a scapa de probleme si, nici dupa anumite
retete general valabile.
(suprasolicitare
intelectuala)
 Etica si alimentia
Organisme modificate genetic prezente in alimentatie

Ce este mancarea modificata genetic?

Oamenii modifica structura genetica a plantelor si a animalelor de mii de ani. Cand
un cultivator de mere incruciseaza un mar care face in special fructe zemoase cu unul
care rezista foarte bine chiar si pe timp de inghet, rezulta un hibrid: un mar
modificat genetic. insa aceasta nu este decat o manipulare a ceea ce s-ar putea
intampla si in natura, datorita polenizarii realizate de insecte.
Cand vorbim insa despre organismele modificate genetic, sau OMG-uri, ne referim
la cele al caror material genetic, adia ADN, a fost modificat intr-un mod care nu se
intampla in mod natural, explica Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Un exemplu relevant din lumea reala este un soi de capsuni care a fost modificat
genetic pentru a rezista conditiilor climatice cu temperaturi scazute din nordul
Europei. Oamenii de stiinta au izolat o proteina anti-inghet, pe care au gasit-o pe
cale naturala in ADN-ul unui peste numit platica, si au introdus-o in ADN-ul
capsunilor. Acest ADN modificat s-a transmis apoi mai departe urmatoarelor
generatii de capsuni.
De ce se face acest lucru?
Produsele MG fac posibil transferul genelor dorite la o alta planta pentru a crea
culturi care sa fie mai accesibile, mai hranitoare, mai durabile sau care sa fie
rezistente in mod natural la erbicide. Ca si in exemplul capsunilor, ideea este sa
obtii toate beneficiile de pe urma genei introduse, lasand intacte toate celelalte
proprietati ale alimentului din care aceasta provine. Asa ca, o capsuna cu gena
de platica nu are gust de peste. Cel putin nu aparent.
Este o idee buna?
Depinde cui adresezi aceasta intrebare. Exista multi experti implicati in aceasta
dezbatere, unii care se pronunta net in favoarea produselor MG si altii care se
impotrivesc total. Iata ce spun specialistii.
OMG pot hrani lumea?

PARERI PRO
- Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca populatia lumii va depasi noua miliarde
pana in 2050. Unii sunt de parere ca, pentru a hrani atatia oameni, avem nevoie de
alimente MG. Potrivit acestora, culturile MG pot produce recolte in ciuda conditiilor climatice
nefavorabile, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme, limitand in acelasi timp zonele care
trebuie defrisate. Tehnologia genetica ar putea contribui masiv la dezvoltarea tarilor
africane, sustine Calestous Juma, director al proiectului Inovatia in agricultura africana, de la
Universitatea Harvard, SUA.

- Sustinatorii afirma, de asemenea, ca

produsele MG pot proteja sanatatea.
Acestia fac referire la „orezul auriu“, o
cultura care a fost deja experimentata in
SUA. Prin combinarea orezului cu
betacarotenul, este vizata deficienta de
vitamina A, o cauza importanta a
aparitiei orbirii la copii, care poate fi
astfel prevenita.
PARERI CONTRA
- Criticii sustin ca hranirea saracilor are mai mult de-a face cu banii si politica decat cu
agricultura. Tarile occidentale au alimente in exces, dar natiunile mai sarace nu-si permit sa le
cumpere. Asa-zisa Revolutie verde din anii ’70 trebuia sa elimine foametea, utilizand noi soiuri
de culturi. Dar nu s-a intamplat asa.
- Mai e problema dreptului de proprietate. Semintele provenite din laborator si nu din sol sunt
brevetate, iar utilizarea lor se poate face numai sub licenta. Ca sa se asigure ca nu pierd bani,
companiile agrochimice producatoare au patent pe aceste seminte, fermierii fiind obligati sa
plateasca semintele in fiecare an, chiar daca ele provin dintr-o recolta MG rezultata din
seminte cumparate in anul anterior. Greenpeace avertizeaza ca OMG-urile consolideaza
controlul alimentatiei mondiale in mana catorva corporatii.

- Ramane de vazut daca

alimentele MG pot hrani intr-
adevar pe termen lung o
populatie mai mare decat
cele obtinute prin metode
agricole traditionale, precum
agricultura durabila.
Efectul asupra animalelor
PARERI PRO
- Sustinatorii OMG-urilor sunt de parere ca acestea sunt excelente ca hrana pentru animale,
deoarece sunt mult mai ieftine. De fapt, se estimeaza ca in jur de 90% din hrana pentru
animale din toata lumea contine ingrediente MG.
- Un alt argument este ca, in viitor, tehnologia genetica ar putea fi utilizata pentru ca
animalele, inclusiv cele pe care le consumam, sa devina mai rezistente la bolile frecvente.
PARERI CONTRA
- Unii experti sunt ingrijorati ca hrana MG ar putea crea probleme de sanatate necunoscute.
De e-xemplu, vacile hranite cu hormoni de crestere MG ar putea avea probleme de crestere
sau de metabolism.

- Nu numai ca nu
intelegem pe deplin
efectele hranei MG
pentru animale, insa
mai avem multe de
descoperit privind
modul in care ele ne
pot afecta cand
consumam animale
hranite cu OMG.
Efectul asupra sanatatii umane
PARERI PRO
- Lydia Buchtmann, de la Agentia pentru Standarde Alimentare din Australia si Noua Zeelanda,
spune ca, de peste zece ani, in America de Nord se consuma cantitati uriase de OMG fara
niciun efect daunator. Aproape toate produsele pe baza de porumb, rapita si soia din SUA sunt
modificate genetic.
- Chris Leaver, profesor emerit in stiinta plantelor la Universitatea Oxford, este de parere ca
testarea produselor MG este mult mai riguroasa decat a oricaror alte produse alimentare.
Probabilitatea ca alergenii sa intre in lantul alimentar este „in esenta redusa la zero“. El mai
afirma ca persoanele care sufera de colici sau alergii pot beneficia de ultimele descoperiri in
domeniu. Un exemplu sunt alunele care nu contin alergeni.
PARERI CONTRA
- Prof. dr. Gh. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari A-limentare, spune ca teritoriul
OMG apartine incertitudinii stiintifice. „Un organism modificat genetic este o entitate biologica
care n-a existat niciodata pe Pamant. Si nu se cunosc inca efectele pe care le poate avea
asupra organismului uman, mai ales pe termen mediu si lung.“ Activistii de mediu sunt si mai
radicali: „Noi studii independente arata ca porumbul MG e toxic pentru organele interne ale
animalelor“, a declarat Gabriel Paun, de la organizatia Agent Green.
Sunt OMG etichetate corect?
PARERI PRO
- Legislatia UE prevede ca OMG-urile si produsele derivate din ele pot fi puse pe piata doar
dupa autorizare in baza unei proceduri speciale de evaluare a riscurilor pentru sanatate.
Constantin Cerbulescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,
afirma ca, prin lege, ele trebuie etichetate cu avertizarea: „Acest produs contine organisme
modificate genetic“. Dar inca mai sunt producatori care nu se conformeaza.
PARERI CONTRA
- Greenpeace sustine ca testarea masoara continutul proteic de OMG din alimente, astfel incat
alimentele foarte rafinate, ca amidonul de porumb si rapita, din care se extrag in totalitate
proteinele, nu pot fi testate sau etichetate in consecinta. De aceea, consumatorii nu pot alege in
cunostinta de cauza.
- Acum vreo trei ani, Carrefour Romania a raspuns ingrijorarii
publice si protestelor de strada ale organizatiilor nonguvernamentale, retragand un sortiment
de paine, despre care primise informatii ca ar contine soia modificata genetic si neetichetata ca
atare. In UE, atat alimentele ultra-procesate, cat si mancarea pentru animale care contin OMG
trebuie tichetate.
- See more at: http://www.erd.ro/cat-de-buna-e-mancarea-modificata-
genetic#sthash.0zm32n9V.dpuf
Care e viitorul produselor MG?
La culturi, SUA este lider global, urmata de Argentina, Brazilia si India. Pana anul trecut,
Romania ocupa locul al treilea ca suprafata cultivata cu porumb MG, cu peste 7.000 de
hectare, dar, astazi, datorita activistilor, dar si agricultorilor, care au constatat ca acesta
nu le aduce neaparat mari beneficii, terenurile cu astfel de culturi s-au redus pana
aproape de disparitie, sustine Gabriel Paun. Franta, Grecia, Austria, Ungaria si Italia au
interzis culturile de acest gen. Totusi, sustinatorii spun ca OMG combat deficitul global de
alimente, schimbarile climatice si saracia. Programul Mondial pentru Alimentatie al ONU
distribuie ajutoare (inclusiv OMG) in tarile sarace.

Jack Heinemann, un expert de la

Centrul pentru Cercetare in
Biosiguranta de la Universitatea
neozeelandeza Canterbury,
crede ca e nevoie de o abordare
axata pe „biotehnologie
corecta“, care „are ca scop
reducerea impactului agriculturii,
cresterea bunastarii si
promovarea inovarii la nivel
local“. - See more
 Vegetarianismul
- stil de viata sanatos ce are la baza motivatii etice-

Motivele pentru care persoanele aleg acest stil de viata:

a. Sanatatea - multe persoane devin

vegetariene pentru a-si proteja
sanatatea, mai ales ca studiile au
demonstrat un lucru important in trecerea
la vegetarianism reduce cu pana la 90%
aparitia bolilor cardiace.
b. Etica - dorinta de a nu rani sau ucide
animalele este unul dintre principalele
argumente ale celor care se hotarasc sa
urmeze regimul.
c. Ecologia - este si ea un reper important.
Consumul diminuat de carne contribuie la
protectia mediului prin reducerea
numarului de resurse naturale folosite in
cresterea, transportarea si
manufacturarea produselor de origine
animala.
 BIBLIOGRAFIE
• HTTP://WWW.BIOREMEDII.COM/BIOREMEDII/0/0/2/17

• HTTP://WWW.CSID.RO/HEALTH/SANATATE/HRANA-PENTRU-CREIER-ALIMENTATIA-CORECTA-PENTRU-UN-
CREIER-SANATOS-12897674/

• HTTP://CIS01.CENTRAL.UCV.RO/EDUCATIE_FIZICA-
KINETO/PDF/STUDENTI/CURSURI%20MASTER/NUTRITIE_DOPING_CURS.PDF

• HTTP://JURNALUL.RO/VIATA-SANATOASA/TRUP-MINTE-SUFLET/FOSFORUL-HRANESTE-NEURONII-
132433.HTML

• HTTP://WWW.FITBODY.RO/BENEFICIILE-MANGANULUI-PENTRU-ORGANISM-SI-CE-ALIMENTE-AU-
CONTINUT-RIDICAT-DIN-ACEST-MINERAL.HTML

• HTTP://CESAMANCAM.RO/DESPRE-LIZINA.HTML

• HTTP://PSIHIATRIE-BUCURESTI.COM/NUTRITIE-PENTRU-SANATATEA-SISTEMULUI-NERVOS/

• HTTP://WWW.TOPEXPERTI.RO/EXPERTI/IOANA-MIHAELA-RADU_42/ARTICOLE/DIETA-SI-SISTEMUL-
NERVOS-_60

• HTTP://WWW.ALIMENTATIENATURALA.RO/INFLUENTA-NUTRITIEI-ASUPRA-STARII-MENTALE-SI-
EMOTIONALE/

• HTTP://WWW.ERD.RO/CAT-DE-BUNA-E-MANCAREA-MODIFICATA-GENETIC#STHASH.0ZM32N9V.DPUF