Sunteți pe pagina 1din 47

Bacteriofagul

ADN / ARN (ss, ds)


Simetrie
◦ helicală
◦ icozaedrică
◦ binală

pleomorfi
Peplos – conţinut de lipide
Bacteriofagul
Virus care parazitează bacteriile
Structură
◦ Cap
◦ Conţine ADN
◦ Coada
◦ Rol în aderare şi penetrare în celula
bacteriană
Bacteriofagul
Ciclu litic (fag virulent)
Bacteriofagul se multiplică
în celula bacteriană
Rupe peretele bacterian
Bacteria este distrusă

Ciclu lizogenic (fag


temperat)
ADN-ul bacteriofagului se
integrează în genomul
bacterian
Prin diviziunea bacteriană
rezultă celule fiice care
conţin informaţia genetică a
bacteriofagului
Agenți infecțioși subvirali
VIROIZI, PRIONI
Viroizii
-compuşi numai din acid nucleic
◦ formaţiuni liniare sau bastonaşe uşor curbate
◦ lungime 50 nm, diametru 2,5 nm.

-patogeni ai plantelor
-se găsesc în nucleul celulelor infectate
-ARN ss, circular, structură secundară stabilă
-mecanismul de replicare este de tip ‘‘rolling circle’’, sunt implicate enzime celulare
Caracteristici:
-funcţionarea ARN-ului ca enzimă (ribozima) – implicată în secţionarea monocatenelor
ARN nou sintetizate în unităţi monomerice, care ulterioir vor fi circularizate
-absenţa aparentă aparentă a sintezelor, ARN-ul viroizilor neavând proprităţi codificante
-replicarea are loc în absenţa virusului helper
Prionii
generalități
agenți infecțioși de natură proteică (PrPsc)
proteine anormale, infecțioase
◦ “proteinaceous infectious particle” – Prusiner (1982)

structuri proteice, transmisibile și infecțioase  se multiplică!! 


anulează dogma centrală a biologiei moleculare

induc boli ale SNC la om și animale


◦ encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)
generalități
LA OM:
boala Creutzfeldt-Jakob (BCJ)
boala Gerstmann-Sträussler-Scheincker (BGSS)
insomnia fatală familială (IFF)
boala Kuru
generalități
LA ANIMALE:
scrapie (ovine)
encefalita spongiformă bovină (boala vacilor nebune)
encefalita transmisibilă a curcilor
encefalita degenerativă a felinelor (pisici domestice)
boala cronică cașectizantă a cervideelor
encefalopatia ugulatelor exotice: nyala, antilopa africană în
captivitate
Caracterele bolilor prionice
Clinic
• perioada de incubație lungă: 2 luni-30 ani
• tablou clinic neurologic cu demență
• evoluție lentă, progresivă: luni-ani
• Boală fatală

• caracter heredo-familial (5-15%)


• mutații ale proteinelor
• transmitere verticală
• predispoziție genetică
Caracterele bolilor prionice
Răspuns imun
◦ ABSENT !!
◦ gazda este imunocompetentă față de alte antigene
◦ sistemul imun nu se mobilizează față de prioni
◦ tratamentul cu imunomodulatoare sau imunosupresoare nu
modifică evoluția bolii
Caracterele bolilor prionice
izolare de PrPsc din creierul pacienților și
animalelor bolnave

transmitere intraspecie sau interspecii, cu


material infecțios cerebral
Compoziție chimică, structură
Prion-proteina (PrPsc)
◦ este produsul de clivaj al proteinei precursor (PrPc)
◦ aflată fiziologic în cantitate mare pe suprafața neuronilor, care are multiple
roluri:
◦ interacționează cu receptorii de acetilcolină
◦ în memorie, codifică și conservă informația
◦ în reglarea somnului
◦ trofic pentru celulele Purkinje
◦ este o proteină anormală, cu structură diferită față de cea
a proteinei precursor
◦ morfologic – structuri filamentoase
Patogenie
Interacțiune între PrPc și PrPsc

(A)

(B)
Patogenie
exprimarea alterărilor conformaționale ale PrPsc

deficiențe de transport la suprafața celulei și de catabolizare

acumulare anormală în substanța cerebrală

formare de agregate fibrilare

dezorganizarea substanței cerebrale


Patogenie
◦ leziuni cerebrale degenerative
◦ vacuolizare progresivă a
◦ corpilor neuronali
◦ dendritelor
◦ axonilor
◦ proliferare astrocitară excesivă
◦ „status spongious” al materiei cenușii
Acțiunea agenților fizici și
chimici
PrPsc rezistentă față de: PrPsc parțial inactivată de:
◦ proteaze ◦ căldură – 100°C
◦ nucleaze ◦ fenol
◦ DN-aze ◦ clor
◦ RN-aze
◦ hidroxid de Na
◦ agenți inactivatori ai acizilor
nucleici
◦ radiații ionizante
◦ UV cu lungimi de undă 254-280 nm
◦ agenți chimici
◦ aldehide
◦ hidroxilamina
◦ formol, etc.
Patogeneza – aspecte clinice
poarta de intrare
◦ orală
◦ hrana bovinelor
◦ făină de carne de oi, capre, insuficient prelucrată termic
◦ produse animale infectate
◦ canibalism ritual

◦ parenterală
◦ injecții cu preparate contaminate
◦ transfuzii
◦ intervenții chirurgicale
◦ transplant de organe etc.
Patogeneza – aspecte clinice
cale de diseminare – nu este certă
◦ replicare în ganglionii regionali  căi limfatice/sanguine (trombocite
infectate?)
◦ centripet pe cale nervoasă

cale de eliminare – nu este certă


◦ prioni – la om
◦ în sânge și urină
◦ în creier și cornee
Boala Creutzfeldt – Jakob
debut supraviețuire
◦ la 65 ani ◦ 6 -12 luni
◦ oboseală, anxietate, confuzie
evoluție
perioada de stare ◦ fatală
◦ mioclonii, ataxie cerebeloasă
diagnostic
◦ simptome piramidale
◦ EEG – caracteristic
◦ simptome extrapiramidale
◦ Western-blot – PrPsc
◦ demență progresivă
◦ ex. histopatologic creier
◦ degenerări neuronale
◦ vacuolizări
◦ acumulare de amiloid
Boala Gerstmann-Sträussler-
Scheincker
debut
◦ la 45 – 50 ani

are caracter ereditar familial


variantă a BCJ
simtomatologie similară cu BCJ
domină
◦ ataxia spino-cerebeloasă
◦ demența
Insomnia fatală familială
descrisă în 1992 (Medori R.) simptome:
◦ tulburări de ritm circadian;
1994: 14 cazuri în Italia, Franța,
Anglia, SUA ◦ pierderea totală a somnului;
◦ tulburări vegetative:
debut ◦ HTA, tahicardie, hipertermie etc.
◦ la 25-60 ani; ◦ alterarea progresivă a atenției;
evoluție ◦ disfagie;
◦ 7-12 luni ◦ tulburări de echilibru;
◦ mioclonii;
caracter familial-ereditar ◦ confuzie;
◦ halucinații;
◦ crize epileptiforme.
Boala Kuru
1957 – Gajdusek - la triburile din Papua Noua Guinee
canibalism ritual
◦ consum de creier de la decedați

clinic
◦ ataxie cerebeloasă (kuru = tremurături)
◦ rigiditate
◦ cașexie progresivă

evoluție letală
Diagnostic de laborator
Produse patologice:
◦ biopsii de țesut cerebral (!! risc mare de contaminare)
◦ ganglioni spinali
◦ nervi periferici
◦ sânge
◦ LCR

evidențierea PrPsc – doar la concentrație de 106 particule /gr. țesut


cerebral
◦ !! deja infecția a depășit faza asimptomatică
Diagnostic de laborator
evidențierea plăcilor amiloide
◦ biopsie cerebrală + ex. histopatologic
◦ ! risc de rezultat fals negativ (zonă neafectată)
◦ ex. imuno-histo-chimic cu Ac. monoclonali
◦ ggl. spinali, ggl. mezenterici, nervi periferici
◦ Western-blot
◦ LCR, sânge, derivate din plasmă, material bioptic
◦ PCR, hibridizări, ELISA
◦ live cell yeast-based fluorescence resonance energy transfer (FRET)

Dg. de certitudine
◦ postmortem – evidențierea leziunilor histopatologice cerebrale
Epidemiologie
incidența bolii subevaluată
◦ nu are raportare obligatorie
◦ diagnosticul de certitudine nu se practică întotdeauna

incidența anuală
◦ 3-4 cazuri noi la 1 milion

rata medie a mortalității


◦ 200 cazuri la 1 milion
◦ raport bărbați / femei 1,05 / 1
Epidemiologie
rezervor de infecție pentru cazurile umane:
◦ omul
◦ animale (insuficient cunoscut)

transmitere pt. BCJ


◦ iatrogen
◦ cu hormon pituitar de creștere (hipofiza – cadavru infectat)
◦ transplant de cornee sau dura mater
◦ implantare de electrozi insuficient sterilizați
◦ transfuzii de sânge de la femei tratate anterior cu hormon gonadotrop
◦ vaccinare cu vaccin antirabic din țesut cerebral infectat
Epidemiologie
transmitere pt. BCJ
◦ caracter profesional
◦ contact cu țesut sau sânge contaminat
◦ măcelari
◦ personal medical
◦ neurochirurgi
◦ oftalmologi
◦ anatomopatologi
◦ oral
◦ produse alimentare de la animale infectate
◦ boala Kuru
◦ canibalism
Profilaxie
reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme
transmisibile:
◦ exclus de la donare
◦ persoana cu antecedente familiale de boli prionice
◦ persoana cu antecedente de tratament cu hormon hipofizar
◦ manipulare atentă a țesuturilor și organelor umane și animale
◦ creier
◦ sânge
◦ Lcr
◦ interzis consumul de carne de animal bolnav
◦ interzisă făina de oase/carne în hrana animalelor
◦ arderea animalelor bolnave
Profilaxie
reducerea transmiterii encefalopatiilor spongiforme
transmisibile:
◦ sterilizarea instrumentarului
◦ căldură
◦ 134°C – 1h
◦ agenți chimici
◦ hipoclorit de Na 5 - 25% - 1h;
◦ NaOH (1N – 2N) – 1h
◦ incinerare țesuturi, organe contaminate
◦ piese histopatologice
◦ tratare cu formol apoi cu acid formic 96% - 1h
Tratament
Nu există
Studii (2013)
◦ Astemizole
◦ Scade concentrația PrPc de pe suprafața celulelor
◦ Pe culturi de celule – inhibă replicarea PrPsc
◦ A crescut timpul de supraviețuire a șoarecilor infectați cu prioni
Elemente de
genetică virală
Genetica studiază virusurile din
următoarele perspective:
Caracterele genomului viral şi expresia produselor sale
Interrelaţii virus-celula gazdă la nivel molecular
Variabilitatea virală
Intervenţii la nivelul genomului viral prin inginerie genetică – rol în
profilaxia infecţiilor virale
Genomul viral
acid nucleic viral
◦ ADN
◦ ARN

ADN/ARN poate fi
◦ monocatenar
◦ bicatenar

◦ nesegmentat
◦ segmentat

◦ liniar
◦ circular
Mutaţii
Schimbări survenite în structura acidului nucleic
Schimbarea proteinei codificate de gena afectată
Mecanism
◦ Mutaţii spontane
◦ Mutaţii induse
Tipuri de mutanţi
◦ Termosensibili (ts)
◦ Sensibili la frig (cs)
◦ Dependenţi de gazdă (hd)
◦ Mutanţi morfologici
Reversia – revertanţi – revenire la genomul original
MUTAȚIA
Inserție
ATG CGA TTA TTC GGG …
Met Arg Leu Phe Gly …

ATG CGA TTA TTA CGG G…
Met Arg Leu Leu Arg …

Deleție
ATG CGA TTA TAC GGG AAA
Met Arg Leu Tyr Gly Lys

ATG CGA TTA TAG GGA AA.
Met Arg Leu STOP - -
MUTAȚIA
Inversie
ATG CGA TTA TAC GGG AAA
Met Arg Leu Tyr Gly Lys

ATG CGA TTA TCA GGG AAA
Met Arg Leu Ser Gly Lys

Substituție
ATG CGA TTA TAC GGG AAA
Met Arg Leu Tyr Gly Lys

ATG CGA TTA TGC GGA AAA
Met Arg Leu Cys Gly Lys
Recombinarea
Aport de material genetic exogen
Schimburi de segmente genomice între virusuri diferite care parazitează
aceeaşi celulă gazdă
Virusurile rezultate în urma recombinării au proprtietăţi diferite de cea
parentală
Apare:
◦ ADN ds
◦ Genom segmentat

ADN celular şi viral


Recombinare

recombinare la virusul gripal (H5N1)


Recombinare
Virusul Vaccinia

Vaccin antirabic
Reactivare
Interacţiuni între virusuri active (capabile de replicare, dar cu gene
defective)
Interacţiuni între virusuri inactive (incapabile de replicare, gene
defective diferite)
Mixaj fenotipic

Nu apar schimbări în structura AN


Spectrul de gazde

Rezistenţă faţă de Ac neutralizanţi


Mixaj fenotipic

pseudotip
Mixaj genotipic

22.05.2010 LL 44
Complementarea
Interacțiune fenotipică
Nu este recombinare genetică
Două virusuri – unul sau ambele având genom incomplet – cultivate în
aceeași celulă gazdă pot să işi suplinească reciproc produsele codificate
de genele lipsă
Interacţiuni

TIP Activitate Progeni Progeni Ex


diferiţi stabili
genetic

Genetică

Recombinare activ/activ da da Virus gripal,


poliovírus

Reactivare activ+inactiv da da Virus gripal

Reactivare inactiv+inactiv da da Virusul vaccinia


Negenetice
activitate diferit stabilitate EX

Mixaj fenotipic activ+activ da nu picornavirus,


adenovirus

Mixaj genotipic activ+activ da nu paramyxovirus

Complementare activ+inactiv nu da poxvírus

Interdependenţă activ+defectiv nu da AAV, VHD