Sunteți pe pagina 1din 52

FACTORII DE RISC SI CAILE DE ACCIDENTARE IN

LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA.

Tehnicianul dentar sanatos/purtator de suferinte cronice (diabet, reumatism


poliarticular etc). poate fi subiectul unor agresiuni fata de propria sanatate,
prin:

• Iluminare suboptimală
• Tehnici multiple şi complexe
pe un camp redus
• Instrumentar variat, neergonomic
• Dispozitive, aparate complexe
• Poziție statică prelungită
• Miscări repetitive
• Noxe (pulberi, zgomot, vapori, gaze),
• Zgomot
• Vârsta inaintată
clasificare

Dupa formele clinice de manifestare, localizare, si etiologie accidentele din


laboratorul de tehnica dentara pot fi clasificate astfel:
• - ranirea mainilor si ale antebratelor,
• - ranirea ochilor,
• - agresiune auditiva,
• - arsurile,
• - leziuni musculo – scheletale,
• - infectiile,
• - alergiile,
• - silicoza,
1.RANIREA MAINILOR SI ANTEBRATELOR
• Este poate accidentul cel mai frecvent
intalnit in cadrul activitatii.

• . Se produce prin:
• deraparea instrumentelor rotative
- micromotoare,
- turbina de tehnica dentara,

manipularea neatenta a
instrumentelor de mana
ascutite:
cutit, ferastrau pentru decuparea
bonturilor mobilizabile,
foarfece diferite, bisturi,
• manipularea neatenta a instrumentelor de mana ascutite:
• instrumente de modelat in ceara de diferite forme si dimensiuni,
• pense, freze cu lame taietoare drepte, oblice, intersectate,
• aparatul de taiat discuri, cleste de gips,
• clesti pentru prelucrare la rece (crampon, de taiat sarma cu tais
drept sau lateral, clesti Schwartz, etc.

pietre abrazive, discuri metalice, de carborund,


• neatentie sau insuficienta cunoastere a fazelor operationale
cu aparatele:
• - baie de ultrasunete,
• - aparat de mixare cu pompa vacuum (vacumalaxorul),
• - aparat de taiat bonturi dentare cu sistem de aspiratie,
• - centrifuga semiautomata, cu arc,
• - aparate complexe de topire / turnare cu vacuum si presiune,

- aparatele de soclat,
• prinderea degetelor in:
• - presa manuala sau hidraulica,
• - menghina,
• - inele de mentinere a presiunii (ring-uri)
• - dispozitivul pentru extragerea tiparelor din
conformatoare,
• accidente prin:
• - sablarea neatenta cu sablator pe baza de oxid de
aluminiu,
• - curatirea cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,
• - instalatia manuala de injectare a maselor plastice,
instalatia Palajet, Ivoclar,
ARSURILE
• Leziunile prin combustie pot fi produse prin
prelucrarile la cald, mai ales la topire/turnare,
sinterizare, electroeroziune, lipire/sudare, sau
arsurile chimice.

pot fi grave sau ușoare; în aprecierea


gradului de gravitate, întinderea are o mai
mare importanță de cât profunzimea.
energie termica prin:
• turnarea, topirea, aliajelor,
• dezambalariea chiuvetelor, cilindrilor si conformatoarelor dupa
turnare,
• utilizarea de flacara deschisa, bec Bunsen, bec de gaz, lampa de spirt,
• folosirea unor instrumente fierbinti, (de. ex. clestele pentru
manipularea ringurilor de turnare, conformatoarelor pentru tiparele
pieselor protetice incinse),
• oparirea prin apa fierbinte sau aburi,
• particule fierbinti ce se desprind in urma aschierii: aliaje, ceramica,
material acrilic, desprinderii unor spanuri metalice fierbinti pe
parcursul frezajului,
• termobaropolimerizator, cuptoare pentru uscat modele sau
eliminarea cerii din tipare,
• folosirea spatulelor electrice, care functioneaza pe principiul
incalzirii rezistive,
• manipularii cuptorului de preincalzire/incalzire,
• manipularii cuptorului pentru arderea maselor ceramice,
• folosirii aparatului de curatat cu ajutorul vaporilor de apa sub
presiune,
• utilizarii neadecvate a baii termostat pentru ceara,
• neatenta manipulare a recipientului de sticla care contine acizi
pentru decapare,
• aparat de fotopolimerizare pentru placi de baza (ex.:
ENGOLIGHT).
• cuptor de fotopolimerizare
electrocutarea prin:
• aparat pentru galvanoplastie,
• gravajul electrolitic,
• topirea prin incalzire rezistiva,
• topirea prin inductie, turnarea,
• centrifuga orizontala comandat electric,
• spatula electrica cu doua varfuri pentru modelajul in ceara
• sudare prin punctare, cu ajutorul arcului electric, cu laser sau gaz ionizat,
• baie de ultrasunete,
• sablator,
• aparat de conformare a gutierelor,
• vacuum malaxor,
• soclator,
• cuptoare de preincalzire,
• oala termo-baro, etc.
ALERGIILE
Exista reactii alergice imediate sau intarziate. In laboratorul de tehnica dentara calea
de penetrare este cea respiratorie sau cea cutanata si teoretic poate fi indusa de
toate materialele utilizate in procesele tehnologice.

Pe cale respiratorie pot patrunde:


- vaporii de monomer, microparticule rezultate din slefuire sub forma de
praf foarte fin granulat,
- pulbere fina de metale, aliaje (de ex. Ni – Cr),
- conversatiile prelungite (statul cu gura deschisa) in timpul proceselor
operative
- + absenta protectiei nazo – orale adecvate.

Alergiile cutanate apar in urma contactului prelungit, repetat si neprotejat cu


lichidele, substantele, pulberile cu potential alergizant.
PROTECŢIA MUNCII ÎN
LABORATORUL DE TEHNICĂ
DENTARĂ
Activitatea tehnicienilor dentari , medicilor
dentişti este extrem de solicitantă pentru
sistemul musculo-scheletal prin :
-ortostatismul prelungit
-sedentarism
-prin forţa şi precizia cu care se execută
gestul profesional
-poziţiile vicioase pe care le impune coloanei
vertebrale dar şi periferiei,
-tensionarea sistemului tendino-muscular şi
capsulo - ligamentar,

LEZIUNILE MUSCULOSCHELETALE
Prevenirea leziunilor musculoskeletale

1. Poziții de Postura neutrală:


lucru corecte Urechea- umărul - șoldul – glezna se află pe
aceeași verticală
2. Alternarea fazelor în poziţie şezândă
cu cele în poziţie ortostatică

3. Evitarea mișcărilor nergonomice (clasa IV,V)

4. Organizarea ergonomică a activităţii

5. Exerciţii de relaxare musculară,


stretching (KINETOTERAPIA)
Exerciţiul terapeutic va avea ca obiective:
- reducerea durerii;
- combaterea contracturii musculare;
- refacerea mobilităţii articulare;
- tonifierea grupelor musculare;
- refacerea coordonării
- realizarea unor mecanisme compensatorii în situaţii de adaptare
funcţională.
Tipurile de exerciţii ce intră în alcătuirea programelor terapeutice sunt :
- exerciţii de tip aerobic;
- exerciţii tip stretching;
- exerciţii de tonifiere musculară;
- exerciţii de mobilizare articulară;
- exerciţii de posturare.
Programele terapeutice - Se desfăşoară
cuprinzând următoarele tipuri de exercitii :
1. Exerciţii pentru musculatura şi coloanei cervicale
2. Exerciţii pentru articulaţia umerilor şi a braţelor
3. Exerciţii pentru coloana vertebrală lombară
4. Exerciţii pentru membrele inferioare şi gleznă
5. Exerciţii pentru articulaţiile mâinii şi degetelor
1. Exerciţii pentru musculatura coloanei
cervicale
a. exerciţii de mobilizare
- Flexia capului- poziţie neutră- extensia capului
- Lateralizarea capului spre stânga, apoi spre dreapta
(ureche-umăr)
În timpul exerciţiului NU se ridică umărul
- Rotirea capului (menton-umăr) până se obţine o
întindere musculară
b. exerciţii de tonifiere musculară, cu
rezistenţă
c. exerciţii de stretching
- Acestea au ca scop întinderea grupelor musculare
flexoare, extensoare şi rotatorii ale coloanei cervicale
2. Exerciţii pentru articulaţia umerilor şi
a braţelor

-Ridicarea umerilor până la nivelul urechilor până se


obţine o uşoară tensiune la nivelul gâtului şi umerilor

-Rotirea umerilor în ambele sensuri anterior şi


posterior
Stretching prin împreunarea
Stretching prin ridicarea degetelor la spate şi ridicarea
palmelor deasupra capului braţelor.
până se obţine o uşoară
tensiune în braţe
3. Exerciţii pentru coloana vertebrală
lombară

Flexia coloanei lombare

Extensia coloanei lombare


Lateralitatea coloanei lombare
Mişcări de rotaţie a coloanei lombare
4. Exerciţii pentru membrele
inferioare şi gleznă
Extensia m.
ischio-gambieri
Stretching-ul
musculaturii
gambei

Extensia şoldului şi
a gleznei
Stretching-ul musculaturii
anterioare şi posterioare a
membrului inferior

Stretching-ul musculaturii
coapsei
5. Exerciţii pentru articulaţiile mâinii
şi degetelor

Mişcări de lateralitate
a mâinii

Mişcări de
flexie/extensie
Deschidere/ inchidere

Mobilizarea articulaţiilor degetelor

Antrenamentul penselor digitale


Dispozitive pentru mobilizarea
articulaţiilor mâinii
- Rolul acestor dispozitive:
- Relaxează muşchii şi articulaţia mâinii;
- Îmbunătăţeşte circulaţia sanguină;
- Ameliorează rigiditatea, reduc paresteziile
şi durerea la nivelul degetelor;
- Rreduc oboseala musculară ca urmare a poziţiilor fixe
prelungite pe instrument.
Mișcări de rotație – în sensul
acelor de ceasornic/în sens
Dispozitive invers
Rigide
(sferele chinezești) Rol:
 reduc stress-ul
 îmbunătățesc abilitatea,
dexteritatea mâinilor
Bile metalice chinezești ”Baoding  mențin un tonus muscular ,
Balls" ligamentar șI articular optim
unei bune activitățI
profesionale
Dispozitive
cu arc

- Sunt formațI din 2 brațe, cu


muchii externe, anatomorfe, Flexorii de mână (cleştii de mână)
articulate prin intermediul
unui arc inclavat în interior
- Prin strângerea și menținerea
celor 2 brațe în mod reperat și
în timp se întăresc mușchii
degetelor și flexorii mâinii
Mingi de silicon

Dispozitive
Elastice

- Sunt confecționate din materiale


elastice (cauciuc siliconat) cu
diamtru de cca 60 mm
•1. Roz (extra soft)
Dispozitive •2. Albastru deschis(soft)-
plastice indicată când este necesară
o îmbunătățire a dexterității,
coordonării degetelor
•3. Verde deschis (mediu
soft)
•4. Albastru închis (mediu)
•5. Verde închis

Plastilina de mână Power Putty


- Materialul din care este confecționat Power
Putty este un cauciuc siliconat .
- poate fi presat/strâns/tras/ciupit/înțepat fără
să sufere degradari
- este considerat cel mai bun sistem de
antrenament a mâinilor
PROTECŢIA
ANALIZATORULUI AUDITIV

- Este unanim recunoscut astăzi faptul că zgomotul


deteriorează sănătatea. El nu afectează doar auzul, ci
poate avea consecinţe negative asupra întregului
organism .
Leziunile produse de zgomot
la nivelul analizatorului auditiv
sunt:
- oboseala auditivă,
- hipoacuzia urechii drepte,
- surditatea profesională
Efectele extraauditive ale zgomotului sunt
înregistrate:
1. la nivelul sistemului nervos
– ameţeli, cefalee, migrene, scăderea atenţiei, apariţia oboselii;
– perturbări ale somnului (scade perioada de somn adânc, apare somnolenţa
diurnă);
– apariţia tulburărilor psihice (psihoze, nevroze, depresie);
– scăderea performanţelor cognitive şi intelectuale.
2. la nivelul aparatului respirator
- accelerarea ritmului respirator;
- mişcări respiratorii de scurtă durată;
3. la nivelul aparatului cardio-vascular
- accelerarea ritmului cardiac;
- creşterea tensiunii arteriale;
- modificări ale traseului EKG,
- creşterea riscului de infarct miocardic.
4. la nivelul aparatului digestiv zgomotul
determină apariţia gastritelor, a ulcerelor;
De asemenea:
- se degradează relaţiile interpersonale;
- se poate favoriza apariţia incidentelor sau
accidentelor de muncă;
- se afectează calitatea muncii.
În laboratoarele de tehnica dentară zgomotele sunt de
origine:
- externă: trafic stradal (camioane, autobuze, tramvaie,
autoturisme, trenuri, avioane), vecini, copii, sală de
aşteptare, holul de la intrare, telefoane;
- - internă (aparate, micromotoare, compresor)
1. MĂSURI TEHNICE
Măsuri împotriva zgomotelor externe:
- plasarea laboratoarelor în zone liniştite; Măsuri împotriva zgomotelor interne:
- izolarea pereţilor cu straturi a. Măsuri pentru compresor
fonoabsorbante; - plasarea compresorului la distanţă, în altă
- geamuri duble sau din termopan. cameră decât cabinetul de medicină
dentară;
- achiziţionarea unor compresoare
moderne, silenţioase (compresorul fără ulei
care în interior este căptuşit cu un material
fonoabsorbant iar motorul este aşezat pe
arcuri, amortizând astfel şi trepidaţiile).
b. Măsuri pentru micromotoare
- înlocuirea pieselor vechi cu altele noi;
- achiziţionarea unor piese silenţioase;
- întreţinerea tehnică corectă.

2. MĂSURI ORGANIZATORICE REFERITOARE LA PROTECŢIA


AUDITIVĂ

- Măsurile organizatorice se referă la protecţia auditivă


individuală.
Există 3 tipuri de protecţie auditivă fiecare cu avantaje şi
dezavantaje:
- dopuri de urechi,
- antifoane interne,
- căşti (antifoane externe).
Antifoanele interne
- sunt din spumă, cauciuc sau plastic;
- au mărimi universale sau diferite: mici, medii, mari;
- unele sunt de unică folosinţă, altele sunt reutilizabile;
- se introduc în conductul auditiv extern;
- foarte rar apar infecţii sau iritaţii la nivelul conductului auditiv extern;
- există şi antifoane făcute la comandă ce conferă un confort sporit.

Căştile (antifoanele externe)


- acoperă întreaga ureche şi sunt preferate
de unele persoane;
- la interior prezintă o căptuşeală cu rol de Dopurile de urechi
schimbare sau filtrare a anumitor zgomote; - seamănă foarte bine cu
- au o durată de viaţă mai lungă de cât antifoanele interne însă ele nu intră
antifoanele interne; în conductul auditiv extern ci doar îl
- dezavantajul căştilor este acela că nu blochează;
etanşează bine în cazul persoanelor care - nu protejează atât de bine ca
poartă ochelari; antifoanele interne sau externe.
PROTECŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Lobii oculari, pleoapele si sprancenele pot fi lezate prin:


•Ø contact cu substante chimice, ca de ex.: decapanti, acizi,
cum ar fi vaporii acidului cianhidric, solutii si dilutii saline,
monomerul utilizat in polimerizarea materialelor acrilice,
•Ø contact direct cu aburi,
•Ø praful si particule provenite in urma slefuirii, prelucrarii si
lustruirii,
•Ø lumina stroboscopica produsa de aparatul de
fotopolimerizare, prevazuta cu dispozitive speciale pentru
concentrarea fasciculului luminos,
• infectate prin adenoviroze, infectii bacteriene, care duc la
conjunctivite sau keratoconjunctivite. Calea de leziune se
produce prin:
• Ø saliva,
• Ø secretii sulculare,
• Ø sange, Rolul protecției oculare este de a :
• Ø sputa.
-Evita contactul direct al ochiului
cu diverse pulberi
-împiedica pătrunderea corpilor
străini în ochi
-Absorbi radiațiile nocive
-Asigura un câmp vizual normal
Protecția oculară este asigurată cu:

Ochelari de
protecție Calote cu scut
Scuturi faciale Viziere facial
Ecrane de protecție
Reducerea oboselii vizuale

Organizare Cromatică
judicioasă a corespunzătoare
lucrului

Iluminare
corespunzătoare
Aproximativ 90% din informatii provin prin
intermediul organului vizual, ceea ce
conduce la solicitarea importanta a
acestuia
RISCUL INFECTIILOR IN TEHNICA DENTARA

Și în laboratorul de tehnică dentară controlul


infecției este important întrucât există riscul
transmiterii microbilor din cabinet și al
realizării infecțiilor incrucișate, fazele clinice
alternând cu cele tehnologice în cadrul
tratamentului protetic, ortodontic șI
chirurgical.
Sursele specifice, prin care practicianul se poate contamina de o boala
infectioasa sau infecto-contagioasa se datoreaza:
• manipularii unor amprente contaminate de agenti patogeni,
(bacterii, virusi, levuri, etc.)
• repararea unor proteze mobilizabile nespalate,
• captusirea unor proteze mobilizabile nespalate,
• transportul neadecvat si neigienic al amprentelor, modelelor si a
pieselor protetice,
• masa de lucru cu o suprafata murdara,
• depozitarea si folosirea produselor alimentare pe masa de lucru,
• lipsa sau neutilizarea echipamentului specific de protectie.
MANAGAMENTUL PREVENIRII SI
MINIMALIZAREA RISCURILOR IN CADRUL
LABORATORULUI DE TEHNICA DENTARA

I) Decontaminarea şi dezinfecţia
laboratorului de tehnică dentară

II) Echipamentul de protecţie

III) Decontaminarea pieselor protetice


III. Decontaminarea pieselor protetice

- Un studiu a arătat că 67% dintre materialele


trimise din cabinete în laboratoare erau contaminate
cu bacterii cu un grad de patogenitate variabil.
- Speciile de streptococi, stafilococi, Bacillus,
enterobacterii, virusul hepatitei, Herpes simplex şi
virusul imunodeficienţei umane se regăsesc printre
microorganismele frecvent întâlnite în sânge şi salivă.

- Acestea pot fi transportate în laborator prin diferite


dispozitive protetice nedezinfectate.
Proba machetei Proba machetei în
în ceară ceară cu dinți

Contaminarea încrucişată
se poate produce în diferite
etape protetice, cum ar fi
amprentarea, turnarea
modelelor, înregistrarea
relaţiilor inter maxilare,în
timpul lustruirii, reparaţiei
sau căptuşirii protezelor
dentare.

Înregistrarea amprentei
Dezinfecție se realizează în laborator (SPRAY, IMERSIE)
- tehnicianul primește va purta mănușI când
primește amprenta din cabinetul de
medicină dentară
- în funcție de material se poate folosi:
 spray alcoolic, hipoclorit pentru
amprentele din alginat
 imersie de 2-3 minute în hipoclorit de
sodiu, iodofori pentru amprentele din
polieteri
 soluții de aldehide (Impresept, Mucalgin)
pentru amprentele din siliconi
De asemenea, modelele
pot găzdui microorganisme care pot fi
împrăştiate în laborator prin soclare.

Diferite studii au raportat posibilitatea


transmiterii microorganismelor din
amprente în modele şi din proteze în
freze şi gume, unde pot ramâne
viabile până la 7 zile.

Foarte dificil de dezinfectat


Se preferară dezinfectarea amprentelor 2. Imersie 30 min in sol de
Dezinfectarea – 2 moduri hipoclorit de sodiu 0,5%
1. Spray cu iodofori sau produse pe bază sau sol saturată de dihidrat
de clor de calciu
Clătirea este obligatorie
Protezele mobile sunt contaminate masiv cu microorganisme care pot
servi ca prima sursă în ciclul de contaminare încrucişată în
laboratorul de tehnică dentară.
- Aplicarea intraorală a unei proteze determină creşterea numărului de
zone retentive pentru placă bacteriană şi resturi alimentare acolo
unde proteza vine în contact cu câmpul protetic.
- Acrilatul protezelor este colonizat rapid de microorganisme capabile să
creeze un biofilm. Acestea aderă la suprafaţa răşinii acrilice,
penetrează porii materialului şi pot deveni un rezervor pentru
infecţii recurente.
• Protezele care trebuie trimise la
laborator pentru lustruire, reparaţii sau
căptuşiri necesită dezinfecţia înainte
de expedierea şi în momentul în care
revin în cabinet.

• Acestea trebuie spălate pentru


îndepărtarea salivei şi a resturilor, după
care se dezinfectează prin imersarea în
soluţii compatibile, cum ar fi hipocloritul
de sodiu, care este una dintre cele mai
eficiente substanţe pentru îndepărtarea
microflorei.
• Dezinfectarea unor
instrumente/ dispozitive:
- Articulatoare
- Bol de cauciuc, spatule
spentru ceară
- Arcul facial
• Dezinfectarea
• 2 variante: spray sau pufurilor, filturilor
imersie
• Dezinfectarea
aparatului pt
lustruire
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA VIBRAŢIILOR

vibratiile sunt produse de:


Ø compresoare,
Ø piese de mana,
Ø masa vibratoare,
Ø soclator in mediu umed,

• întreţinerea în bună stare de funcţionare a instrumentarului


dinamic, a aparatelor
• plasarea amortizoarelor sub aparate
• utilizarea vibro-izolatorilor (plăci din plută, pâslă, țesături
plasate, lemn, cauciuc) plasațI sub aparatele generatoare de
vibrații
• alternarea etapelor de lucru
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA NOXELOR
(PULBERI, VAPORI, GAZE)

În urma multitudinii de manopere


executate în laboratorul de tehnică
dentară se produc cantităţi mari de:

pulberi
vapori

gaze -Efect iritativ asupra arborelui bronșic


-Efect alergizant
-Efect cancerigen
PROTECTIE: sistemele
individuale de aspirație
se găsesc la nivelul
măsuței de lucru.
2. sistemele generale de
ventilare a aerului pot fi
naturale și/sau mecanice,
circulația aerului realizându-
se în tot spațiul zonei de
lucru.
- Circulația aerului se poate
realiza într-un singur sens
(sistem deschis fără
recirculare) sau cu
recirculare, ceea ce implică
prezența unor elemente de
tratare a aerului (filtre,
baterii de încălzire sau
răcire, aeroterme, separator
de noxe)