Sunteți pe pagina 1din 16

Depozitarea deşeurilor provenite

din sectorul gospodăresc şi public


• Depozitul de deşeuri este definit drept un amplasament pentru
eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran,
inclusiv:
• spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un
producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul
de producere,
• o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste
un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv:
- instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea
lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării,
tratării sau eliminării finale în altă parte,
- stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru perioadă
mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte
de eliminare, pentru o perioadă mai mica de un an.
• Depozitele se clasifică în funcţie de natura deşeurilor depozitate,
astfel:
a) depozite pentru deşeuri periculoase (clasa a);
b) depozite pentru deşeuri nepericuloase (clasa b);
c) depozite pentru deşeuri inerte (clasa c);.

Depozitele de deşeuri menajere sunt cuprinse în categoria


depozitelor de deşeuri nepericuloase fiind clasificate ca depozite clasa
b.
Metode de depozitare:

- Depozitarea simplă
- Depozitarea controlată
- Rampe ecologice
- La agentul economic
• Depozitarea simpla (groapa de gunoi)
Depozitarea simpla consta in descarcarea simpla, neorganizata a
reziduurilor menajere pe maidane, in diverse gropi, foste cariere, sau pe alte
terenuri, fara a se lua unele masuri speciale pentru protectia mediului
inconjurator.
Este sistemul cel mai larg folosit, pentru ca este si cel mai ieftin, mai
comod, dar si cel mai neigienic.
Substantele organice existente in componenta reziduurilor menajere
constituie locul prielnic de adapostire si inmultire a tot felul de insecte, muste si
sobolani.
In acelasi timp, resturile alimentare prin continutul lor atrag animale care,
consumandu-le odata cu microorganismele infestate, se pot imbolnavi si pot
raspandi diferite boli si la populatie.
Acest sistem de colectare simpla este recunoscut ca periculos pentru igiena
publica, este inestetic si raspandeste mirosul neplacut. Cand bate vantul din
directia acestor depozite ajung odata cu mirosul urat, tot felul de hartii, textile,
plastic si praf pana in localitatea apropiata.
• Depozitarea controlata
Este folosita din ce in ce mai mult in lume si ramane inca sistemul principal
de depozitare si neutralizare de reziduuri menajere pana cand sistemele de
prelucrare a reziduurilor menajere, in scopul selectarii si valorificarii materialelor
refolosibile si a energiei potentiale, se vor dezvolta si vor castiga prioritate in
aplicare, dar si atunci vor mai fi anumite depozite pentru 'refuzuri' care apar chiar
si in urma incinerarii ( cenusa) .
Pentru alegerea amplasamentului rampei de gunoi se va tine seama de
urmatoarele conditii :
· distanta fata de periferia centrelor populate - 1000 m;
· pozitia rampei fata de vanturile dominante;
· evitarea zonelor in care se pot produce inundatii .
In functie de tehnologia adoptata, realizarea rampelor de depozitare
controlate, se pot utiliza urmatoarele procedee:
• rampe de depozitare controlate obisnuite (fara executarea unor prelucrari
speciale ale reziduurilor);
• rampe de depozitare controlate compactate;
• rampe de depozitare controlata a reziduurilor, in prealabil macinate.
• Depozitarea controlata
- Inainte de inceperea depozitarii se decupeaza stratul vegetal, care sa fie folosit
la acoperirea finala a unui depozit mai vechi sau sa fie depozitat in apropiere
pentru acoperirea finala a depozitului. Aducerea reziduurilor si descarcarea pe
teren, depozitul urmand sa ocupe o suprafata mica, strict necesara pentru
operatiile de imprastiere (repartizarea pe zone), eventual compactate.
- Se vor efectua amenajarile privind protectia apelor subterane si de suprafata si
santuri de garda pentru protectia reziduurilor impotriva scurgerii apelor
meteorice care ar putea veni din amonte, de pe versanti si eventualele indiguiri
ale rampei de depozitare
- Suprafata de teren trebuie sa fie impartita in parcele de 1000 - 10000 mp., in
functie de cantitatea zilnica de reziduuri care se depoziteaza
- Reziduurile sa fie descarcate cat mai aproape de locul de depozitare de unde sa
fie imprastiate si compactate cu buldozerul zilnic, atingand inaltimea de 1,5 m - 2
m , dupa care se acopera cu material; inert, 0,2 - 0,3 m.
- Dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se face acoperirea finala cu un
strat de pamant vegetal de 0,6 - 1,2 m.
• Depozitarea controlata
- Rampele de depozitare ale reziduurilor trebuie sa fie imprejmuite cu
garduri demontabile care trebuie sa limiteze, suprafetele pe care se face
depozitarea pe o perioada de 1 - 2 ani.
- Depozitul trebuie sa fie dotat cu drumuri de acces corespunzatoare si
grupuri de exploatare care sa cuprinda: cantar bascula, depozit pentru
scule, depozit de carburant pentru tractoare, grup sanitar cu spalator si
WC, aparate de stins incendiile, depozit de nisip.
• Rampe ecologice

Depozitarea in rampe ecologice poate sa ofere solutii de rezolvare pentru o


multitudine de probleme:
- prevenirea poluarii apelor de suprafata si a celor freatice;
- prevenirea infestarii solurilor cu substante nocive;
- reducerea suprafetelor ocupate cu gunoaie, prin aplicarea de tehnologii de
procesare si de reciclare;
- asigurarea unei calitati mai bune a produselor agricole;
- dezvoltarea economica si sociala a localitatii;
• Rampe ecologice

Amplasamentele rampelor de depozitare controlata trebuie sa


indeplineasca atat conditii de protectie sanitara a mediului (distanta fata de
localitati, directia vantului dominant, pozitia fata de sursele de apa) cat si
conditii impuse de caracteristicile tehnice ale acestor constructii speciale
(conditii geologice, geotehnice si hidrogeologice).
Amplasamentul ales nu trebuie sa prezinte riscul deplasarii deseurilor
spre localitati, lacuri naturale si artificiale sau spre obiective economice in
situatia cedarii digurilor de contur.
• Rampe ecologice

Parti componente:
a. depozitul propriu-zis realizat de cele mai multe ori in semidebleu, alcatuit din
mai multe compartimente delimitate prin diguri de compartimentare;
b. reteaua de colectare si evacuare a apelor si a levigatului alcatuita din drenajul
intern al rampei, din retele de evacuare – drenaj al apelor din jurul depozitului si
de pe platforma tehnologica si din statia de epurare;
c. corp cladiri administrative, statie sortare, magazie materiale reciclabile;
d. sisteme de colectare-evacuare a gazelor;
e. retea de drumuri si rampe de acces, punct de control – cantarire - inregistrare;
f. sistem de monitorizare a calitatii factorilor de mediu;
g. retea de alimentare cu apa, canalizare, retea de alimentare cu energie
electrica.
h. imprejmuire si plantatie de protectie.
• Rampe ecologice

Monitorizarea cantitatii si calitatii de deseuri ce intra in deposit:


a. Trebuie sa existe o evidenta stricta a cantitatii de deseuri intrate in depozit.
• Acest lucru se realizeaza prin cantarirea autogunoierelor la intrarea si la iesirea din
depozit; valorile obtinute din cantarirea autogunoierelor sunt centralizate intr-un
calculator. La iesirea din depozit rezulta pentru fiecare masina o nota de greutate pe
care sunt notate:
- numarul de inmatriculare al autogunoierei;
- beneficiarul;
- produsul;
- greutatea la intrare si iesire;
- numele soferului.
b. Se va realiza lunar un centralizator cu:
- frecventa orara a autogunoierelor pe zi si luna;
- total deseuri transportate de zi si luna.
c. Tot lunar se va realiza un centralizator de produse ce intra in depozit care va
cuprinde tipurile de deseuri si cantitatea de levigat evacuata lunar.
• Depozitarea deseurilor municipale la agentul economic?

• DEZBATERE!
Impactul depozitelor de deseuri asupra mediului!

• poluarea solurilor prin emisii de nutrienţi, metale grele, compuşi


toxici rezultaţi din levigatul depozitelor de deşeuri;
• reducerea suprafeţelor de teren din cauza construcţiilor depozitelor;
• poluare prin emisiile de gaze cu efect de seră datorate atât tratării
deşeurilor din depozit cat şi rezultate din diferite tehnici neconforme;
• poluarea apelor subterane datorate scurgerilor din depozitele de
deşeuri la care se adaugă poluarea terenurilor invecinate;
• intensificarea utilizării vehiculelor mari pentru transportul deşeurilor.

S-ar putea să vă placă și