ROMANIA BALNEARA

Student: Dina Madalina Maria Claudia

CAPITOLUL I
-SCURT ISTORIC-
Statiunile balneo-climatice din Romania, ca si cele
din alte tari cu traditie balneara din Europa se
confrunta la inceput de mileniu cu o criza care a
inceput cu multe decenii in urma.
In perioada a 2-a a secolului trecut, statiunile
balneo-climaterice etatizate au fost dezvoltate si
modernizate, beneficiind de politica de socializare
puternica a acestui sector, ca si in celelalte tari
totalitare din estul Europei,concomitent cu
dezvoltarea turismului international,bazat pe
curele din statiunile balneo-climatice.
 Schimbarea de sistem politic, economic si
social odata cu inlaturarea comunismului a
insemnat pentru sectorul balnear si turistic
intrarea intr-o criza profunda.
Cu trecerea anilor asta a dus la degradarea
bazei materiale din statiuni,lipsa unor investitii a
facut ca mai multe unitati construite in anii 70-
80 sa ramana cu echipamente invechite, iar
echipamentele edilitare si amenajarile publice
sa se degradeze considerabil.
 Privatizarea reprezinta solutia de iesire din
aceasta criza si in multe statiuni exista indicii
ca este posibila revigorarea si modernizarea
lor.
In acest context, la intrarea in mileniul 3 au
aparut o serie de dezbateri pe plan
international care tind sa contureze noi
concepte si noi obiective pentru statiunile
balneo-climatice.
Noile orientari au la baza conceptul ,,pozitiv’’ de
sanatate din definitia data de OMS, potrivit
careia ,,Sanatatea este o stare de bunastare
fizica,mentala si sociala si nu conta numai din
absenta bolii sau infirmitatii.’’
Conceptul nou de sanatate a produs noi mijloace
tehnice si noi necesitati si
obiceiuri,preocupari,atitudini carora li s-a dat
denumirea de ,,stil de viata’’.
Asadar,staiunile balneo-climatice din tara noastra
au fost echipate cu baze de tratament, care
permit abordarea unor cure cu obiective
profilactice,terapeutice si de recuperare.
VIITORUL STATIUNILOR BALNEO-CLIMATICE
ARE LA BAZA CATEVA PRINCIPII:
1. Formarea in statiuni a doua sectoare balneare
distincte,in acelasi timp sinergice:
-Balneologia terapeutica si de recuperare
-Balneologia de bunastare
2. Statiunile cu destinatie pentru clientela nationala
si internationala, bazate pe utilizarea factorilor
terapeutici naturali, atat pentru corp cat si pentru
psihic,ca un sistem comportamental modern, cu
spatii de relaxare si bunastare,care asigura un
sejur cu divertisment si placere.
3. Statiunile balneo-climatice moderne,prin
continutul lor complex,care cuprinde cure balneare
terapeutice si de recuperare si turismul de
bunastare,curele de sanatate cu accent pe
calitatea vietii

4. Prin obiectivul lor de baza in noua conceptie

privind calitatea globala a sanatatii,la vechiul tip de
cura balneara bazat exclusiv pe componenta
medicala,respectiv metodologia de cura intensiva
cu factorii terapeutici naturali,trebuiesc adaugate
activitati care sa asigure refacerea propriului
echilibru psiho-fizic al celor veniti in statiune.
5. Satiunile balneo-climatice ale mileniului III sunt prefigurate
ca Centre polivalente integrate compuse din:

-Centru de sanatate cu vocatii medicale multidisciplinare

pentru aplicarea unor cure de sanatate
-Centru de recuperare cu vocatii medico-sanitare pentru
aplicarea unor cure profilactice secundare,terapeutice si de
recuperare medicala
-Centru de bunastare si infrumusetare
-Centru de primire,divertisment si cultural,sinergic si
complementar celorlalte 3 centre,cu activitati de receptie si
informatii,divertisment,bar-restaurant,relaxare,magazine
diverse.
CAPITOLUL II
FACTORII TERAPEUTICI NATURALI DIN
STATIUNILE BALNEO-CLIMATICE DIN ROMANIA
1.Climatul variat,cu zone bioclimatice cu efecte terapeutice
diferute;
2. Apele minerale naturale cu diferite compozitii fizico-chimice
si efecte terapeutice(izvoare naturale sau obtinute prin
foraje)
3. Apele si namolurile unor lacuri din zona lacustra, din
Campia Romana sau din zone cu masive de sare (ocne)
4. Emanatii naturale de gaze (dioxid de carbon-mofete-
solfatarii)
5. Tratamentul in saline
Climatul si bioclimatul Romaniei.Climatoterapia
1. Factorii climatici

a) Radiatia solara, factor cosmic esentiala pentru viata, are

efecte deosebite asupra organismului uman prin toate
componentele spectrului sau.
-radiatiile infrarosii,calorice, actioneaza asupra
tegumentului,fiind absorbite in straturile superficiale ale
acestuia. Produc efecte calorice:vasodilatatie,
eritem,termoliza. Excesul poate produce insolatie sau soc
termic
-radiatiile luminoase vizibile actioneaza asupra retinei in mod
specific.
-radiatiile ultraviolete sunt esentiale pentru organism,cu rol in
formarea vitaminelor D si respectiv in homeostazia
metabolismului fosfocalcic.
b)Factorii geologici si geografici ai climatului includ
campul geomagnetic, caracterele geologice ale
solului,radioactivitatea solului si aerului si
caracteristicile geomorfologice ce dau formele de
relief.
Ca factori geografici putem vorbi despre
altitudine(bioclimat tonic stimulant), suprafetele mari
de apa(climatul de litoral) si peisajul
biogeografic(padurile,zona de stepa).
c) Factorii antropici ai climatului se refera la particlaritatile
imprimate climatului de aglomerarile urbane, de zonele
industriale in mod particular care produc numeroase efecte
poluante ale aerului, fizico-chimice si fonice, microclimatice in
interiorul locuintelor sau halelor industriale, obiect al studiilor
ecologice.
In statiunile balneo-climatice, aceste efecte antropice
negative asupra climatului sunt practic absente,ele fiind
considerate adevarate ,,oaze de sanatate’’,tocmai datorita
climatului lor favorabil.
Un alt aspect antropic este reprezentat de microclimatul
terapeutic de interior in saline,in care sunt conditii constante de
temperatura intre 10-14*C,umiditate mmoderata etc.
2. Zonele climatice si bioclimatice ale Romaniei
Exista 4 complexe de factori climatici:
-complexul termo-higric,cu actiune termica
-complexul de factori actinici, cu actiune fotochimica si
imunologica
-complexul de factori aerochimici si hipobarici
-complexul meteorologic al electricitatii aerului si
aerosolilor
 Pe baza acestor complexe, in 1961, in tara noastra a fost
facuta o clasificare medicala a bioclmatului de catre dr. Maria
Modval si fiz. St. Pascu:

a. Climatul de munte cu bioclimatic tonic-stimulant

b. Climatul de dealuri si podisuri, cu bioclimat relaxant si sedativ
c. Climatul de campie, cu bioclimat excitant si solicitant din
Campia Romana si Campia Tisei.
d. Climatul litoralului, cu bioclimat excitant-solicitant, cu influente
ale marii
3. Forme de aplicare a climatoterapiei

Climatoterapia face parte din cura balneo-climatica

si dat fiind ca factorii clmatici sunt i majoritate fizici,
poate fi considerata si parte a medicinii fizice. In mod
traditional insa, climatoterapia este integrata cu
balneologia,ca domeniu care studiaza si aplica in scop
terapeutic factorii naturali.
a)Talassoterapia(cura la mare)= defineste utilizarea in
scop preventiv, curativ si recuperator ca si pentru
efecte favorabile asupra sanatatii, a componentelor
climatului marin(apa marii,nisipul,atmosfera si
elementele sale, radiatiile solare)

b) Helioterapia= defineste expunerea organismului la

radiatia solara (radiatii infrarosii si ultraviolete) in scop
profilatic sau terapeutic.

c) Aeroterapia= reprezinta forme de expunere partiala

sau totala a corpului in aer liber, fara radiatii solare(in
ore sau zile fara soare sau la umbra).
d) Cura de teren este de fapt o forma a terapiei prin
miscare, insa in mod traditional este inclusa si in
climatoterapie, dat fiind ca este deseori asociata cu
aeroterapia. Pentru aceasta cura,toate statiunile
balneo-climatice au stabilit trasee standardizate in ce
priveste lungimea,diferenta de nivel, pantele
incluse,ritmul de mers.

e) Salinele terapeutice (climatoterapia in microclimat de

saline)= efectele terapeutice ale acestui microclimat au
fost remarcate la bolnavii astmatici
APELE MINERALE TERAPEUTICE DIN ROMANIA

Sunt ape din surse naturale,izvoare sau forate

artificial care indeplinesc anumite criterii in ceea ce
priveste caracterele lor fizico-chimice, au efecte
farmacodinamice asupra organismului si sunt
utilizate in scop terapeutic.
 Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca apele minerale :
a)Mineralizare sau continut de saruri dizolvate de peste 1g/l
b)Prezenta unor elemente chimic cu actiune farmacologica
cunoscuta in cantitati minime normate cu valori diferite,dar in
limite apropiate in toate tarile, respectiv oligoelemente
curative:brom,iod,fier,bariu,bor,mangan,siliciu etc
c)Continut de gaze dizolvate cu efecte biologice
d) Temperaturi de peste 20* la sursa,indiferent de continutul
mineral,care le confera caracterul de ape termale(32-38),hipo
sau mezotermale(20-31) sau hipertermale (peste 38*)
e)Continut de elemente radioactive in unitati Mache/l
f)Actiune terapeutica recunoscuta stiintific
Ape minerale din Grupa A

a)Apele minerale alcaline sau alcalino-teroase

b)Apele clorurate-sodice
c)Apele minerale carbogazoase
d)Apele sulfatate
Ape minerale din Grupa B

a)Apele sulfuroase
b)Apele iodurate
c)Apele feruginoase
d) Apele arsenicale
 Apele oligominerale-(acratice) au o mineralizare
totala sub 1g/l si nu contin elemente chimice din
grupa B cu actiune farmacologica si nici gaze
terapeutice.

Unele sunt termale (Baile Felix, Baile 1 Mai) si prin

termalitate sunt indicate in cura externa in bazine.
Altele sunt reci(sub 20*),dar pentru ca au efecte
diuretice deosebite au indicatii particulare in
crenoterapia de diureza(Calimanesti, Baile
Olanesti,Sinaia, Slanic Moldova).
Apele radioactive-datorita prezentei radonului, au facut in trecut
obiectul unor cure balneare externe cu ape radonice de diferite
concentratii pentru efectele antiinflamatorii ale iradierii
radioactive.
Microelementele din apele minerale=sunt oligoelemente in
concentratii mici,in stare ionizata, cu efecte biologice uneori
deosebit de importante, asemanatoare in anumite limite cu cele
ale vitaminelor. Desi prezenta lor in apele minerale nu determina
caractere particulare acestora,este mentionata de multe ori
pentru efectele biologice si uneori terapeutice care le sunt
atribuite.
Dintre acestea,cele mai bine cunoscute si studiate sunt:
manganul,litiul,zincul,cuprul,molibdenul,vanadiul, siliciul)
NAMOLURILE TERAPEUTICE (PELOIDOTERAPIA)

 Din punct de vedere fizico-chimic, namolurile sunt

amestecuri heterogene de substante organice si
minerale in stari de agregare si forme structurale
variade,care contin o faza solida, una lichida si una
gazoasa.
 Dupa compozitia lor fizico-chimica,se disting namoluri:

-sapropelice din lacuri continentale si lagune,formate

prin sedimentare sub apa a materialelor organice si
minerale sub influenta proceselor
biologice,microbiologice si fizico-chimice,cu un continut
de substante organice mai mare de 10% in namol
uscat.(Lacul Techirghiol, Amara,Lacul Sarat,
Sovata,Slanic Prahova)
-minerale din lacuri continentale si lacuri formate pe
masive de sare, cu acelasi mod de formare si de
substante organice ca si namolurile sapropelice, sau
formate in jurul unor izvoare naturale sau in bazine
artificiale pe pat argilos, cu continut de substante
organice mai mic de 10% in namol uscat. (Baile
Govora, Geoagiu Bai)
-de turba din zone mlastinoase, format prin
transformarea incompleta materialului vegetal in
conditii de umiditate mare, cu continut de substannte
organice mai mare de 10% in namolul uscat. (Vatra
Dornei, Baile Felix, Mangalia)
GAZELE MOFETARIENE

Reprezinta o alta bogatie a tarii noastre si o

modalitate de valorificare a acestor factori naturali,
Experienta romaneasca in domeniul terapiei balneare
carbogazoase in general si contributia originala prin
utilizarea CO2 gaz in instalatii speciale denumite
mofete a atras organizarea in anul 2001 la Covasna a
unei manifestari stiintifice internationale de catre
Asociatia Europeana de Crenoterapie Carbogazoasa.
 Mofetele naturale sunt amenajate in statiunile
climaterice Covasna, Baile Tusnad, Harghita,
Manas, Balvanyos.Ele reprezinta constructii de
forma circurilor romane, cu zona decliva umpluta
cu gaz mofetarian, inconjurata cu trepte la niveluri
diferite.
METODE FIZICAL-KINETICE IN STATIUNILE BALNEO-
CLIMATICE
Medicina balneara,care in esenta studiaza si aplica in
practica medicala factorii terapeutici naturali, a fost
intotdeauna integrata cu metodele fizioterapiei care a
devenit o specialitate consistenta abia in a doua jumatate a
sec XX, cand si-a consolidat importanta in cadrul medicinii
de recuperare,avand la baza metodologia de kinetoterapie.
 In conditiile balneologiei moderne,in care
obiectivele curelor clasice,predominent terapeutice si
profilactice secundare au fost extinse si sunt orientate
prioritar catre preventie primara la omul sanatos si
catre recuperarea bolnavilor cronici cu disfcuntii,
metodologia activa de kinetoterapie profilactica si de
recuperare devine metodologia de baza,alaturi
demetodele cu factori naturali de cura, care trebuie
valorificati maximal in cadrul curelor de sanatate.
CAPITOLUL III
FUNDAMENTAREA STIINTIFICA MEDICALA A
CURELOR BALNEO-CLIMATICE CU FACTORI
TERAPEUTICI NATURALI
Balneologia si climatologia sunt stiinte
traditionale care studiaza si valorifica remediile
oferite de natura(ape minerale,climat,namoluri)
pentru prevenirea si tratamentul unei serii largi de
boli si pentru recuperarea bolnavilor cu disfunctii si
dizabilitati determinate de boli cronice sau
traumatisme.
 Statiunile balneo-climatice sunt centre care folosesc
metode naturale si fizicale pentru reactivarea puterii de
vindecare a organismului,pe baza unor obiective care au la baza:

-concepte de tratament sanogenetice si igienogenetice;

-concepte orientate catre bolnav,cu activarea responsabilitatii
acestuia fata de propria sanatate;
-stimularea puterii endogene a organismului si stabilizarea
evolutiei bolilor;
-folosirea unui mediu placut,apropiat de natura,pentru
stimularea actiunii terapeutice.
CAPITOLUL IV
CURELE DE SANATATE
Notiunea de cura de sanatate acopera o serie de
alte denumiri folosite la noi in tara si in alte tari:
turism balnear, turism de sanatate, cura de
bunastare, cura profilactica primara.
 Forme de ,,cure de sanatate’’ si indicatiile lor
1.Cura de reconfortare
Obiective:
-relaxare,combinata cu antrenarea progresiva la efort pentru
combaterea sindromului hipokinetic
-echilibrarea sistemului nervos
-antrenarea functiilor de termoreglare
-alimentatie echilibrata
-educatie comportamentala
Metode:
-climatoterapie (aeroterapie,cura de teren, helioterapie)
-kinetoterapie
-hidroterapie
-psihoterapie
-dietoterapie
2.Cura de ,,fitness’’-a devenit banala in conditiile existentei in toate
hotelurile cu mai multe stele, in numeroase centre medicale si in
cazuri tot mai frecvente la domiciliu a unor Sali cu echipamente
pentru acest tip de antrenament.

3. Cura ,,antistres’’-este una dintre formele cele mai importante ale

,,curelor de sanatate’’. ,,Stresul’’ corolar tot mai frecvent al
ritmului de viata din ce in ce mai solicitant,nu poate fi combatut
astazi decat prin interventii curative de tip
farmacologic.Metodologia de cura antistres in centre balneare
de sanatate face apel in primul rand la efectele
relaxante,sedative ale climatului de crutare al multor statiuni din
zona colinara,ale unor proceduri de balneoterapie si
hidroterapie,combinate cu tehnici de electroterapie sedativa cu
campuri electromagnetice,masaj, kineotterapie cu tehnici de
relaxare.
4.Cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative si de
varsta ale sistemului locomotor
Obiective:
-corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare
-cresterea flexibilitatii articulare
-refacerea si ameliorarea fortei muschilor solicitati
-insusirea unor modalitati corecte de efectuare a eforturilor fizice
solicitate de tipul de activitate profesionala
Metode:
-mijloace balneo-climatice si fizical-kinetice, cum sunt climatul
tonic-stimulant sau sedativ-relaxant
-kinetoterapie
-hidroterapie
-antrenament aerobic
 CAPITOLUL V
AFECTIUNI
 A. Afectiunile reumatismale=reprezinta un domeniu de patologie
cu mobiditate mare, cu o larga diversitate de entitati si forme de
manifestare, in care de regula in prim plan sunt durerile,
modificarile fiziopatologice la nivelul tesuturilor
articulare,periarticulare si musculare,care determina impotenta
functionala si in evolutia lor determina instalarea unor deficite
functionale,care afecteaza capacitatea functionala si conduc la
disfunctii si dizabilitati.
B. Afectiuni ortopedico-traumatice
Pentru domeniul balnear,patologia ortopedico-traumatica a
sistemului locomotor reprezinta ca si cea reumatismala, o
cazuistica cu indicatii largi pentru curele balneare terapeutice si
de recuperare medicala. Cazuistica traumatismelor rutiere a
crescut proportional cu circulatia auto si impreuna cu
traumatismele profesionala ocupa unul din primele 4-5 locuri ca
incidenta de morbidiatte,iar sechelele posttraumatice,cu
deficite functionale uneori de gravitate deosebita,fac obiectul
unor cure repetate de recuperare medicala,care se aplica atat
in sectiile de recuperare din spitale si ambulatoriu,cat si in
statunile balneare,care dispun de factori terapeutici naturali
deosebit de favorabili in aceste cazuti,atat in mediul
talassoterapic, cat si in statiuni balneare cu ape
termale,sulfuroase,sarate de diferite concentratii sau cu
namoluri.
C. Afectiunile neurologice
In acest capitol intra mai multe grupe distince de afectiuni, cu
diferente semnificative dpdv clinico-functional si dpdv al
abordarii terapeutice si recupratorii:
-afectiuni neurologice periferice, in care sunt cuprinse leziunile de
nervi periferici si polinevritele cu aspecte clinico-functionale de
denervare;
-afectiunile de neuron motor central, in care sunt cuprinse
hemiparezele si hemiplegiile dupa accidente vasculare si
traumatisme cerebrale;
-afectiunile de tip para si tetraplegie dupa leziuni medulare
-afectiuni functionale neuropsihice de tipul nevrozelor.
D. Afectiunile cardio-vasculare
Reprezinta prima cauza de mortalitate si ocupa locui doi ca
morbiditate dupa bolile respiratorii. Factorii de risc numerosi ai
bolilor cardio-vasculare au determinat elaborarea unor programe
de profilaxie a acestor afectiuni in multe tari la recomandarea
Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Afectiunile cardio-vasculare care au indicatie de cura
balneo-climatica profilactica,terapeutica sau e recuperare sunt:
cardiopatiile ischemice ale miocardului, hipertensiunea
arteriala, valvulopatii compensate, arteriopatiile obliterante
periferice si afectiunile venoase.