EXAMENUL POLULUI

ANTERIOR AL GLOBULUI

OCULAR ȘI ANEXELOR
ANEXELE GLOBULUI OCULAR:
- pleoape
- orbita
- aparat lacrimal
- musculatura extrinsecă a globului ocular

POLUL ANTERIOR AL GLOBULUI OCULAR:

-Conjunctiva
-Corneea
-Sclera
-Camera anterioară
-Irisul
-Pupila
-Cristalinul
-Vitrosul anterior
La lumina zilei, se examinează:
 Pleoapele:
- Aspect (mărime, simetrie, culoarea
tegumentelor, leziuni patologice,
mărimea și simetria fantelor- mai
înguste la adulți și vârstnici)

- Poziția ( variază cu vârsta; la adult,

marginea liberă a pleoapei superioare e
situată la 2 mm sub limb iar cea a
pleoapei inf. – la 1 mm deasupra
limbului)

- Motilitatea – deschidere incompletă

- deschidere exagerată
- imposibilitatea închiderii
Pleoape
EXAMINAREA ORBITEI
EXAMINAREA ORBITEI
EXAMINAREA ORBITEI

Exoftalmie axială Exoftalmie laterală

APARATUL LACRIMAL
 La lumina zilei, se examinează:
 Aparatul lacrimal
- pt. ex. glandei lacrimale, se
palpează transpalpebral reg.
orbitară supero-externă;

- Punctele lacrimale (prezența, poziția,

exprimarea unor secreții)

- Sacul lacrimal (se evaluează prin

modificările tegumentului din
unghiul intern)
Examinarea secreției lacrimale

 Testul Schirmer

Timpul de rupere al filmului lacrimal

- normal 15 secunde.
Investigarea permeabilității căilor lacrimale

1. Instilare de soluții colorate în fundul de sac lacrimal

2. Lavajul căilor lacrimale

 MUȘCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR

Asigură motilitatea globului ocular.

Sunt în număr de 6:
-4 mușchi drepți:
2 orizontali: - dreptul intern
- dreptul extern

2 verticali: - dreptul superior

- dreptul inferior

2 mușchi oblici:
- oblicul superior (marele oblic)
- oblicul inferior (micul oblic)
 MUȘCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR
Cei 4 mușchi drepți:
-originea la apexul orbitei;
-corpurile musculare merg anterior, străbat capsula
Tenon, se mulează pe globul ocular câțiva mm, se
inseră printr-un tendon de scleră.

Oblicul superior: Oblicul inferior:

-din fundul orbitei spre unghiul anterior supero-intern, -se imseră proximal pe planșeul
unde se inflectează la nivelul trohleei; orbitei, pe porțiunea sa
anterointernă;
- pleacă spre exterior și posterior; trece pe sub
dreptul superior; -Se orientează posterior și
extern
- Se inseră pe scleră în cadranul postero- supero-
extern -Se inseră distal pe globul
ocular în cadranul postero-
infero=extern, sub inserția
marelui oblic.
 Acțiunile mușchilor extrinseci ai globului ocular

 Dreptul intern – adducție

 Dreptul extern- abducție

 Dreptul superior- ridicare, adducție, rotație internă

 Dreptul inferior: - coborâre, adducție, rotație
externă.

 Oblicul superior: coborâtor, abductor, rotator

intern.
 Oblicul inferior: ridicător, abductor, roattor extern.
Acțiunile mușchilor extrinseci ai globului ocular
La lumina zilei, se examinează:
 Motilitatea oculară:
- mișcările monoculare = ducții (abducție, adducție, supraducție, infraducție)
= rotații (mișcări în jurul axului antero-posterior)
- mișcările binoculare = versii ( mișcări în aceeași direcție)
ex. dextroversie, infraversie, supraversie;
= vergențe (mișcări în direcții opuse)
ex. convergență, divergență.
ANEXELE GLOBULUI OCULAR:
- pleoape
- orbita
- aparat lacrimal
- musculatura extrinsecă a globului ocular

POLUL ANTERIOR AL GLOBULUI OCULAR:

-Conjunctiva
-Corneea
-Sclera
-Camera anterioară
-Irisul
-Pupila
-Cristalinul
-Vitrosul anterior
EXAMENUL BIOMICROSCOPIC
Biomicroscopul

-Suport pentru pacient

-Microscop binocular
- oculare mobile (adaptabile oricărei distanțe interpupilare
pentru obținerea vederii binoculare stereoscopice)
- obiectiv cu mărimi diferite (ce poate realiza magnificații
între 5x și 80x).

-Sursă de iluminare =lampa cu fantă,

- sursă de lumină (bec cu halogen),
- lentile condensatoare (plan convexe, de 22 D),
- mecanismul fantei (un diafragm înalt de 10 mm)
- lentila de iluminat.
Conjunctiva

-se examinează pe rând:

- conjunctiva bulbară
- tarsală
- a fundurilor de sac
(pentru examenul fundului de sac
superior este necesară eversarea
pleoapei superioare)
Conjunctiva
 Aspect normal: roz-translucidă, străbătută de vase fine (prin transparența ei se vede o lamă fină
de țesut translucid sub care se află sclera).

 Modificări de culoare: - hiperemia, prin dilatarea vaselor conjunctivale

- superficială
- profundă
- hemoragia subconjunctivală
- pigmentarea
- albirea
Conjunctiva
 Modificări de relief:
-edemul (chemozis) = burelet roz- violaceu translucid, ce depărtează
conjunctiva de scleră

- foliculii (colecții de limfocite, apar ca proeminențe translucide mici pe conj.

tarsală și a fundurilor de sac; înconjurați de vase care nu pătrund în
int. lor;)
- papilele (proeminențe rotunde, roșiatice, centrate de un ax conjunctivo-
vascular.)
Corneea

- corneea sănătoasă este netedă,

transparentă, lucioasă
Modificări ale corneei

 Eroziunea corneană

 Ulcerul cornean

 Edemul cornean

 Infiltratul cornean

 Cicatricile corneei

 Vascularizația

 Precipitatele endoteliale
Se examinează:
 Sclera

Are aspect alb – sidefiu, cu suprafață

regulată.
CAMERA ANTERIOARĂ
Modificări de profunzime ale CA
 Modificări de conținut ale CA

 Umoarea apoasă (UA)

Normal, este transparentă

IRISUL:

Culoare variabilă, lucios, cu tiv

pigmentar prezent și egal pe toată
circumferința pupilei
Modificări de culoare ale irisului

-Heterocromie iriană

-Neovascularizație iriană (rubeoză iriană,

rubeozis iridis)
Modificări de formă ale irisului

 Colobom irian

 Iridodialize

 Edem irian

 Sinechii – anterioare
- posterioare

 Noduli – Koeppe
- Bussaca
Se examinează:
 Pupila
Rotundă, centrală, reflexă, neagră.

Reflexele pupilare sunt:

- reflexul fotomotor direct (contracția pupilei la
proiectarea unui fascicul
luminos)
- reflexul fotomotor consensual (contracția pupilei
la proiectarea unui fascicul
luminos pe pupila
controlaterală)
- reflexul pupilar la vederea de aproape (contracția
pupilei când ochiul fixează
un obiect apropiat).
Se examinează:

 Cristalinul
Poziționat în spatele pupilei, este imobil
și transparent.