Sunteți pe pagina 1din 20

SECOLUL XXI

PROBLEME ŞI PRINCIPII ACTUALE ALE DEZVOLTĂRII


ORAŞELOR ÎN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE ŞI ÎN
ROMÂNIA

1
NOI FUNCŢIUNI
Cazuistica internaţională şi studiile ESPON (European Spatial Planning Observation
Network) menţionează o tipologie relativ diversă o oraşelor cu potenţial ridicat de
dezvoltare:
1. oraşe globale bine plasate în competiţia internaţională, centre de comandă şi control
ale economiei globale (Londra, Paris)
2. locuri de intense contacte internaţionale (metropole şi arii functionale urbane de
importanţă internaţională şi natională)
3. oraşe regionale avantajate de poziţia şi rolul în interiorul economiilor naţionale, poli
de creştere cu efecte de antrenare asupra sistemelor urbane sub-naţionale
4. oraşe cu influenţă locală al căror potenţial endogen de dezvoltare socio-economică le
recomandă, la un anumit moment dat, ca fiind localizări preferenţiale pentru plasarea
investiţiilor naţionale sau internaţionale.

Factori favorizanti
– Contextul geopolitic. Rolul şi poziţia economiei naţionale în procesul de globalizare.
Poziţia în cadrul competiţiei economice internaţionale.
– Expansiunea companiilor multinaţionale. Direcţiile fluxurilor de investiţii străine
directe
– Existenţa unei infrastructuri rapide de comunicaţii şi telecomunicaţii
– Nivelul de dezvoltare economică - structura economiilor naţionale pe sectoare de
activitate (primar, secundar, terţiar) + selecţia foarte strictă a ramurilor industriale
(microelectronică, roboţi industriali, biotehnologii, sisteme informaţionale, telecomunicaţii
digitale ).
– Priorităţile politicii economice şi de amenajare spaţială (pe de o parte decizia de
modernizare a economiei naţionale şi de promovare a activităţilor economice aflate în
creştere pe plan mondial, şi pe de altă parte decizia de a descentraliza activităţile
economice şi de a reconfigura spaţiul economic regional.

2
EUROPA
“BANANA ALBASTRĂ”

“PENTAGONALA”

Localizarea cartierelor generale ale


3
marilor companii (sfârşit sec.XX)
“CARTA ORAŞELOR EUROPENE DURABILE” - LEIPZIG 24/25 MAI 2007
ADOPTATĂ LA REUNIUNEA MINISTERIALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ ŞI COEZIUNEA
TERITORIALĂ

ABORDAREA INTEGRATĂ A POLITICII DE DEZVOLTARE URBANĂ


• Programe orientate spre aplicare pentru oraşe privite în întregul lor care
cuprind:
– descrierea aspectelor “tari” şi aspectelor “slabe” ale situaţiei actuale
– definirea obiectivelor de dezvoltare pentru aria urbanǎ şi dezvoltarea unei viziuni
privind oraşul
– coordonarea diferitelor planuri zonale, sectoriale şi tehnice, a diferitelor politici şi
asigurarea faptului cǎ investiţiile planificate vor conduce la o dezvoltare echilibratǎ a
ariei urbane
– coordonarea şi focalizarea spaţialǎ a utilizǎrii fondurilor diferiţilor actori din sectorul
public şi cel privat
– coordonarea nivelului local cu cel al regiunii urbane
– implicarea locuitorilor şi a altor parteneri în conturarea viitorului economic, social,
cultural şi al calitǎţii mediului din fiecare arie
• Strategii pentru întǎrirea competitivitǎţii oraşelor europene:
– crearea şi asigurarea unei calitǎţi ridicate a spaţiilor publice
– modernizarea infrastructurii şi creşterea eficienţei energetice
– politici active pentru inovaţie şi educaţie

4
“AGENDA TERITORIALĂ” - LEIPZIG – 24/25 MAI 2007
ADOPTATĂ LA REUNIUNEA MINISTERIALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA URBANĂ ŞI COEZIUNEA
TERITORIALĂ

OBIECTIV: ÎNTĂRIREA COEZIUNII TERITORIALE

NOI ATITUDINI: ÎNTĂRIREA IDENTITĂŢII REGIONALE ŞI O MAI BUNĂ


UTILIZARE A DIVERSITĂŢII TERITORIALE

PRIORITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA UNIUNII EUROPENE:


 întǎrirea dezvoltǎrii policentrice şi a inovǎrii prin intermediul punerii
in reţea a regiunilor urbane şi oraşelor
 noi forme de parteneriat şi guvernanţǎ între ariile rurale şi urbane
 promovarea “clusterelor” regionale pentru competiţie şi inovaţie în
Europa
 întǎrirea şi extinderea reţelei trans-europene
 promovarea managementului riscurilor trans-europene, inclusiv a
impactului schimbarilor climatice
 întǎrirea ca valoare adǎugatǎ pentru dezvoltare a structurilor
ecologice şi resurselor culturale 5
 mărime (distribuţia echilibrată ca mărime a reţelei
1 principiul policentricităţii de localităţi) dimension
poly-centricity principle (the balanced distribution, considered as
dimension of the settlements network)
aspecte aspecte  localizare (distribuţia uniformă in teritoriu)
morfologice relaţionale localization (the uniform territorial distribution)
morphological  conectivitate (buna accesibilitate) connectivity
aspects connections (a good accessibility)

2 strategia Lisabona- Interacţiune global


/ local
Calitate (viaţă,
locuri de muncă,
Gøtheborg Global / local
mediu...)
Quality (life, job,
Lisbon – Gothenburg interaction
environment …)

Strategy
Utilizarea
Inovaţie şi
coeziune competitivitate eficientǎ a
resurselor cercetare
Efficient use Innovation &
of resources Research
cohesion competitiveness

noile provocări: schimbările climatice, criza energetică, problemele


3 securităţii alimentare, criza financiară şi economică
new challenges: climate changes, the power crisis, food surety problems,
6
financial and economic crisis
ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE

7
scǎderea populaţiei cu - 6,7% în 2005 faţă de 1990
PIB sub 50% din media UE-27
o rată a ocupării forţei de muncă de 58% din potenţial, sub
indicatorul ţintă de 70% stabilit prin Strategia Lisabona
o orientare sau specializare economică de tip periferic european
(agricultură, construcţii, industrie uşoară, turism)
situarea în ultima grupă ca potenţial dat de corelaţia spaţială
directă dintre ponderea forţei de muncă din profesiile culturale şi
de creaţie, valoarea PIB şi importanţa C&D
o accesibilitate redusă, România, Grecia şi Bulgaria fiind relativ
izolate de restul Europei pentru călătoriile de afaceri
un index scăzut al societăţii informaţionale
existenţă ariilor naturale a Muntilor Carpaţi si a Rezervaţiei
Biosferei din Delta Dunării)
o frecvenţă a inundaţiilor de proporţii între 1987
8 şi 2002
CAUZE ŞI IMPLICAŢII ALE ACTUALELOR
PARTICULARITĂŢI SPAŢIALE ALE ROMÂNIEI
CONTEXTUL GEO-POLITIC
 SITUAŢIA GEOGRAFICĂ
 EVOLUŢIA ISTORICĂ
 NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ
 DEFAZĂRI ÎNTRE PROCESELE CU ROL ESEŢIAL ÎN
CREŞTEREA COEZIUNII ŞI COMPETITIVITĂŢII

9
TEN-TINA corridors

 CONTEXTUL GEO-POLITIC
1934 -1937

?
OPORTUNITĂŢI: dezvoltarea României ca
un releu între est-vest şi nord-sud,
susţinerea readucerii în actualitate de
către Polonia a traseului transcontinental
1937 dintre dintre porturile Gdansk şi INTERREG III B, 2004
Galaţi/Constanţa, crearea unor „porţi” /
„pasarele” / „porturi” continentale şi
intercontinentale.

RISCURI: fixarea într-o situaţie periferică


şi menţinerea subdezvoltării ţării şi în
special a Regiunii Nord-Est, considerată
cea mai săracă regiune din Uniunea
Euripeană Coridoare inter-urbane/
Inter-urban corridors
Coridoare inter-porturi/
Inter-ports corridors

Consular offices in:


- Constanta (16) 10
- Galati (19)
zone naturale protejate
zone bio-geografice
alpine
stepice
 SITUAŢIA GEOGRAFICĂ panonice ale Mării
continentale Negre
OPORTUNITĂŢI:
- diversitatea peisajelor geografice
şi a potenţialului natural

RISCURI:
(a) subevaluarea cursului maritim al Dunării pânǎ la portul Galaţi

(b) subdezvoltarea zonei limitrofe Dunări în absenţa unei bune accesibilităţi


(c) crearea aparenţei unor densităţi medii de locuire mai scăzute decât cea reală dată fiind

lungimea zonei montane


(d) compromiterea traseelor turistice din zone protejate de mare valoare prin lucrări
d de
adaptare la traficul greu transcontinental,
d
(e) insuficienţa măsurilor protective şi lipsa de prudenţă a
intervenţiilor antropice recente din Delta Dunării, c a e
(f) riscul pierderii plajelor la Marea Neagră
11
b f
TRANSPORTURI FEROVIARE 2004
Hărţi comparative - transportul feroviar din
 EVOLUŢIA ISTORICĂ Alpii elveţieni şi cel din Carpaţii Orientali.
ANTE 1918 1918 - 1945 POST 1945

SWITZERLAND

1939 PROPUNERE
DEFICIENTE 300 x 120 km.
TRANSPORTURI
ISTORICE
FEROVIARE
ROMANIA

RISCURI: insuficienţa şi fragilitatea legăturilor


trans-carpatice, riscul fixării deficienţelor istorice
privind coeziunea internă a ţării prin necorelarea
noilor strategii de dezvoltare regionale

12
 NIVELUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

OPORTUNITĂŢI: consolidarea statutului metropolelor Bucureşti şi Timişoara admise în


reţeaua europeană, susţinerea ridicării la parametrii de metropolă a Constanţei şi Iaşilor
(„pasarele intercontinentale”) şi pregătirea accesului în aceasta categorie a localităţilor
Braşov, Cluj, Craiova, Galaţi-Brăila, Oradea, Ploieşti, dezvoltarea unor noi relaţii urban-
rural

RISCURI: subevaluarea rolului marilor oraşe în dezvoltarea reţelei urbane la scară


comunitară, naţională şi regională si ca factori tractanţi pentru dezvoltarea oraşelor
mijlocii şi mici; întârzierea acceptării rolului teritorial al oraşelor de constituire a ariilor
urbane şi al regiunilor/ariilor metropolitane şi o supraevaluare a rusticităţii (EUROSTAT);
omiterea efectelor proceselor de restructurare sectorială asupra statutului rural sau
urban al localităţilor

13
 DEFAZĂRI ÎNTRE PROCESELE CU ROL ESEŢIAL ÎN CREŞTEREA
COEZIUNII ŞI COMPETITIVITĂŢII

(a) decalaj ridicat între perspectiva îndepărtată a intrării în funcţiune a coridoarelor


trans-europene şi necesitatea imediată de atragere a investiţiilor (în special în
regiunea cea mai săracă din UE - Regiunea Nord-Est)
(b) dependenţa ridicată de transporturile aeriene
(c) întârzierea pespectivelor de dezvoltare a unor „porţi”/ „pasarelele” estice ale UE.

RISCURI:
• menţinerea pe o perioadă medie şi lungă a unei accesibilităţi reduse,
• necesitatea de dezvoltare a aeroporturilor cu anticipare faţă de traficul de mărfuri şi
călători dar cu efecte pozitive la scară regională,
• nefructificarea şansei de a dezvolta platforme logistice în noduri cu potenţial şi
epuizarea localizărilor favorabile pentru acestea prin sub-utilizare funcţională

14
ROMÂNIA ÎN CADRUL U.E.

- 2 METROPOLE
EUROPENE

- 8 ARII URBANE DE
IMPORTANŢĂ
INTERNAŢIONALĂ ŞI
NAŢIONALĂ

- 45 ARII URBANE DE
IMPORTANŢĂ
REGIONALĂ ŞI LOCALĂ

15
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL DEZVOLTĂRII SPAŢIALE PE TERMEN LUNG
(2025) constă în „integrarea României în Uniunea Europeană prin afirmarea
identităţii regional–continentale, creşterea coeziunii spaţiale şi dezvoltare
durabilă”

16
Echilibrarea
Echilibrareasanselor
sanselorRegiunilor
Regiunilorde
deatragere
atragerea
competitive
competitive

OBIECTIVE DE DEZVOLTARE SPATIALA


1 - Racordarea la reţeaua europeană a polilor
şi coridoarelor de dezvoltare spaţială
Connection to the European Network of
poles and spatial development corridors
Metropolitan Growth Areas
Transnational / national Functional Urban
Areas
Regional / local Functional Urban Areas
New E.U. “gates”

2 - Structurarea şi dezvoltarea reţelei de


localităţi urbane
Reconfiguration and development of the
network of urban settlements
From Cities to Metropolitan / Urban Areas

17
3 - Afirmarea solidarităţii urban–rural adecvată diferitelor
categorii de teritorii
- Assertion of the solidarity between urban and rural
spaces, appropriate for various territorial categories
Rural areas in transition to an urban status:
included inside the urban agglomerations,
included inside the urbanized areas (urbanized corridors),
included inside interstitial rural areas located between the corridors, or
urbanized inside isolated rural areas

4 - Consolidarea legăturilor trans-carpatice ca suport al


dezvoltării regionale
- Strengthening the trans-Carpathian connections as a
support of the regional development

Railway Accessibility to 1993


accessibility nearest Metropolis

km.
60

18
5 - Valorificarea patrimoniului natural şi cultural

19
NOI PROVOCĂRI 2008
INCERTITUDINI
CIRCUITUL RELATIIOR IN ECONOMIA CAPITALISTA DE PIATA
interpretare după R.S.Rycroft, “Macroeconomics I”, R.E.A., New Jersey,1992

Piaţa produselor

• CRIZA ENERGETICĂ consum

noi investiţii
vânzări,venituri

• SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Firme, Piaţa financiară
Gospodării
companii
• credite economii
CRIZA ALIMENTARĂ
credite ale
economii ale
gospodăriilor
firmelor

• CRIZA FINANCIARĂ servicii venituri

+ CRIZA ECONOMICĂ
Piaţa resurselor de muncă

Notă:

- zone fragile în perioada de tranziţie de la economia centralizată la economia de


piaţă.
- relaţii bazate pe circuitul resurselor / produselor concrete şi abstracte (servicii) şi
al resurselor umane
- relaţii bazate pe circuitul banilor (prin conturi bancare, credite şi cash)
- criza
20