UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR
Str. Mănăştur , nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca , România
Tel.: 0264-596384; Fax: 0264-593792

VALORIFICAREA
TESCOVINEI DIN MERE

Student: Ardelean Diana-Gabriela

Specializarea: CEPA
Anul: IV
 CUPRINS

 Principalul produs
 Subprodusul valorificat

 Etapele procesului tehnologic de obținere a

pectinei
 Jeleu din căpșuni

 Mod de preparare a jeleului de căpșuni

 Bibliografie
 PRINCIPALUL PRODUS

 Oțetul din cidru de mere este obținut printr-un

proces biotehnologic de dublă fermentație, alcoolică
și acetică.
 Cidrul de mere este definit ca o băutură alcoolică
obținută prin fermentația sucului de mere.
 SUBPRODUSUL VALORIFICAT
 În urma realizării cidrului de mere rămâne un
subprodus, tescovina, care poate fi valorificată
foarte rațional prin obținerea unei pectine.
 Pectina este o fibră solubilă ce se regăsește în
mod natural în fructe și legume.
 Pectina este un poliglucid cu largi utilizări în
industria alimentară
 În industria conservelor, la fabricarea de produse
gelificate, marmelade, gemuri și jeleuri
 În industria produselor lactate, la fabricarea
brânzeturilor topite
 În industria prduselor cosmetice
 În medicină și farmacie
 ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE
OBȚINERE A PECTINEI

 Conservarea tescovinei se poate realiza prin

metoda chimică, sau prins uscare, până la o
umiditate minimă de 5%.
 Spălarea tescovinei se practică pentru a
înlătura substanțele de însoțire ale substanțelor
pectice
 Extracția pectinei constă în transformarea
protopectinei din tescovină de mere în pectina
solubilă și trecerea acesteia în soluție.
 Purificarea extractelor pectice
 Concentrarea extractelor pectice se
realizează în instalații sub vid la temperatura de
maximum 60oC.
 Precipitarea pectine se poate realiza prin două
metode: precipitarea cu alcool a extractului concentrat
cu aproximativ 3 % pectină sau prin precipitarea cu
ioni polivalenți.
 Uscarea pectinei in instalații de uscare sub vid

 Măcinarea pectinei se face cu ajutorul unor mori cu

ciocane.
 Ambalarea pectinei se face în recipiente de expediție
de capacități diferite, din materiale destinate
produselor deshidratate și higroscopice.
 Depozitarea pectinei se face în magazii în care
temperatura trebuie să fie de maximum 25oC.
 Tescovina de mere proaspata contine 0,7 - 1,2 %
substante pectice si 60 - 70 % apa, de aceea nu poate fi
pastrata ca atare. Pentru a asigura functionarea unei
sectii de pectina mai multe luni, este necesar sa se
realizeze conservarea tescovinei.
 JELEU DE CĂPȘUNI

 Ingrediente:
 500 g zahăr
 350 g căpșuni
 40 g pectină
 750 ml apă
 MOD DE PREPARARE A JELEULUI DE
CĂPȘUNI

 Se amestecă bine căpșunile și zahărul, respectiv

apa și pectina.
 Acestea din urmă se pun la foc mic, amestecând
constant până la punctul de fierbere.
 Amestecul de căpșuni și zahăr se combină cu
mixul de apă și pectina și se amestecă până când
zahărul s-a dizolvat complet
 Produsul obținut se pot pune în recipiente de
plastic care se lasă la temperatura camerei,
acoperite, pentru 24 ore.
 Se introduce apoi în frigider sau se poate servi
proaspăt.
Poftă bună!
 BIBLIOGRAFIE

 http://www.scrigroup.com/sanatate/alimentatie-
nutritie/TEHNOLOGIA-FABRICARII-
PECTINEI43367.php
 http://retete.acasa.ro/deserturi-39/jeleu-de-
capsuni-13355.html
 https://vi.scribd.com/document/197805279/Pectin-
A
Vă mulțumesc
pentru atenție!