Sunteți pe pagina 1din 60

Cursul 1

• Rolul şi structura aminoacizilor


• Ionizarea aminoacizilor în soluţie apoasă
• pH izoelectric
• Proprietăţile aa date de radicalii R
• Peptide
Aminoacizi şi proteine
• Rolul aa
-intră în structura proteinelor
-sunt sursă primară de azot pentru ţesuturi
-din aa se obţin:
purine, pirimidine
hem
hormoni
neurotransmiţători (GABA)
peptide biologic active
amine (histamina)
• Din ~ 300 de aa care se află în natură:

– 20 aa naturali sunt proteinogeni,

specificaţi prin codul genetic

☺dintre care 9 aa sun esenţiali (organismul nu îi


sintetizează)
Structura aa proteinogeni
• Formula generală:

– 19 aa

R CH COOH

NH2

– Un iminoacid (prolina)
Aminoacizi alifatici
-
H CH COO
• Glicina Gly (G) Nepolar +
NH 3
-
H3C CH COO
• Alanina Ala (A) Nepolar
+
NH 3
-
• Valina Val (V) Nepolar H3C CH CH COO
+
CH 3 NH 3

• Leucina Leu (L) Nepolar


-
H 3 C CH CH 2 CH COO
+
CH 3 NH 3

• Izoleucina Ile (I) Nepolar H3C CH2 CH CH COO


-

+
CH3 NH3
Aminoacizi aromatici
• Fenilalanina Phe (F) CH 2 CH COO
-

Nepolar NH 3
+

• Tirozina Tyr (Y)


-
HO CH 2 CH COO
Polar neâncărcat +
NH 3

• Triptofan Trp (W) -


CH 2 CH COO
• Nepolar NH 3
+
N
H
Aminoacizi cu grupări hidroxil
• Serina Ser (S) HO CH 2 CH COO
-

Polar neâncarcat NH 3
+

• Treonina Thr (T) H3 C CH CH COO


-

Polar neâncărcat OH NH 3
+
Aminoacizii dicarboxilici
• Aspartat (Acid aspartic) Asp (D)
Polar încărcat negativ - -
O OC CH 2 CH COO
+
NH 3

Glutamat (Acid glutamic)Glu (E)


Polar încărcat negativ
- -
O OC CH 2 CH 2 CH COO
+
NH 3
Amidele aminoacizilor
dicarboxilici
• Asparagina Asn (N) Polar neâncărcat
-
H2 N C CH2 CH COO
+
O NH3

• Glutamina Gln (Q) Polar neâncărcat

-
H2N C CH 2 CH 2 CH COO
+
O NH 3
Aminoacizi bazici
• Lizina Lys (K) Polar încărcat pozitiv
-
H2C CH 2 CH 2 CH 2 CH COO
+ +
NH 3 NH 3

• Arginina Arg (R) Polar încărcat pozitiv


-
H2N C NH (CH 2 )3 CH COO
+ +
NH 2 NH 3

• Histidina His (H) Polar încărcat pozitiv


+ -
HN CH 2 CH COO
+
NH 3
N
H
Aminoacizi conţinând sulf
• Cisteina Cys (C) Polar neâncărcat
-
HS CH 2 CH COO
+
NH 3

• Metionina Met (M) Nepolar

-
S CH 2 CH 2 CH COO
+
CH 3 NH 3
Iminoacizi
• Prolina Pro (P) Nepolar
-
COO
+
H2N CH
H2C CH2
CH2
Aminoacizii esenţiali
(nu se sintetizează în organism)
• valina
• leucina
• Izoleucina
• lizina
• metionina
• treonina
• fenilalanina
• triptofanul şi histidina
se procură din alimente
Activitatea optică a aminoacizilor

• Cu excepţia glicinei toţi aminoacizii naturali


sunt optic activi

 -
R CH COO
+
NH 3
- -
COO COO
+ +
H C NH 3 H3N C H
R R
D-aminoacid L-aminoacid
-în structura proteinelor sunt

L--aminoacizi
• Treonina şi izoleucina au un carbon
asimetric adiţional, atomul Cb.

-
H3 C CH CH COO
+
OH NH 3

-
H3C CH2 CH CH COO
+
CH3 NH3
Ionizarea aminoacizilor în soluţie
apoasă
• În funcţie de pH-ul mediului aa pot avea: sarcină +, - sau zero.
- H+ -
COOH COO
+
+H
acid baza conjugatã
+ H+ +
NH2 NH 3
- H+
bazã acidul conjugat

 La pH=7,4 sânge şi 7,1 mediu intracelular

-
R CH COOH R CH COO
+
NH 2 NH 3
Amfiion (ion bipolar)
• pKa = - lg Ka

-COOH din  are pKa ~ 2


 NH din alfa
3 pKa~10

-COOH din radical are pKa ~ 4


 NH din radical are pKa ~ 11
3
Aminoacid pK1 pK2 pKR PI
1. Glicocol 2,34 9,60 5,97
2. Alanina 2,35 9,69 6,02
3. Valina 2,32 9,62 5,97
4. Leucina 2,36 9,60 5,98
5. Izoleucina 2,36 9,68 6,02
6. Fenilalanina 1,83 9,13 5,98
7. Prolina 1,99 10,60 6,10
8. Triptofan 2,38 9,38 5,88
9. Serina 2,21 9,15 5,68
10.Treonina 2,63 10,43 6,53
11.Tirozina 2,20 9,11 10,07 5,65
12.Cisteina 1,71 10,78 8,33 5,02
13.Metionina 2,28 9,21 5,75
14.Asparagina 2,02 8,80 5,41
15.Glutamina 2,17 9,13 5,65
16.Acid aspartic 2,09 9,82 3,86 2,97
17.Acid glutamic 2,19 9,67 4,25 3,22
18.Histidina 1,82 9,17 6,00 7,58
19.Lizina 2,18 8,95 10,53 9,74
20.Arginina 2,17 9,04 12,48 10,76
• Aminoacizii a au rol de sistem tampon

– au grupare cu caracter acid

– au grupare cu caracter bazic


pH izoelectric
• pI = pH la care încărcarea electrică a aa
este zero;
– (sarcina + este egală cu sarcina -) şi
– aa nu migrează în câmp electric.

• La pI solubilitatea aa este minimă


• pH izoelectric

important pentru
separarea aa prin electroforeză
Calculul pI
• Se face semisuma valorilor pKa ale grupărilor care
generează amfiionul fără sarcină netă:
☺aa monoamino-monocarboxilici
+ + - -
H3N CH COOH H3N CH COO H2N CH COO

R R R

Pentru Ala pI:

pK1  pK 2 2,35  9,69


pI    6,02
2 2
aa monoamino dicarboxilici
• acidul glutamic în funcţie de pH-ul soluţiei
- - -
COOH COO COO COO
+ - H+ + - H+ - H+
HC NH 3 HC NH 3 HC NH 3 + HC NH 2
CH 2 CH 2 CH 2 CH 2
CH 2 CH 2 CH 2 CH 2
- -
COOH COOH COO COO

pK1  pKR 2,19  4,25


pI    3,22
2 2
• Aminoacizii dicarboxilici Asp şi Glu au pI la valori net acide (2,97 şi
respective 3,2).
• La pH fiziologic resturile acestor aa vor avea o sarcină netă (-).
aa diaminomonocarboxilici
• Lizina
- - -
COOH COO COO COO
+ - H+ + - H+ - H+
HC NH3 HC NH3 HC NH2 HC NH2
(CH 2 )3 (CH 2 )3 (CH 2 )3 (CH 2 )3
+
H2 C NH3 + H2C NH3 H2 C NH3 + H2 C NH2

• pI se calculează astfel:

pK 2  pK R 8,95  10,53
pI    9,74
2 2
Arginina are caracter bazic prin gruparea guanidinică:
+
NH NH2
+ H+
R NH C NH2 R NH C NH2
- H+
ion guanidinium

• Histidina prezintă caracter bazic determinat de nucleul


heterociclic al imidazolului:
+
N + H+ HN
- H+
N N
H H
• Bazicitatea acestei grupări este mai redusă (pK=6,00) şi
pI este situat la valori apropiate de pH-ul fiziologic.
La pH fiziologic

• resturile aspartil şi glutamil au sarcina


net negativă

• resturile lizil, histidil şi arginil au


sarcina pozitivă.
Aminoacizi derivaţi
- -
COO H2 C CH CH 2 CH 2 CH COO
+
H2N CH + +
H3 N OH NH 3
H2 C CH 2 5-hidroxi lizinã
CH
OH
4-hidroxi prolinã - -
-
O OC CH CH 2 CH COO
CH 2 CH 2 CH 2 CH COO - +
+
COO NH 3
+
H3 N NH 3
Ornitinã Acid carboxi glutamic
Proprietăţile aa

• Legăturile necovalente dintre radicalii R:


-legăturile de hidrogen sunt interacţii electrostatice între atomii de
hidrogen legaţi covalent la un atom puternic electronegativ (O sau
N) şi electronii neparticipanţi ai unui atom electronegativ dintr-o
moleculă vecină.

X
donor de hidrogen Acceptor de hidrogen

O H O H O H O C

N H O C N H N
Interacţiuni electrostatice

• asociaţii între perechi de ioni, legături

saline (ex. între un rest de Arg sau Lys şi

Glu);

COO- +H
3N
• Interacţiunile hidrofobe
grupările nepolare se asociază reducându-se la
minimum contactul lor cu apa

• Radicalii aminoacizilor pot fi polari sau nepolari.


Peptide
Peptide
• Produşi de policondensare a aa

• Legătura peptidică se formează prin eliminare de


H2O între 2 aa

Legãtura peptidicã
O
+ -
H3N CH 2 C N CH 2 COO
H
Glicil-glicinã
• legătura peptidică are caracter parţial de
dublă legătură
C

C N

H

H 
H
N C

C Radicalii aminoacizilor
C

Planul legãturii amidice


O
Diversitatea peptidelor
☼ dată de modul de combinare a celor 20 aa

• Dipeptide (simple sau mixte)


• Trei aa formează 6 tripeptide
• Polipeptide
Capãtul N-terminal Capãtul C-terminal

+ -
H3 N CH CO NH CH CO NH CH CO HN CH CO NH CH CO NH CH COO

R1 R2 R3 R4 R5 R6

• Peptidele încep cu capătul N-terminal.


• Peptidele sunt derivaţi acilaţi ai aa C-terminal
Glutationul ( -glutamil-cisteinil-
glicină)
 b 
HOOC CH CH2 CH2 CO NH CH CO NH CH2 COOH

NH2 CH 2
SH

Roluri:
►tampon redox:
- 2 H+
2 G SH G S S G
forma redusã + 2 H+
forma oxidatã
►agent reducător intracelular

menţine grupările –SH din centrul activ al


enzimelor în forma lor redusă:

Enz-S-S-R + G-SH  Enz-SH + G-S-S-R


► descompune H2O2 şi peroxizii lipidici (L-
OOH) protejând membranele celulare de
acţiunea oxidantă a acestora:
L-OOH + 2G-SH  L-OH + HOH + G-S-S-G

►transformă MetHb în Hb:


Met Hb (Fe3+) + 2G-SH  Hb (Fe2+) + G-S-
S-G + 2H+
►Inactivează insulina prin desfacerea
legăturilor de sulf din molecula acesteia;
►Participă la neutralizarea xenobioticelor:

R + G-SH  R-S-G unde

R=xenobiotic (anumite medicamente şi


carcinogene).

►Transportă aminoacizii de-a lungul membranelor,


din spaţiul extracelular în citosol.
☺Glutationul este un indicator sensibil
al funcţionalităţii celulelor
Rolul peptidelor
• roluri reglatoare, la nivelul creierului în procesele de:
– Memorie
– Durere
– Somn

Din proopiomelanocortină (POMC), polipeptid cu ~


285 aa
– sintetizat în lobul anterior şi intermediar al hipofizei

• se formează , b, - endorfine şi Met-encefalină.


precursor PRE Proopiomelanocortinã (~285 aa)
gena se exprimã în lobul anterior º i intermediar din adenohipofizã

procesare în adenohipofizã

POMC (1-134)

ACTH (1-39) b-LPH (42-134)

-MSH (1-13) CLIP (18-39) -LPH (42-101) bendorfina (104-134)

b-MSH (84-101) -endorfina (104-118)

-endorfina (104-117)
Proopiomelanocortinã (POMC)
1 2 3 4 5 6 7
N C
peptid semnal
4 6 7

ACTH (1-39) b-lipotropinã (42-134)

-MSH -MSH CLIP -lipotropinã b-endorfinã

b-MSH -endorfinã

-endorfinã
• Precursorul este clivat de proteaze specifice,
în locurile 1-7 formate din secvențe Arg-Lys,
Lys-Arg sau Lys-Lys, cu formarea a cel puțin
8 peptide cu rol hormonal. Clivarea este
funcție de locul de sinteză, și factorii reglatori
specifici.
• ACTH și β-lipotropina se formează în celulele
corticotrope din hipofiza anterioară sub
influența CRH.
• α-MSH, CLIP (corticotropin-like intermediate
lobe peptide), -lipotropină, β-endorfine și
posibil β-MSH și encefaline se formează în
lobul intermediar al hipofizei sub controlul
Endorfinele sunt neuropeptide

cu acţiuni asemănătoare cu ale

Morfinei
• principiu activ extras din opiu,
• compus cu acţiune analgezică şi euforică
• Primele opioide descoperite au fost cele două
pentapeptide numite encefaline secretate de
celulele cromafine din medulosuprarenală.

+ -
H3N Thr Gly Gly Phe Met COO
+ -
H3N Thr Gly Gly Phe Leu COO
Endorfinele
• se leagă la terminaţiile nervoase din creier care transmit semnalele
durerii, şi blochează activitatea neuronală, alinând durerea.

• Morfina ca şi alte opiacee nu sunt peptide. Structura lor este însă


similară cu a altor opioide care se leagă de terminaţiile nervoase din
creier.
OR
R=H R`=H morfinã
H3C N
R=H R`=-CH3 codeinã
O
R=Acetil R`=Acetil heroinã

OR`
• Endorfinele
– sunt produse de către creier ca răspuns la o
varietate de stimuli
– reduc stresul

– scad senzaţia de durere

– crează euforie

eliberează hormonii sexuali şi

îmbunătăţesc sistemul imunitar


Care este diferenţa dintre morfină şi codeină şi

endorfine ??

endorfinele nu creiază dependenţă


Cine stimulează producerea de endorfine
???
• exercitiile fizice repetate şi prelungite

• stresul şi durerea sunt cei mai întalniţi factori


care duc la eliberarea de endorfine.

• anumite mâncăruri, precum ciocolata şi ardeii


iuţi

• acupunctura, terapia prin masaj, sexul


– producerea de endorfine

variaza de la o persoana la alta �


Peptide cu rol hormonal
• bradikinina  agent hipotensiv

• angiotensina II  stimulează secreţia de aldosteron


este agent hipertensiv.

• Vasopresina este antidiuretic.

• Somatostatina sintetizată în hipotalamus şi în


pancreas reglează eliberarea glucagonului.

• Glucagonul este hormon produs de pancreas cu rol


în reglarea glicemiei.
OXITOCINA
Se secreta in
momentele in
care ne gandim la
cineva drag si are
numeroase efecte
viscerale.
Poate influenta
pana si stadiile
de somn, de
aceea iubitii se
viseaza frecvent
ADH-VASOPRESINA
Creaza stari de
beatitudine si
extaz, fiind
secretat in
cantitati mai
mari in
imbratisari sau
sub influenta
feromonilor.
FENILETILAMINA (PEA)

ESTE CONSIDERATA MOLECULA DRAGOSTEI


Importanţa comercială a peptidelor
• aspartamul (L-aspartil L-fenilalanil-1-metil ester) este un
îndulcitor artificial de 160 de ori mai dulce ca zaharoza
• Indivizii care nu pot metaboliza fenilalanina au
intoleranţă la acest îndulcitor.

-
COO
CH 2 CH 2
+
H3 N CH CO NH CH CO OCH 3
L-aspartil-L-fenilalanin-1-metil ester