Cercetări de Marketing în

Relații Publice

PROIECTAREA CHESTIONARULUI

Conf. univ. dr. Mihaela Constantinescu

 Importanţa proiectării
chestionarului
 O cercetare nu poate mai bună decât chestionarul său (C.A.
Moser, 1967)

 Chestionarul trebuie să se regăsească în totalitate în

obiectivele stabilite pentru cercetare

 Cercetătorul trebuie să ţină cont de două obiective atunci

când construieşte un chestionar:
 Maximizarea ponderii persoanelor care acceptă să răspundă la
întrebările din chestionar (rata de răspuns)
 Obţinerea de informaţii relevante şi precise de la
respondenţi
 Ordinea întrebărilor
Se recomandă ca la începutul chestionarului să fie
inclusă o introducere:

 organizaţia care desfăşoară cercetarea - firma de

cercetări, nu cea care plăteşte pentru studiu

 tema cercetării – sondaj disimulat sau nedisimulat

 asigurarea confidenţialităţii datelor culese

 durata completării chestionarului

 Recomandări pentru ordinea
întrebărilor

 Mergi de la general spre particular

 Mergi de la uşor spre dificil
 Mergi de la real spre abstract (ipotetic)
 Începi cu întrebări închise
 Începi cu întrebările relevante pentru cercetare
 Nu începe cu întrebările demografice
 Structurarea chestionarului
Întrebările introductive („de spart gheaţa”)
 fac introducerea în tema cercetării
 selectează persoanele potrivite pentru a răspunde la întrebările
de conţinut (întrebări filtru)

Întrebările de conţinut
 reprezintă corpul principal al chestionarului şi fac referire
directă la scopul şi obiectivele cercetării
se recomandă respectarea principiului pâlniei

Întrebările descriptive
 furnizează informaţii cu privire la participanţii la cercetare
Formatul întrebărilor
Tipologia întrebărilor
 existenţa răspunsurilor: întrebări închise, deschise şi
mixte;

 numărul de răspunsuri ce pot fi furnizate de respondent

pentru o întrebare: cu răspuns unic sau cu răspuns
multiplu;

 metoda de scalare ce stă la baza construirii întrebării:

diferenţiala semantică, scala lui Stapel, scala lui Likert,
metoda comparaţiilor perechi, metoda ordonării rangurilor
sau scala cu sumă constantă.
 Formatul răspunsurilor
 orice respondent îşi poate regăsi o variantă potrivită

 variantele de răspuns să se excludă reciproc

 pentru a elimina dezavantajul adus de obişnuinţa

respondentului de a alege dintre primele variante de răspuns, se
recomandă a se alterna ordinea prezentării acestora

 dacă cercetătorul doreşte să facă o comparaţie între

răspunsurile obţinute pentru mai mulţi factori analizaţi, atunci
se recomandă ca respectivii factori să fie evaluaţi cu acelaşi
format de întrebare şi aceleaşi variante de răspuns
 Modul de adresare
 Limbajul trebuie să fie unul comun

 Trebuie evitat unui limbaj ştiinţific sau folosirea

abrevierilor

 Formularea unor întrebări simple şi scurte

 Trebuie eliminate sau reformulate întrebările care

îl pot influenţa pe respondent, în sensul că îi pot
induce răspunsul
 Modul de adresare
 Nu trebuie utilizate întrebări ce evaluează două sau
mai multe criterii în acelaşi timp („duble-barreled
questions”)

 Întrebările trebuie să aibă o perioadă de timp bine

delimitată şi un punct de referinţă

 Referitor tot la coordonata temporară, respondentul

nu trebuie chestionat în legătură cu o perioadă
îndelungată de timp
Questions wording

 Avoid leading or biasing questions

Example from 2 surveys about the same subject: ending Saturday

delivery from US Postal Service
http://savethepostoffice.com/survey-on-ending-saturday-delivery/

1. US Postal Service survey – 80% of respondents supported the decision

2. Save the Post Office survey – 84% of respondents opposed it