Cercetări de Marketing

în Relaţii Publice

OBSERVAREA

Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu

Metode de
cercetări de marketing
Cercetări de marketing

Cercetări din surse Cercetări

secundare directe

Cercetări calitative Cercetări cantitative

Focus-grup Interviu în Sondaj Observare

profunzime
Elemente definitorii
 DEFINIȚIE
Metodă de culegere de date primare în cazul căreia
cercetătorul nu interacționează sau nu
comunică direct cu subiecții.

 Condiții de realizare
 Caracterul observabil
 Caracterul repetitiv
 Durata relativ scurtă
Avantaje
 Furnizarea de informații despre comportamentul
efectiv
 Absența problemelor legate de primirea
răspunsurilor
 Evitarea anumitor erori sistematice datorate
moderatorului/operatorului de interviu
 Rapiditatea culegerii datelor
 Obținerea de informații ce nu pot fi verbalizate
cu ușurință
Dezavantaje
 Nu pot fi obținute anumite tipuri de informații
De exemplu: notorietatea mărcilor, intențiile de cumpărare,
preferințele sau motivele de cumpărare și consum.
 Costul și durata uneori mari
Când comportamentul observat nu este suficient de frecvent.
 Predictibilitatea scăzută a unor comportamente

 Focalizarea asupra comportamentului public

Tipuri de observare
A. Mediul de desfășurare
 Observarea în mediu natural
• cea mai des întâlnită
• reflectă foarte bine comportamentul real
• exemple: cumpărarea unui produs, coșul de cumpăraturi,
traseul cumpărătorului

 Observarea în mediu simulat

• desfășurarea cercetării într-un mediu special creat
• exemple: testul de marketing simulat – evaluarea eficienței
unui spot tv
Tipuri de observare
B. Gradul de disimulare
 Observarea disimulată
• subiecții cercetați nu sunt conștienți de faptul că sunt observați
• presupune, de obicei, utilizarea unor dispozitive de înregistrare
sau a unor oglinzi unidirecționale
• aici este inclus și Mystery Shopping

 Observarea nedisimulată
• subiecții cercetați știu că sunt observați
• conduce la obținerea unor informații mai bogate
Tipuri de observare
C. Gradul de structurare
 Observarea structurată
• specificarea detaliată a informațiilor ce vor fi obținute și a
modalităților de înregistrare
• trebuie stabilit: cine este observat, ce se observă, când se
observă, unde se desfășoară observarea, cum se observă și
cum se înregistrează

 Observarea nestructurată
• este investigat orice aspect ce poate fi relevant
• informațiile sunt înregistrate în mod liber de observator
Tipuri de observare
D. Factorul uman/echipamente
 Observarea personală
 Observarea bazată pe echipamente (mecanică)

E. Coordonată temporală
 Observarea directă – în timpul desfășurării fenomenului
 Observarea indirectă – după desfășurarea fenomenului