ECG

Electrocardiograma

• reprezentarea grafica a activitatii electrice ale inimii

• electrocardiograf

• pe orizontala timpul

• pe verticala sensul si amplitudinea fenomenelor

electrice cardiace
 Hartie gradata

• liniile verticale - liniile de calibrare a timpului - un

milimetru

• liniile orizontale - sensul pozitiv sau negativ in raport cu

linia izoelectrica si amplitudinea - un milimetru
 Calibrarea normala

• viteza de derulare a hartiei - 25 milimetri / secunda

• 1 cm = 1 mV
 Monitorizarea Holter

• urmarirea continua a unui traseu electrocardiografic

 Electrocardiograma de efort

• la pacientii la care se suspecteaza o boala coronariana

 Morfologia ECG normal

• unde

• segmente

• intervale
 Unde

• deflexiune pozitiva sau negativa care arata existenta

unei diferente de potential electric

• P, Q, R, S, T, U
 Segment

• distanta dintre doua unde succesive

 Interval

• asocierea de unde si segmente

 Derivatie

• raportul spatial dintre doua puncte in care se plaseaza

electrozii exploratori

• se caracterizeaza prin: puncte de aplicare a electrozilor,

ax, sensul axului
 Derivatii

• standard – bipolare

• unipolare ale membrelor

• derivatiile toracice
 Derivatii frontale

• plan frontal

Derivatii orizontale

• derivatiile toracice
 Derivatiile standard bipolare

• DI- intre antebratul stang si antebratul drept

• DII- intre gamba stanga si antebratul drept

• DIII- intre gamba stanga si antebratul stang

 Derivatiile unipolare ale membrelor

• un singur electrod

•aVR - derivatia antebratului drept

•aVL - derivatia antebratului stang

•aVF - derivatia gambei stangi

 Derivatiile toracice (precordiale)

• V 1 - spatiul 4 intercostal parasternal drept - ventriculul

drept si septul interventricular
• V 2 - spatiul 4 intercostal parasternal stang - portiunea
inferioara a septului interventricular
• V 3 - intre V 2 si V 4 - portiunea anterioara a septului
interventricular
• V 4 - spatiul 5 intercostal stang, pe linia
medioclaviculara - apexul inimi
• V 5 - spatiul 5 intercostal stang, pe linia axilara
anterioara - portiunea laterala al ventriculului stang
• V 6 - spatiul 5 intercostal stang, pe linia axilara medie -
portiunea laterala a ventriculului stang
Derivatiile toracice drepte - V 1 si V 2

Derivatiile stangi - DI, aVL, V 5, V 6

Derivatiile inferioare - DII, DIII, aVF

 Reprezentarea grafica a curentilor
miocardici

• se inscriu undele corespunzatoare unor vectori

rezultanti

• intr-o derivatie se inregistreaza proiectia vectorului

rezultant pe axul derivatiei
 Axul undei P

• depolarizarea atriala

• vector care se propaga de sus in jos, de la dreapta la

stanga in planul frontal

• se afla de obicei in cadranul I

 Axul electric al inimii

• axul electric al complexului QRS

• depolarizare sept, varf (care are masa musculara cea

mai mare), baza

• in mod normal se afla situat in cadranul I

 Unda P

• depolarizarea atriala

• durata = cu 0,0 8 - 0, 10 secunde

• amplitudine = maxim 2, 5 milimetri

• forma variabila - in general este rotunjita

• axul electric este in cadranul I

 Intervalul PQ

• timpul scurs de la inceputul depolarizarii atriale pana la

inceputul depolarizarii ventriculare

• depinde de viteza de conducere a impulsurilor prin

nodulul atrioventricular

• 0, 12 - 0, 2 1 secunde
 Complexul QRS

• depolarizarea ventriculara

• porneste de la endocard si continua spre epicard,

incepand cu septul, apexul, baza ventriculilor
 Nomenclatura complexului QRS

• prima unda pozitiva se numeste unda R, indiferent daca

este precedata de o unda negativa sau nu

• unda negativa care urmeaza undei R se numeste S, iar

cea care precede unda R se numeste Q

• daca nu exista deflexiune pozitiva, complexul se

numeste QS
 Caracterele complexului QRS

• durata - maxim 0, 10 secunde

• amplitudinea - in derivatiile membrelor 5 - 16 milimetri,

in precordiale pana la 20 milimetri

• morfologia QRS variaza in functie de derivatie

• axul electric al inimii - in cadranul I

 Segmentul ST

Repolarizare lenta ventriculara - faza 2

• in mod normal este pe linia izoelectrica

 Unda T

• repolarizare rapida ventriculara - faza 3

• durata de obicei nu se masoara

• amplitudinea - nu trebuie sa depaseasca 1 / 3 din

amplitudinea undei R celei mai inalte

• axul in cadranul I

• morfologia - rotunjita, asimetrica

 Unda U

• unda suplimentare de repolarizare, se vede mai rar pe

ECG
Determinarea frecventei cardiace
 Criteriile ritmului sinusal

• ritmul care este controlat de nodulul sinoatrial

• prezenta undei P

• axul electric in limite normale

• intervalul PR constant si normal

• morfologia constanta

• frecventa undelor P intre 60 - 100 / minut

• ciclurile P - P si R - R constante
 Analiza unui traseu electrocardiografic -
verificarea etalonarilor

• ritmul cardiac - sinusal sau nu

• frecventa ventriculara

• caracteristicile undei P

• durata intervalului PQ

• caracteristicile complexului QRS

• segmentul S T - daca este pe linia izoelectrica

• unda T
 Caracteristicile unui traseu ECG normal

• ritmul cardiac de tip sinusal

• alura ventriculara intre 60 - 100 / minut

• axul electric al inimii in cadranul I

• unda P este rotunjita, durata de 0, 10 secunde, are amplitudine de

maxim 2, 5 milimetri, urmata intodeauna de complex QRS

• intervalul PQ (P R) are durata constanta si in limite normale (0, 12 -

0, 20 secunde)

• complexul QRS are durata de maxim 0, 10 secunde, are

amplitudine si morfologie normale

• segmentul S T pe linia izoelectrica

• unda T este de amplitudine normala, pozitiva, varf rotunjit

 Supraincarcarile cavitatilor
cordului

- suprasolicitari de volum

- suprasolicitari de rezistenta
 Presarcina

-gradul de alungire a fibrelor musculare cardiace la finalul

diastolei

-determinata de presiunea de umplere ventriculara

- miocardul de lucru se adapteaza conform legii Frank -

Starling
 Presarcina

-mecanism de adaptare in conditii fiziologice

- la o crestere permanenta si patologica cavitatile se

adapteaza prin dilatatie si hipertrofie excentrica
 Cauze de crestere a presarcinii

-cardiace: insuficiente valvulare (insuficienta aortica,

pulmonara, a valvelor atrioventriculare), sunturile
intracardiace (defect de sept atrial sau ventricular)

- extracardiace: mai rare - hipervolemie, cresterea

intoarcerii venoase (fistule multiple arteriovenoase)
 Postsarcina

-sarcinacare trebuie invinsa de contractia fibrelor

miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in sistola

- suma fortelor care se opun ejectiei sangelui in artere

 Postsarcina

-cresterea pe termen scurt determina o crestere a

volumului rezidual la finalul sistolei - creste umplerea
diastolica - cavitatile se adapteaza conform legii inimii

- in conditii patologice - postsarcina creste cronic si

progresiv - cavitatile se adapteaza prin hipertrofie
concentrica
 Hipertrofia

-intereseaza mai frecvent ventriculul stang

-cavitatile
cu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept
se hipertrofiaza intr-o masura mult mai mica

-hipertrofia este o lunga perioada cu contractilitate

normala

- dupa un timp apar modificari morfofunctionale -

insuficienta ventriculara
 Cauze de crestere a postsarcinii

-stenozele valvulare - stenoza aortica si stenoza

pulmonara

-cardiomiopatia obstructiva hipertrofica

-cauze extracardiace - hipertensiunea arteriala,

hipertensiunea pulmonara, hipervascozitatea sangelui
 Diagnosticul ECG al hipertrofiilor

-nu este foarte precis

- de electie - ecografia cardiaca

 Hipertrofia ventriculara dreapta

-consecinta a insuficientei ventriculului stang

-cord pulmonar

-cardiopatii congenitale

- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in stadiile foarte

avansate
 Hipertrofia ventriculara dreapta

-axul este deviat spre dreapta

-indicele
Sokolow-Lyon pentru ventriculul drept
R (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri
 Hipertrofia ventriculara stanga

-hipertensiunea arteriala necontrolata

- valvulopatii aortice
 Hipertrofia ventriculara stanga

-indicele Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1, V2) > 3 5

milimetri

-axul electric este deviat spre stanga

 Tulburari de conducere

Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii

impulsului de depolarizare la nivelul tesutului
excitoconductor cardiac

Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de

rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel
ventricular
 Blocuri

- blocuri sinoatriale

- blocuri atrioventriculare

- blocuri intraventriculare
 Blocurile atrioventriculare

- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric

la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului
Hiss
 Blocurile atrioventriculare -
cauze

- manevre de stimulare vagala

- cardiopatie ischemica – infarct

- leziuni degenerative

- calcificarea fasciculului Hiss

 Blocurile atrioventriculare -
clasificare

- bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este

intarziata

- bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat

intermitent

- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai

este condus
Bloc atrioventricular de gradul 1

- este asimptomatic

- nu are consecinte hemodinamice

 Bloc atrioventicular de gradul 1

- conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este

intarziata

- toate impulsurile sunt conduse

- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

Blocul atrioventicular de gradul 2

- intreruperea intermitenta a conducerii

atrioventriculare

- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un

complex QRS)
Blocul atrioventricular de gradul 2

- Mobitz 1

- Mobitz 2
 Bloc atrioventicular de gradul 2 -
Mobitz 1

-intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul

in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de
complex QRS)

-urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul

- la examenul clinic se constata absenta la intervale

regulate unei batai cardiace
 Bloc atrioventicular de gradul 2
Mobitz 2

-intervalul PQ este constant

-apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt

urmate de niciun complex QRS)

- la examenul clinic se constata pauze intermitente in

activitatea cordului
Bloc atrioventricular de gradul 2 cu
conducere 2/1

- din 2 stimuli atriali este condus doar unul

- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

 Bloc atrioventicular de gradul 2 de
grad inalt

-sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale

consecutive

-daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa

ventriculara

- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un

mecanism de protectie ventriculara
 Blocul atrioventicular de gradul
trei

-sunt blocate toate impulsurile atriale

-ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla

la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos

- activitatea ventriculara este complet separata fata de

cea atriala
 Evolutia si prognosticul blocurilor
atrioventriculare

- blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip

Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte
blocuri

- blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de

grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet

- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu

infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate