1

totalitatea proceselor biochimice,

morfologice, fiziologice care au loc de la
formarea zigotului până la moartea
organismului,

care este controlată de programul genetic

individual al zigotului şi realizat în anumite
condiţii de mediu (factori materni, factori
proprii interni, factori externi).
2
 Dezvoltarea Senescenţa,
Fecundarea Creşterea Regenerarea
embrionară moartea

3
4
5
 Programul
genetic al
zigotului

Factori de Factorii
mediu materni

6
În dezvoltare există o contribuţie diferenţiată a
informaţiei genetice din cromozomii materni şi paterni -
dozaj genetic;

Prezenţa a ambelor genomuri este esenţială pentru

dezvoltarea embrionilor viabili (amprentarea genomică,
disomia uniparentală)
•Şansele de supravieţuire a zigotului - 1:80.
•50% din embrioni mor până la implantare.
•50-60% din embrioni sunt purtători de anomalii cromozomiale şi
sunt eliminaţi în primul trimestru de sarcină.
•Dintre nou-născuţii vii 0,5-0,7% sunt purtători de anomalii
cromozomiale.
7
8
Ereditatea citoplasmatică - ARNm sintetizat în perioada
ADNmit ovogenezei

Factorii materni
se manifestă prin:

Repartizarea asimetrică a
Metaboliţii sintetizaţi de
moleculelor în citoplasma
organismul matern
ovulului
9
 •fizici
Diverşi factori
•chimici
teratogeni:
•biologici

• anomalii
pot determina
congenitale
anomalii de
negenetice
dezvoltare:
• fenocopii
10
Anomalii rezultate prin
acţiunea teratogenă a
Talidomidei – preparat
antidepresiv administrat
femeilor însărcinate

11
12
13
 Interacţiunile
celulă-celulă,
Proliferarea Diferenţierea Migrarea
celulă- Apoptoza
celulară celulară celulară
matrice
extracelulară

14
Proliferare cu sau fără diferenţiere prin
cicluri repetate:

replicare
mitoza
ADN
15
16
17
Realizată prin expresia diferenţiată a genelor

Duce la specializare celulară cu limitarea potenţiei prospective

Are loc prin proliferare şi diferenţiere

Ca regulă are caracter ireversibil

!!! formarea diferitor fenotipuri celulare

!!! celulele îndeplinesc o anumită funcţie

18
Creşterea
• înmulţirea celulelor sub acţiunea factorilor de mediu

Interacţiunile celulare
• informarea poziţională şi inducţia - o celulă instructează altă
celulă sau hotărăşte diferenţierea

Migrarea celulelor
• se înmulţesc într-un loc, se diferenţiază şi funcţionează în alt loc

Apoptoza
• moartea programată

19
 interacţiuni între celule
echivalente,

interacţiuni între celule

neechivalente situate la
distanţă, prin
interacţiuni între celule
intermediul
neechivalente vecine,
hormonilor, factorilor
de creştere, şi
receptorilor respectivi.

20
 molecule de molecule
adeziune nonadezive

•fibronectina •tenascina

21
determină forma, dimensiunile şi proporţiile fiziologice organelor;

intervine în selecţia şi eliminarea unor clone celulare mutante;

determină regresia organelor provizorii apărute pe parcursul ontogenezei;

determină eliminarea celulelor senescente sau lezate din ţesuturi;

intervine în eliminarea celulelor transformate (canceroase).

22
Gene de segmentare

Genele homeotice

Proteinele Hox

Factorii de transcripţie

Factorii de creştere

Factorii de supravieţuire

Mutaţii letale

23
controlează formarea unui organ sau
segment într-o poziţie specifică

conţine o secvenţă conservativă de

ADN din 180 pb, numită Homeo-
box.

codifică secvenţe de 60 aminoacizi -

homeodomene.

24
conţin trei regiuni α-spirale

• două α-spirale C-terminale - înalt conservate şi se leagă cu secvenţe de ADN ale

genelor ţintă;

există o relaţie dintre poziţia lineară a genelor în cromozomi cu

morfogeneza regiunilor controlate în direcţie antero-posterioară;

sunt activate de semnale conservate la diferite specii;

la om sunt descrise 4 clase de familii de gene - Hox (HoxA,

HoxB, HoxC, HodD), în total sunt descrise 38 gene Hox

25
26
27
 Familia Exemple

Helix/turn/helix
Hox11 (control în morfogeneză)
(HTH)

Hox 24, pbx (control morfogeneză),

Homeoproteine
GHF1 – reglarea secreţiei hipofizare

Proteine Octamer Oct-1, Oct-2 (ontogeneză limfocite),

(Oct) Oct-3 (controlul dezvoltării timpurii)

MyoD, Myogenina, Myf5 (miogeneză) E

Helix-loop-helix
12, E 47 (reglarea amplificării genelor de Ig)
(HLH)
Proteine Myc (ciclul celular)

Leucine zipper (LZ) C/EBP (legare de secvenţa CAAT)

28
 Expresia diferenţiată a genelor în
diferite perioade ontogenetice

Intrauterin

40 Pinala1an

% 1an- pubertate
20

0 Pubertate- 50ani
FT

Canale
Enzime

Semnal
Hormoni
Receptori
Prot. mod
Necunoscute

Matr. extracel

Imunoglobuline

Peste50ani
 Amprentarea genomică

Disomia uniparentală

Mozaicuri celulare

Selecţia celulelor în embriogeneză

Inactivarea cromozomului X

Telomerii şi activitatea telomerazei

30
Amprentarea genomică
proces genetic implicat în reglarea dozajului genetic
prin inactivarea selectivă a genelor de origine
maternă sau paternă, prin:

heterocromatizarea
metilarea ADN efectul poziţiei
ADN

31
32
DU este fenomenul, când zigotul conţine
doi cromozomi omologi moşteniţi de la
acelaşi părinte, ca rezultat:

salvarea translocaţia
eneuploidiei robertsoniană

33
 Disomiile uniparentale produc
modificări fenotipice datorită existenţei
fenomenului de amprentare genomică.

7, 14 şi 15 de 11, 14 şi 15 de
origine maternă, origine paternă.

34
Sindromul PRADER – WILLI - DU maternă a crs 15
retard mintal moderat,
obezitate
hipostatură.
Sindromul ANGELMAN - DU paternă a crs 15
retard mintal sever
ataxie.
35
 Organismul are tendinţa de a corecta
dezechilibrul genetic, încercând să elimine
cromosomul supranumerar în cazul
trisomiilor sau să câştige un cromozom în
plus în cazul monosomiilor.

36
 Trisomie Trisomie

Disjuncţie normală

Disomie Tetrasomie
biparentală
METAFAZĂ Nondisjuncţie

Matern

Patern
Trisomie Disomie
uniparentală
Întârziere anafazică
37
 pulverizarea
nedisjuncţie întârziere
cromosomului
mitotică anafazică
supranumerar

38
 endoreplicare
în cazul
nondisjuncţie selectivă a
acrosomilor – CTC
mitotică cromosomului
→ iso q
monosomic

39
 Monosomiile -
Trisomiile - pierderea duplicarea
unui cromozom cromosomului
monosomic

1/3 risc de întotdeauna

disomie disomii
uniparentă uniparentale.

40
 Mozaicurile cromosomice

În cazul în care Corecţia unei Corecţia unei

corecţia se trisomii prin monosomii prin
produce doar în pierderea duplicarea
anumite celule, cromosomului cromosomului
rezultă suplimentar, fără omolog
mozaicuri conduce la un conduce la un
cromosomice mozaic 47/46 mozaic 46/45

41
mozaicuri generalizate, prezente în toate
ţesuturile organismului

mozaicuri limitate la anumite ţesuturi

embrionare

mozaicuri limitate la placentă

42
43
44
 disfuncţie metabolică
placentară ce afectează
dezvoltarea embrionară

întârziere în dezvoltare şi
avorturi

mortalitate perinatală

45
46
Factorii genetici normali + condiţii favorabile de
mediu → dezvoltare normală.

Factorii genetici normali + condiţii defavorabile

de mediu → dereglarea dezvoltării.

Factori genetici anormali (mutaţii) +/- condiţii

defavorabile → dezvoltare anormală.

47
 Anomalia congenitală
Primordiu
embrional Malformaţie
anormal

Factori
mecanici
Primordiu
embrional Deformaţie
normal

Factori
disruptivi
Primordiu
embrional Disrupţie
normal

48
 Malformaţii Disrupţii

Deformaţii Dishistogeneza

!!! AC reprezintă orice deviere de structură şi funcţie

a organismului, evidentă sau aparentă,
evidenţiabilă la naştere sau nu, şi include mai
multe categorii de perturbări ale dezvoltării
49
defect morfologic a unui organ, a unei părţi de organ sau a
unei regiuni mai extinse, rezultat în urma unui proces
intrinsec (!?mutaţii) de dezvoltare anormală (sunt afectate
primordiile embrionare → organul nu s-a dezvoltat niciodată
normal). Malformaţiile se produc precoce – embriopatii.

• Exemple:
• agenezii (agenezie renală);
• dezvoltări incomplete (non-fuziune – dispicătură labială; non-diviziune –
sindactilie); dezvoltări excesive sau anarhice (polidactilia).

50
 III - factori sau
I - factori II - factori
cauze
mecanici: malformativi:
funcţionale:

uter şi pereţi
hipotonie
abdominali anomalii ale SNC
congenitală
nedestensibili

anomalii ale
oligohidroamnios
aparatului urinar

uter malformat
(uter mic, sau
bicorn)

sarcini multiple

51
Disrupţia – un defect morfologic al uneia
sau mai multor părţi ale corpului care
rezultă printr-un proces extrinsec sau prin
intreruperea unui proces normal de
dezvoltare.

• Disrupţia survine după embriogeneză – fetopatii.

• Cauze: factori teratogeni.
• Exemple: bridele amniotice pot produce bloc de
vascularizare sau întreruperea creşterii tisulare –
amputaţii, dispicături.

Displazie – o organizare anormală a

celulelor în ţesuturi şi consecinţele sale
morfologice = dishistiogenezii.
• De ex: ţesutul cartilaginos în condrodisplazie.
52
Anomali minore
– unice 140 din 1000 de nn
– multiple 5 din 1000 de nn

Anomalii majore
– unice 30 din 1000 de nn
– multiple 7 din 1000 de nn

Deformări majore
– unice 14 din 1000 de nn
– multiple 6 din 1000 de nn

53
 Idiopatice (factori necunoscuţi) 60%

Multifactoriale 20%

Monogenice 7,5%

Cromozomice 6%

Factori materni 3%

Infecţii congenitale 2%

Medicamente, alcool, radiaţie, droguri 1,5%

54