Sunteți pe pagina 1din 32

VARSTA ADOLESCENTEI

DEFINITIE.INTRODUCERE
• ADOLESCENTA este perioada din existenta omului
in care se contureaza personalitatea viitorului adult.
.
• Reprezinta perioada intermediara intre copilarie
si maturitate.Limitele cronologice ale adolescentei
sunt considerate intre debutul pubertatii 12-14 ani
si 18 ani.Exista teorii recente care extind varsta
adolescentei pana la 23-24 ani (Bencher si
colaboratorii), datorita prelungirii perioadei de
scolarizare si dependentei economice si afective
opunandu-se procesului de maturizare.
• Din punct de vedere medical,adolescentii se
confrunta cu nenumarate probleme de
sanatate ce vor fi surmontate numai prin
acordarea unei asistente medicale
corespunzatoare.
• Cele mai multe aspecte de patologie a
adolescentului sunt rezolvate in asistenta
medicala primara.
• Patologia adolescentului este dominata de
unele disabilitati ca retardul mintal primar,
astmul bronsic, astmul primar, deformari ale
coloanei vertebrale
Principalele cauze de spitalizare a
adolescentilor :
• afectiuni neuro-psihice la cei cu varste intre
10-21 ani(21%)
• graviditate si nasteri(49%)
• afectiuni ale sistemului digestiv(11%
• traumatisme(9%)
• afectiuni ale tractului respirator(5.5%)
Abordarea pacientului adolescent
de catre MF:
• fiecare consultatie trebuie sa reprezinte o
oportunitate pentru educatie si evaluare a
riscurilor;
• se folosesc intrebari deschise, evitand
presupunerile;
• se poate folosi formula BiHEADSS
• rezumarea informatiilor si prezentarea unui
plan;
• sublinierea confidentialitatii
Exemple de intrebari folosind
BiHEADSS:
• Bi: Ce parere ai despre corpul tau si cum s-a
schimbat in ultimul timp?
• H: Unde locuiesti? Cu cine mai locuiesti?
• E: Povesteste-mi de scoala ta. Ce materii iti
plac? Unde te confrunti cu probleme? Ai loc
de munca in prezent?
• A: Cum iti folosesti timpul liber? Ce activitati ai
cu prietenii tai? Ai fost vreodata implicat intr-
un accident? Ce planuri de viitor ai?
• D: Este varsta la care se experimenteaza drogurile
si alcoolul. Ai incercat tu sau prietenii tai drogurile
de orice fel? Sau cand ai baut prima data alcool?
Te simti vreodata trist si deprimat?
• S: Te-ai gandit vreodata sa-ti faci rau?
• S: Ai inceput viata sexuala? Te protejezi in vreun fel
impotriva bolilor cu transmitere sexuala?
Examenul clinic, de laborator si
mentinerea sanatatii:
• masurarea TA pentru excluderea HTA;
• efectuarea testului Papanicolau si testul
pentru chlamydia anual in cazul fetelor active
sexual;
• vaccinarea anuala impotriva influenzei;
• sa ne asiguram ca toate vaccinarile sunt la zi;
• propunerea vaccinarii anti HPV pentru fetele
adolescente, daca nu au beneficiat inca de
acest vaccin;
• Controlarea colesterolului la fiecare 3 ani.
Tulburarile de comportament ale
adolescentului

• DELINCVENTA

• DEPENDENTA DE SUBSTANTE LICITE SI ILICITE


Factori etilogici ai
comportamentului delincvent:
• A. Factori predominant biogeni

• B. Factori predominant psiho-sociogeni:


A.Factori predominant biogeni
• encefalopatii secundare post-infectioase sau
post –traumatice;
• oligofrenii ;
• sechele dupa meningite ;
• Epilepsie.
B.Factori predominant psiho-
sociogeni:

• 1. Disociatia familiala;
• 2. Absenta mediului familial;
• 3. Situatia economico-sociala a familiei;
• 4. Carentele de ordin educativ;
• 5. Influentele nefaste ale unor grupuri de
tineri.
DEPENDENTA DE SUBSTANTE
LICITE SI ILICITE
• SUBSTANTE LICITE: tutunul si alcoolul

• SUBSTANTE ILICITE: canabis, heroina, cocaina,


amfetaminele, ecstasy etc.
Efectele fizice si psihice :
• Alcool:
-Efecte psihice: reduce inhibitia, stare de
relaxare, diminueaza capacitatea de
concentrare, creste debitul verbal, creste
gradul de iritabilitate nervoasa.
-Efecte fizice: tulburari respiratorii si cardiace,
afecteaza reflexele si coordonarea motorie,
sporeste riscul bolilor hepatice, in cantitati
mari: coma si chiar deces.
• Tutun:
-Efecte psihice: induce senzatia de calmare,
senzatia cresterii capacitatii de concentrare.
-Efecte fizice: creste ritmul cardiac, tuse,cefalee,
creste riscul aparitiei neoplasmului
bronhopulmonar, creste riscul aparitiei bolilor
cardiace (ateroscleroza, IMA) si respiratorii (
BPOC).
CONCLUZII

• Se constata ca 90% din adolescenti au


consumat cel putin o data alcool, tutun sau
cannabis. Si unu din patru le-a incercat cel
putin pe toate trei. Neglijenta parentala este
cel mai mare complice al conduitelor de
adictie. Adolescentii care sunt apropiati de
parintii lor sunt mai putin expusi
comportamentelor de risc. Cu cat parintii sunt
mai implicati in vietile copiilor, cu atat se vor
simti mai pusi in valoare si vor fi mai dipusi sa
INDICII CE POT SUGERA
CONSUMUL DE DROGURI
• atentie scazuta asupra infatisarii fizice si
imbracamintii, precum si o igiena inadecvata;
• pierderea apetitului alimentar si scadere
inexplicabila in greutate;
• hiperemie conjunctivala;
• absenteism si performante scolara slabe;
• pierderea interesului pentru anumite activitati
scolare sau extrascolare, pentru sport sau alte
hobby-uri
• indepartarea de membrii familiei si prieteni;
• prieteni si anturaj nou, care nu sunt prezentati
familiei;
• comportament caracterizat prin minciuna si
furt;
• atitudine ostila, violenta;
• dezinteres si lipsa planurilor de viitor.
PREVENIREA CONSUMULUI ILICIT
DE DROGURI

• Metode de prevenire a consumului de droguri:


a) abordarea factorilor de risc;
b) abordarea dezvoltarii;
c) abordarea influentei sociale;
d) abordarea specificitatii comunitare;
e) programe care vizeaza scolile;
f) campanii mass media.
EDUCATIA CONTRACEPTIVA LA
ADOLESCENTI
• Este foarte importanta educatia sexuala a
adolescentilor, mai ales ca varsta medie de
incepere a vietii sexuale a scazut in ultimii ani.
• Este bine ca acestia sa cunoasca: beneficiile
abstinentei; utilitatea folosirii prezervativului
in timpul oricarui tip de contact sexual; riscul
ruperii prezervativului in timpul actului sexual
si astfel necesitatea folosirii unei metode
contraceptive complementare, precum
spermicidul.
EDUCATIA CONTARCEPTIVA LA
ADOLESCENTE
• Este important ca orice adolescenta sa stie ca:
a) este bine sa fie precauta si sa nu se rusineze
in a folosi o metoda contraceptiva; ea trebuie
sa fie pregatita si sa nu se bazeze pe partener
in procurarea acesteia.
b) poate sa apeleze cu incredere la ajutorul unui
specialist in planning familial in cazul in care
doreste sa efectueze un control genital fiind
constienta de confidentialitatea acestuia
• c) viata sexuala activa necesita monitorizarea
anuala pt prevenirea BTS. O parte din acest
grup de boli poate fi detectata printr-un singur
examen de urina. Nu este nevoie de un
examen citologic al cervixului (Babes
Papanicolau) decat dupa 2-3 ani de la
inceputul vietii sexuale.
• d) exista contraceptie de urgenta, in cazul
ruperii prezervativului
e) in momentul alegerii unei metode de
contraceptie, este bine ca orice adolescenta sa
se intrebe ce va face in cazul in care aceasta
metoda se dovedeste ineficienta si ramane
astfel insarcinata.
• In cazul tuturor adolescentilor activi sexual
sunt recomandate metode de contraceptie cat
mai sigure posibil
• Metode contraceptive pt adolescenti(vezi
capitolul plannig familial si contraceptie).

BOLI CU TRANSMITERE SEXUALA

• Aceste boli pot fi clasificate in doua mari


categorii:
A) Bolile cu transmitere sexuala majore

B) Bolile cu transmitere sexuala minore


A)
- sifilisul
- Neisseria gonorrheae;
- sancrul moale;
- granulomul inghinal;
- limfogranulomatoza inghinala.
B) - uretritele negonococice (cele mai frecvente
boli din aceasta categorie sunt provocate de
chlamydii, mycoplasme, candida albicans,
trichomonas vaginalis);
- Trichomonas vaginalis;
- candidozele urogenitale;
- Virusul Herpes Simplex;
- Pediculosis pubis;
- unele forme de hepatita virala: hepatita B, C.
SINDROMUL DE OBOSEALA
CRONICA
• Sindromul de oboseala cronica este
caracterizat prin oboseala sau extenuare
severa care impiedica efectuarea activitatilor
normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte
simptome, dar cel principal este oboseala care
dureaza de cel putin 6 luni
CAUZE

• Doctorii nu cunosc cauzele sindromului de


oboseala cronica. Unele persoane dezvolta
acest sindrom dupa o infectie virala sau
bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista
dovezi in acest sens. Alte teorii incrimineaza
sistemul imun, sistemul nervos, sistemul
endocrin (hormonii si glandele) si istoria
familiala. Cu toate acestea, nu exista destule
dovezi pentru nici una dintre aceste ipoteze.
SIMPTOME
• Oboseala si celelalte simptome descrise mai
jos pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte
gradat de-a lungul unei perioade de
saptamani sau luni:
- uitarea, pierderea memoriei, stare
confuzionala sau dificulate de concentrare;
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului
sau axilei;
- dureri musculare si articulare;
- cefalee
FACTORI DE RISC
Desi persoanele care sufera de sindromul de
oboseala cronica au in general intre 25 si 45
de ani si 6 persoane din 10 sunt femei, nu
exista dovezi care sa arate care sunt factorii de
risc pentru dezvoltarea acestui sindrom. Boala
se intalneste rar la copii. Poate aparea la
adolescenti, mai ales la tinerele adolescente.
Spre deosebire de adulti, adolescentii au mai
multe sanse sa dezvolte sindromul dupa un
episod de boala precum mononucleoza sau
gripa.
INVESTIGATII
- HLG, VSH, glicemia, TSH, analize de biochimie,
examen sumar de urina.
- Teste suplimentare:
- anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de
LES;
- factorul reumatoid, pentru diagnosticul de
artrita reumatoida;
- testul HIV;
- teste pentru boala Lyme, in cazul expunerii la
capuse.
MULTUMESC!