De la scriptura la scriitura in

cultura romana premoderna

✣Titlul: De la Scriptura la scriitura in cultura
romana premoderna
✣Tema: Dimensiunea religioasa a existentei
✣Componenta grupei de elevi:
✣1.Calin Beatrice
✣2.Chelaru Andreea
✣3.Chiosea Catalin
✣4.Corban Maria
✣5.Hedesiu Cosmin
✣Calendarul cazului : 8.11.2017-21.11.2017
✣Bibliografie:
✣1.Limba si literature romana, Manual pentru
clasa a XI-a, Editura ART.
✣2.https://ro.scribd.com/doc/6381561/Dimensiun
ea-Religioasa-a-Existentei
 1.
Repere ale cazului
1. Religia este o componenta importanta
a culturii unui popor. Sentimentul
religios se manifesta atat in cadrul
bisericii, cat si dincolo de zidurile ei. In
biserica, legatura cu Dumnezeu se
exprima public, prin mijlocul clerului,
dupa o anumita randuiala, iar in afara
institutiei ecleziene credinta se
oglindeste in comportament, in
obiceiuri, in arhitectura, muzica, arte
plastice etc.
 ✣2. In evul mediu, crestinismul,
care fusese adoptat timpuriu de
stramosii românilor, devine o
religie bazata pe carte. Religia si
literatura dezvolta, incepand cu
secolul al XVI lea un palier
comun, in care prelati si
curtarari contribuie la modelarea
limbii romane in dorinta de a da
glas credintei.
3. Cultura romaneasca intre secolele al
XVI- lea - al XVIII- lea poate fi abordata:

 - la nivelul culturii curtaresti: religie

crestina, carte religioasa si literatura.

 - la nivelul culturii populare:

crestinism popular si folclor.
 2.
Formularea Cazului
 ✣Cazul vizat de tema acestui capitol se referă la zona de
interferență dintre religie și literatură, cu scopul de a
integra informația religioasă și literatura în planul
istoriei culturii și de a înțelege interacțiunea
lor.Începuturile culturii scrise a românilor sunt profund
legate de viața lor spirituală, de credința în Dumnezeu si
de raportarea la sacru a fiecărui individ . Cartea
religioasă românească este mai întâi o carte de cult în
limba slavonă, apoi o carte de cult în limba română.
Trăirea religioasă determină trecerea prin mai multe
filtre a dogmei creștine și a cărților sfinte: cel al
identității și al culturii colective și cel al identității și al
culturii individuale. Dimensiunea religioasă a existenței
a căpătat treptat forme de expresie românească mai întâi
prin actul traducerii, apoi prin actul creației individuale,
fie în cadrul bisericii, ca literatură religioasă, fie în afara
ei, ca literatură de inspiratie religioasă.
 3.
Descrierea si analizarea cazului
 ✣Cultura romaneasca premoderna se
constituie din interactiunea mai multor
grupuri culturale: cel eclezial, cel
carturesc si cel folcloric.Intre cele trei
zone de cultura si cei care participa la
ele-prelati, carturari si oameni simpli-
se produc schimburi , influente,
asimilari determinate de mediul de
formare si de mediile culturale pe care le
traverseaza indivizii
 ✣Primele forme de manifestare ale
culturii romanesti scrise sunt legate de
religia crestina , de institutia ecleziala si
de necesitatea comunicarii in interiorul
comunitatii de credinta. Manuscrisele
crestine in limba slavona si in limba
romana , apoi tipariturile deschid calea
pentru exprimarea sentimentului religios
 Literatura religioasa romana
in limba slavona

✣Viata Sfantului Ioan cel Nou

✣Viata lui Nicodim de la Tismana

✣Liturghierul
 Literatura religioasa tradusa
in limba romana

✣Catehism

✣Evangheliar

✣Traducerea integral a Bibliei in anul

1688 la Bucuresti
Mentalitatea
medievala
 ✣ Omul medieval are alta mentalitate decat
omul modern, Trăind in alt Orizont cultural.
Omul medieval comunica cu Dumnezeu si Sfinții,
crede in semne si minuni, are cultul moaștelor, face
pelerinaje la locurile sfinte. Acesta vede lumea ca
pe o creație divina, iar cataclismele si razboaiele
apar ca moduri de avertizare sau pedeapsa din
partea lui Dumnezeu ori ca intervenție a puterii
diavolului. Mentalitatea Medievală se
confrunta cu marile epidemii de ciuma, catastrofe
naturale, perioade lungi de seceta si foamete,
războaie ce durează uneori zeci de ani. Toate
generează sentimentul de instabilitate a lumii si
nesiguranța a vieții.
 ✣ In secolele al XVII-lea si al XVIII-lea,
viziunea teologica este dublata de atitudinea
moralista, atat la adresa individului, cât si a
popoarelor. Pe cai diferite, cronicarii si oamenii
bisericii, au aprobat ca si limba romana poate fi
instrument de cult si cultura. Dosoftei apelează
la modelul poeziei populare, astfel încât psalmii sa
fie accesibili ascultătorilor, usor de inteles, de
cântat in biserica si de memorat. Biserica devine o
instituție eficientă de răspândire a limbii romane,
de slujitorii cultului pana la cel din urma
credincios. Psaltirea lui Dosoftei are influența
puternica de-a lungul vremii, atat in mediul cult,
cât si in mediul popular: unii psalmi intra in
repertoriul cântecelor de stea si al colindelor.
 Dosoftei
Psalomul lui David sau a lui
Ieremia, 136
 ✣Poezia religioasă cea mai veche si cu cea mai
larga arie de răspândire este psalmul, creație cu
caracter religios, care poate avea ca formula
artistica rugăciunea, imnul, elegia, toate acestea
fiind adresări directe către Dumnezeu, prin care
omul isi exprima dorința de izbăvire a
păcatelor.Majoritatea psalmilor provin din
perioada ulterioară exilului. Originea si modelul
acestei poezii imi ce o constituie Psalmii lui David
din Vechiul Testament.Poezia românească se
deschide cu o capodopera absoluta, cu "Psaltirea in
versuri".Opera a fost tiparită in 1673 si cuprinde
psalmii biblici( in numar de 151), pe care Dosoftei
i-a versificat intr-o maniera artistica
impresionanta.
 ✣Psalmii lui David pun in plan central exilul,
suferința umană si pribegia.Psalmul 136 este
considerat ca fiind unul dintre cei mai tulburători
psalmi, este considerat "psalmul înstrăinării", ce
sugerează îndepărtarea de la Dumnezeu.Acesta
era cântat de evrei, in captivitatea lor babilonica,
pe cand se gândeau la orașul sfânt al
Ierusalimului. Traducerea in versuri a
Psalmilor biblici a prilejuit adevărate monumente
de limba si încercări de constituire a limbajului in
diferite literaturi. Psalmul devine o specie
cultivata si in lirica modernă.Au scris psalmi:
Alexandru Macedonski, George Bacovia, Lucian
Blaga, dar in mod special, Tudor Arghezi
Factorii care au determinat biserica creștina sa
faca Psalmul carte de rugăciune:

✣au conținut religios si devoțional(pietatea si

comuniunea cu Dumnezeu, parerea de rau pentru
păcatele comise, căutarea perfecțiunii, umilința si
penitența)
✣au alcătuit cartea de rugăciuni a lui Iisus in sinagoga si
cartea de cântări la praznicele din Templu:cântarea
dupa Cina cea de Taina;Iisus a citat din Psalmi cand se
afla răstignit pe cruce, i-a avut pe buze cand a murit
✣i-au inspirat pe apostoli in timpul persecuțiilor, fiind
folosiți ca sa răspândească învățătura creștina
 ✣Secolul al XVIII-lea
✣Ca si Dosoftei, Antim Ivireanu, mitropolit aflat
în fruntea bisericii ortodoxe din Țara
Românească, a pledat pentru introducerea limbii
române ca limbă de cult, pentru a asigura
înțelegerea slujbei și a învățătorii creștine de către
toți credincioșii.Antim Ivireanu folosește amvonul
sfântului lăcaș, nu doar ca să propage învățătura
Evangheliilor, ci să-și educe, să-şi îndrume
credincioșii în viața de zi cu zi. În predicile sale se
împletesc citate biblice și referințe filozofice cu
diverse comentarii despre obiceiuri contemporane,
ceremonii și petreceri la modă, mărunte intrigi
politice.
Ion Neculce : dincolo de cronica
 ✣Centrate asupra figurii lui Stefan cel Mare,
legendele din " O sama de cuvinte" , dezvaluie
aceeasi mentalitate a omului medieval, prin
perspectiva voievodului. Legendele relateaza
faptele care l-au determinat pe voievod sa inalte
biserici si manastiri: implinire a legamantului
facut lui Dumnezeu inainte de lupta, ruga si danie
pentre iertarea propiilor pacate, spovedenie
simbolica. Circulatia evenimentelor in traditia
orala a retinut doar partea anectodica, iar Ion
Neculce se simte dator sa le consemneze, pentru ca
sensul lor sa poata fi deslusit, incredintandu-le
posteritatii.
Finalizare
 ✣Literatura religioasă a pus bazele primelor
forme ale literaturii artistice si a ajutat la
înlocuirea slavonei cu limba romana , deschizând
calea spre un stil carturaresc.Traducerea cartii
religioase românești prilejuieste cea dintâi
exprimare a creativității prin cuvant in limba
româna.Dimensiunea religioasă a călăuzit nu
numai existența, ci si concepția oamenilor care au
scris in acea perioada.Asfel, religia, alături de
istorie este cel dintâi fundal de manifestare a
culturii scrise si a literaturii.