Sunteți pe pagina 1din 52

PROIECT

“CAIETUL DE LABORATOR AL
SCOLII G. E. PALADE BUZAU”

„Chimia nu este importantă doar pentru


chimişti ci şi pentru filologi ,căci aşa
cum chimiştii au nevoie de cuvinte
pentru a comunica, aşa şi filologii au
nevoie de chimie pentru a trăi”

1
MOTIVAŢIA
• Redactarea unui „Caiet de laborator” ce să cuprindă fişe de
lucru de chimie experimentală a reprezentat o motivaţie. S-a
dorit în special dezvoltarea limbajului specific chimiei,
popularizarea activităţilor experimentale desfăşurate în cadrul
orelor de chimie şi a rezultatelor obţinute de elevi la orele de
curs. Experimentul este un mijloc fundamental al cunoaşterii şi
modificării realităţii; în cadrul acestuia prin operaţii mentale şi
manuale un proces este declanşat, influenţat şi finalizat, după
un plan.
• A experimenta înseamnă a-i pune pe elevi în situaţia de a
concepe şi a practica ei înşişi un anumit gen de operaţii cu
scopul de a observa, a studia, a dovedi, a verifica, a măsura
rezultatele, o provocare intenţionată a unui fenomen în condiţii
determinate în scopul observării comportamentului, al
cercetării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii legităţilor
care îl guvernează, al verificării unor ipoteze.
• Chimia, fiind o ştiinţă experimentală care îşi
bazează procesul teoretic şi îşi găseşte
aplicativitatea practică în încercările de laborator,
are la bază experimentul atât ca metodă de
investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de
învăţare.
• Experimentul de laborator fie că este folosit
pentru stimularea interesului faţă de noile
informaţii, fie pentru învăţarea noilor noţiuni, fie
ca mod de verificare şi consolidare a acestora sau
de aplicare a lor (temă pentru acasă), rămâne o
formă de activitate independentă a elevilor şi în
acelaşi timp o cale de dezvoltare a interesului
pentru chimie ca ştiinţă.
• COORDONATOR: prof. Stratone Aurica,
prof. Velniceru Cristina
• COLABORATOR: prof. Raicu Viorica,
laborant Drăgnescu Adriana
• PERIODA DERULĂRII: 2-3 ani
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Şcoala”G. E.
Palade” Buzău
• GRUPUL ŢINTĂ: elevii şcolii ”G. E.
Palade” Buzău
OBIECTIVE GENERALE:
• stimularea creativităţii şi a dorinţei de afirmare;
• cultivarea gustului pentru lectură, pentru frumuseţea
experimentului chimic;
• exersarea limbajului chimic şi a posibilităţilor de
intercomunicare;
• dezvoltarea gândirii critice;
• formarea şi consolidarea deprinderilor practice;
• evidenţierea laturii ”verzi” a chimiei şi a vastelor ei
implicaţii în viaţa cotidiană.
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Elevii vor fi puşi în situaţia:
• să selecteze materiale specifice chimiei şi nivelului
gimnazial;
• să imortalizeze în fotografii experimentele mai
spectaculoase şi să le insereze în paginile caietului de
laborator;
• să-şi exprime anumite păreri şi sentimente faţă de
implicaţiile chimiei în viaţa de zi cu zi;
• să coopereze în diferite situaţii de comunicare;
• să manifeste interes faţă de personalităţi din lumea
chimiei;
RESURSE
• Umane: elevi, prof. chimie, laborant, bibliotecar
(documentare), informatician (sprijin informatic)
• Materiale:
• Echipamente: calculator, aparat foto digital, aparat
de filmat, videoproiector, imprimantă.
• Consumabile: hârtie A3 şi A4, xerox, scotch, tuş
pentru imprimantă.
• Informaţionale: alte reviste, cărţi de specialitate,
filme, înregistrări video, program AEL, enciclopedii
ştiinţifice.
• De timp: 1oră pe săptămână
• Financiare: sponsorizări , chirii etc.
• Susţinere din partea conducerii şcolii
MODALITĂŢI DE
PUBLICITATE

• Mediatizare pe site-ul şcolii şi în revista


şcolii „Aripi de vis”
• Prezentare la activităţi specifice în Cercurile
Metodice ale profesorilor
Experimente soluţii
• În cadrul capitolului “SOLUŢII”,s-au urmărit
• 4 obiective –cadru cu un grad ridicat de
• generalizare şi complexitate,ce se referă la
• formarea unor capacităţi şi atitudini generate de
• specificul chimiei ca ştiinţă ,precum şi obiective
• de referinţă ce urmăresc progresul în formarea
• de capacităţi şi achiziţia de cunoştiinţe ale
elevului la orele de curs
1 .Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor
chimice,a terminologiei şi a conceptelor specifice
chimiei

• Obiective de referinţă: • Exemple de activităţi de


învăţare
• Se realizează următoarele
La sfârsitul capitolului activităţi :
elevul va fi capabil: - observarea factorilor ce
- să clasifice soluţiile, influenţează dizolvarea şi
după unul sau mai multe solubilitatea.
criterii
2.Dezvoltarea capacităţii de explorare /investigare a
realităţii şi de rezolvare de probleme specifice
chimiei
• Obiective de referinţă: • Exemple de activităţi de
învăţare
• La sfârşitul capitolului • Se realizează urmatoarele
elevul va fi capabil: activităţi
- să interpreteze rezultatele - conducerea unor
obţinute în urma unor investigaţii pe tema
investigaţii diferenţierii solvatului de
solvent
- să aplice regulile necesare
în rezolvarea problemelor - rezolvarea de probleme
cantitative referitoare la concentraţia
în procente de masă a
soluţiilor
3.Dezvoltarea capacităţii de comunicare ,utilizând
limbajul specific domeniului chimiei

• Obiective de referinţă: • Fxemple de activităţi de


• La sfârşitul capitolului învăţare
elevul va fi capabil: • Se realizează urmatoarele
activităţi
- comunicarea sub formă
- să discute informaţia scrisă /orală a
obţinută, în scopul informaţiilor, privind
rezolvării unor aplicaţiile practice ale
probleme de natură unor soluţii.
ştiinţifică
4 .Formarea unor valori şi atitudini referitoare la
impactul chimiei asupra naturii şi a societăţii

• Obiective de referinţă • Exemple de activităţi de


învăţare
• Se realizează următoarele
• La sfârşitul capitolului activităţi:
elevul va fi capabil:
- identificarea factorilor de
- să evalueze factorii de risc rezultaţi în urma
aplicării în practică a unor
risc rezultaţi în urma
soluţii.
aplicării în practică a
unor soluţii.
Soluţii de
• piatră vânătă; apa + alcool; iod + alcool
ZAHĂR BRUN
• Zahăr brun tos zahăr brun pudră
Dizolvarea zahărului pudră în apă
Dizolvarea zahărului tos în apă
Gradul de faramitare influenteaza diferit dizolvarea
Încălzire solvent (apa)
Temperatura solventului influenţează diferit dizolvarea
Influenţa temperaturii asupra dizolvării gazelor
Agitarea influenţează diferit dizolvarea
Amestec omogen amestec eterogen
Apa + piatra vânătă apa + nisip
Apa+nisip apa+piatra vânătă apa+ulei
• Amestec eterogen amestec omogen
– Apa + oja acetona + oja
• Amestec eterogen apa + lac de unghii
• Amestec omogen acetona + lac de unghii
• Influenţa temperaturii asupra apei carbogazoase
• Bule de gaz pe pereţii interiorii ai eprubetei
CLASA a –VII-a CRISTALIZAREA UNOR SOLUŢII SATURATE
FIŞĂ DE LUCRU NR .1

Nr. Activitate Substanţe şi Etape de lucru Observaţii Concluzii Importanţă


crt. experimentală ustensile

1. Prepararea - sare de Se pune apă într-un După un timp pe fir şi Soluţia de apă sărată este Purificarea
unei soluţii bucătărie pahar Berzelius şi se pe sticla de ceas se …………………….de fir, substanţelor
suprasaturate grunjoasă; adaugă o cantitate de formează……………. apa din fir solide ce
de sare de - apă sare de bucătărie, ..................................... ………………… (şi din cristalizează
bucătărie. - pahare agitând continuu . farfurioara unde au căzut din soluţii.
COLIERUL Berzelius Încălzim amestecul câteva picături) lăsând
DE SARE. - sticlă de ceas pâna la dizolvarea sarea să se
- baghetă completă a sării ……………………………
- pâlnie de (impurităţile nu se sub formă de
filtrare dizolvă). ………………… ce se
- trepied Decantăm amestecul. organizează într-o formă
- sită de azbest Filtrăm amestecul. geometrică particulară.
- spirtieră Soluţia obţinută o
- fir de turnăm în 2 pahare
bumbac Berzelius.
Unim cele 2 pahare cu
firul de bumbac
introducându-i cele 2
capete în soluţiile din
pahare şi punem sticla
de ceas sub partea de
fir suspendată dintre
cele 2 pahare.
2. Cristalizarea - Bicromat În apa încălzită După un timp, pe fir După evaporarea unei Purificarea
soluţiei de potasiu adăugăm o se formează cantităţi de substa
saturate - Apa cantitate de ………… de ……………… nţelor
de distilată bicromat de bicromat de surplusul de solide
bicroma - Pahare potasiu, potasiu substanţă ce
t de Berzelius agitând ………….. ................................ cristali
potasiu. - Baghetă continuu până . se depune pe firul zează.
de sticlă la dizolvarea de bumbac sub
- Fir de completă. formă de
bumbac În soluţia obţinută .............................
- trepied se introduce un
- sită de fir de bumbac
azbest suspendat de
- spirtieră un creion.
Se lasă vasul într-un
mediu cu o
temperatură
constantă.
3. Cristalizarea - Piatră În apa încălzită După un timp, pe fir După evaporarea unei
soluţiei vânătă adăugăm o se formează cantităţi de
saturate - Apa cantitate de ………… de ………………
de distilată piatră vânătă, piatră surplusul de
piatră - Pahare agitând vânătă…… substanţă
vânătă. Berzelius continuu până ………….. formează
- Baghetă la dizolvarea ..........................
de sticlă completă.
- Fir de Soluţia obţinută se
bumbac pune într-un
- trepied cristalizor.
- sită de Se lasă vasul într-un
azbest mediu cu o
- spirtieră temperatură
constantă.
Se poate proceda la fel
folosind soluţii
saturate ale altor
substanţe (borax,
alaun, acid
oxalic).
Soluţiile pot fi colorate
folosind culori de
apă.
Astfel putem obţine
cristale colorate.

4. Creşterea Pentru a obţine


cristalelor. cristale mai mari
folosim ca
germene de
cristalizare un
cristal mic.
Într-o soluţie saturată
de piatră vânătă
introducem un
cristal mic
suspendat de un
fir.
În timp se urmăreşte
creşterea
cristalului.
5. Îngheţarea -acetat de sodiu În apa încălzită Instantaneu se
soluţiilor. -Apa distilată adăugăm o cantitate produce cristalizarea
-Pahare de acetat de sodiu, (îngheţarea soluţiei).
Berzelius agitănd continuu
-Baghetă de până la dizolvarea
sticlă completă.
-trepied Soluţia se menţine la
-sită de azbest temperatură
-spirtieră constantă până se
evaporă o parte din
solvent.
Se introduce în
frigider până a doua
zi.
Se toarnă soluţia
într-un cristalizor în
care se aruncă un
germene de
cristalizare (un
cristal mic).
LUCRARE DE LABORATOR - FIŞA
DENSITATEA SOLUŢIEI DE CONCENTRAŢII DIFERITE
1.Enunţul problemei:
Arătaţi cum variază densitatea soluţiei de sare de bucătărie
în funcţie de concentraţie folosind datele din tabelul de mai jos:
2. Completarea tabelului:

Soluţie C% Densitate (ρ)


Componentele Dizolvant Dizolvat solutie
soluţiei g/ml
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
200 200 200 5% 10% 15%
Masa (grame)

Volum (ml)

3. Scopul lucrării:
VARIAŢIA DENSITĂŢII SOLUŢIEI DE SARE
ÎN FUNCŢIE DE CONCENTRAŢIA ÎN PROCENTE DE MASĂ
4. Aparatura: balanţă electronică, densimetru.
5. Materiale şi substanţe: pahar Berzelius, cilindru gradat, spatulă, pipetă, baghetă de
sticlă, sticlă de ceas, apă, sare de bucătărie.
6.Mod de lucru: Determinăm prin cântărire masa sticlei de ceas (ma)

ma = ………………….g
Se pun cu spatula cu mare atenţie ……………..g sare de bucătărie.
Se cântăreşte paharul Berzelius gol (mb )
mb = ………………………..g
• Se măsoară cu cilindrul gradat ……………..ml apă distilată, aducând nivelul apei
până la gradaţia necesară cu ajutorul pipetei (nivelul apei se ia după meniscul de jos,
situat la nivelul ochilor).
• Se toarnă apa în paharul Berzelius şi se adaugă cele …………………..grame sare.
• Se agită până la dizolvarea completă a sării.
• Se toarnă soluţia de sare în cilindrul gradat şi se determină volumul soluţiei.
• Prin calcul matematic utilizând formula de calcul a densităţii:
ρ = m/V
se determină densitatea soluţiei.
• Se verifică densitatea soluţiei folosind densimetru.
7. Concluzii:
Densitatea soluţiei ……………………… odată cu ………………………………….
concentraţiei în procente de masă.
4. Aparatura: balanţă electronică, densimetru.
5. Materiale şi substanţe: pahar Berzelius, cilindru gradat, spatulă, pipetă, baghetă
de sticlă, sticlă de ceas, apă, sare de bucătărie.
6.Mod de lucru: Determinăm prin cântărire masa sticlei de ceas (ma)

ma = ………….g
Se pun cu spatula cu mare atenţie 10 g sare de bucătărie.
Se cântăreşte paharul Berzelius gol (mb )
mb = …..……..g
• Se măsoară cu cilindrul gradat 190 ml apă distilată, aducând nivelul apei până
la gradaţia necesară cu ajutorul pipetei (nivelul apei se ia după meniscul de jos,
situat la nivelul ochilor).
• Se toarnă apa în paharul Berzelius şi se adaugă cele 10 g sare.
• Se agită până la dizolvarea completă a sării.
• Se toarnă soluţia de sare în cilindrul gradat şi se determină volumul soluţiei.
Prin calcul matematic utilizând formula de calcul a densităţii:
ρ = m/V
se determină densitatea soluţiei.
• Se verifică densitatea soluţiei folosind densimetru. (Se pot compara densităţile
soluţiei de sare de diferite concentraţii empiric folosind un ou crud.)
• 7. Enunţul problemei : Amestecaţi 50 ml soluţie de concentraţie 5% cu 50 ml
soluţie de concentraţie 15%. Calculaţi:
• concentraţia soluţiei nou obţinute şi verificaţi densitatea atât prin calcul matematic
cât şi practic;
• se adaugă 5 g sare peste 50 ml soluţie de la punctul a) ; calculaţi concentraţia şi
densitatea soluţiei nou formate;
• se adaugă 50 ml apă distilată peste 50 ml soluţie de la punctul a); calculaţi
concentraţia şi densitatea soluţiei nou formate.
• Treceţi rezultatele obţinute în următorul tabel:

MASA SOLUŢIEI CONCENTRAŢIA ÎN PROCENTE DENSITATEA


ms DE MASĂ C % ρ g/ml
a b c a b c a b c

8. Scopul lucrării: VARIAŢIA DENSITĂŢII PRIN CONCENTRAREA SAU


DILUAREA SOLUŢIEI DE SARE

9. Concluzii:
Densitatea soluţiei ………… odată cu ……………. concentraţiei în procente de masă.
Concentraţia soluţiei ………………..prin adăugare de ………………………….
Diluarea unei soluţii se face prin adăugare de ………………………………..
Sfarşit