1

 Maro
Mai multi dinti; coroana intreaga
* Amelogenesis imperfecta
* Dentinogenesis imperfecta
* Naştere prematură
* icter prelungit
Dintii individuali; zonă localizată din dinte
* Hipoplasia Turner secundar la infecţie
- maro sau galben -modificări de culoare la un singur dinte
asociate cu hipoplazie de email
* o zona de hipoplazie sau de hipocalcifiere din dinte
* un traumatism al unui dinte primar care afectează coroana
permanent
Mai multe dinţi; distribuţie liniară sau generalizata asociate
hlpoplaziei
-Fluorozei ; infecţii sistemice mai ales cu febră mare;
-deficiente nutritionale
-tetraciclina
-mai multi dinti;>1 suprafeţa ; pierdere de structura asociata
cariilor dentare
 Roşu / maro culoare
Mai multi dinti, primare şi permanente; generalizate
* Porfiria
Albastru
Mai multi dinti; pată extrinseca ; o parte a coroanei sau in totalitate
* Fructe de padure
Albastru / verde sau galben / verde
Toti dintii primari; coroana intreaga
- pigmenţi de bilirubina încorporati în dentina –eritroblastoza fetala
*Atrezia biliară
* hepatită neonatala
Crem
Mai multi dinti; coroana intreaga sau leziuni liniare
* Fluoroza
-infectii sistemice
Coroana intreaga
-Amelogenesis imperfecta
dinţi individuali; zonă localizată
-hipolazia Turner
- carii dentare active precoce
-demineralizari ale emailului
mai multi dinti ,orice suprafata ,pete extrinseci
- placa de biofilm sau resturi alimentare
 ISTORIC familial
Modificări în culoarea dintelui sunt adesea cauza de
anxietate pentru familie .
Pentru petele extrinseci
-Ingestie de substanţe colorate , în special preparate de
fier
-expunerea prelungita la apa clorurata a piscinelor
Pentru petele intrinseci
Istoricul medical: perioada neonatală
- Eritroblastoza fetala
- Atrezia biliară
- Hepatită
Istoricul medical: copilarie
- Porfiria
- Traumatisme ale dintilor şi sângerări asociate în dentina
- Carii dentare active
- Infecţie locală
- Aportul excesiv de fluor
- Expunerea Tetraciclină
 EXAMENUL FIZIC
Colorarea rosie cauzata de depunerea de pigmenti de
porfirină roşu-brun în structura dintelui este evident în lumina
ultravioleta dacă nu este evident în lumina zilei.
Diagnosticul diferenţial
Culoarea normala a dintelui variază foarte mult:
-de la un dinte la altul
- de la un individ la altul
De obicei între albastru-alb de dentitie primara
şi fildeş galbui a dinţilor permanenţi
Bolile congenitale cianogene de cord
Mai mult de 50% din copii pot avea,dinţi palizi,fara
luciu,albastrui.
- Culoarea dintilor seamănă cu lapte degresat.
Amelogenesis imperfecta, dentinogeneza imperfecta
Afectiuni moştenită asociate cu hipoplazia emailului şi
hipoplazie, de culoare albastru-gri sau maro-violet
Geographic Tongue
Fordyce’s Condition
Baby Yeast Infections
Candidiasis
Candidiasis
Rubella
Infectious Mononucleosis
2
 Refluxul gastro-esofagian reprezinta cea mai frecventa
afectiune gastroenterologica care trimite copilul la
pediatrul gastroenterolog.
 Apare datorita imaturitatii sfincterului esofagian
inferior ,manifestata prin relaxari frecvente ale
sfincterului avind drept rezultat un flux retrograd de
continut gastric in esofag sau chiar in cavitatea bucala .
 Refluxul gastro-esofagian reprezinta un fenomen
fiziologic in primul an de viata , 70 % din sugarii de
pina la 3 luni prezinta cel putin un episod pe zi .
 Diferenta intre fiziologic si patologic (boala de reflux
gastro-esofagian ) este facuta nu doar de numarul si
severitatea episoadelor de reflux ci mai ales de
complicatiile acestuia insuficienta cresterii, afectiuni
respiratorii cronice ,esofagita eroziva , stricturi
esofagiene si manifestari orale la nivelul mucoasei si la
nivelul dintilor.
 Clasificare
 RGE fiziologic –cresterea si dezvoltarea sunt normale
, nu necesita tratament.
 RGE patologic –boala de reflux gastro-esofagian
,copiii prezentind complicatii care necesita
supraveghere si tratament .
 RGE secundar –afectiuni care pot determina reflux
:astmul bronsic , obstructiile gastrice .
 Exista diferente fiziologice si mai ales fiziopatologice
care fac mai frecvent RGE la copil fata de adult :
 necesarul caloric al sugarului poate depasi usor
capacitatea stomacului .
 SEI se relaxeaza mult mai frecvent la copil decit la
adult iar musculatura gastrica se contracta mai des
la sugar .
 Golirea gastrica este mai intirziata la sugar , mai
ales la prematur .
 Cauze favorizante pentru aparitia BRGE la copil sunt :
 Anatomice: –unghiul Hiss este obtuz si nu ascutit
favorizind relfuarea .
 Prezenta unei hernii hiatale prin tractiune .
 Obstructie la eliminarea continutului gastric datorita
stenozei pilorice sau a gastroparezei
 Alti factori :
 Medicamente (diazepam ,miofilin )
 Alcoolul,fumatul,obiceiuri alimentare nesanatoase ,
 Alergii alimentare ,alimentele grase sau foarte acide .
 Obezitatea ,ECI.
 Semne clinice :
 Episoade de iritabilitate sau de plins ,
 Pierderea poftei de mincare ,
 Apnee sau bradicardie ,
 ALTE , fenomene amenintatoare de viata ,
 Wheezing, pneumonii repetitive ,stridor laringian
,dureri bucale ,raguseala sau laringita
 Varsaturi ,dureri abdominale sau retrosternale
,crestere nesatisfacatoare in greutate ,leziuni dentare
 La sugari si copii mai mari apar datorita actiunii acidului
asupra smaltului dentar eroziuni ,acest semn fiind de
obicei sugestiv pentru RGE .
 ALTE , fenomenele amenintatoare de moarte sunt
caracterizate de bradicardie ,paloare sau cianoza .Refluatul
ajuns in hipofaringe determina laringospasm si ulterior
apnee obstructiva .
 Unii au tuse nocturna , raguseala frecventa sau wheezing
etichetat foarte frecvent gresit drept astm al sugarului .
Acestea aparind datorita microaspiratului care ajunge la
nivelul laringelui .
 Regurgitarea alimentelor se asociaza frecvent cu
hipersalivatia mergind pina la varsaturi explozive .
 Diagnostic diferential :
 Infectia HP
 Stenoza duodenala sau atrezia ,
 Hernia hiatala , tulburari ale motilitatii esofagiene sau
intestinale ,
 Esofagita ,
 Alergii alimentare ,
 Malrotatii intestinale ,tulburari ale motilitatii intestinale
,sdr. colon iritabil ,
 Ulcer gastric , gastrita ,
 Fistula traheo-bronsica .
 Sinuzita , otita medie si otalgia sunt complicatii ale
BRGE
 In urechea medie sunt gasite cantitati crescute de
pepsina la copii cu otite cronice recidivante , sugerind
rolul refluxului la acesti copii .
 El-Serag a gasit o frecventa mai cresecuta a sinuzitei la
copii cu BRGE dar nu si a otitei.
 Eroziunile dentare cu pierderea emailului dentar au
fost gasite la fetele faciale , linguale si ocluzive ale
dintilor la copiii si adolescentii cu BRGE.
 Diagnostic
 Poate fi facut pe seama istoricului si a examenului clinic
,dar in lipsa raspunsului la tratament sau in cazul formelor
atipice sunt necesare investigatii suplimentare.
 Tranzitul gastro-esofagian este fara valoare .
 Scintigrafia gastrica –importanat in special pentru
aspiratiile pulmonare.
 pH-metria esofagiana –foarte inportanta ,pe 24 de ore .
 Manometria esofagiana .
 EDS.
 Tratament
 Postural –pozitie ridicata la 30 de grade dupa masa ,
 Ingrosarea alimentelor
 Regim alimentar :fara rosii,citrice ,sucuri de fructe
,ciocolata ,menta ,bauturi cu cofeina .
 Prinzuri mici si repetate.
 Preparate de lapte speciale , AR.
 Tratamentul medicamentos :
 Anti-H2-ranitidina , nizatidina .
 Inhibitorii pompei de protoni –omeprazol,
esomeprazol, lansoprazol
 Raspunsul la tratament poate apare dupa 2 saptamini
,copilul incepind sa creasca in greutate , sa prezinte
mai putine episoade de varsaturi sau regurgitatii
,episoadele de tuse disparind