ŢESUTUL CARTILAGINOS

Varietate de ţesut conjunctiv specializat, cu celulele şi fibrele incluse într-o

SF dură
piesele cartilaginoase + piesele osoase = scheletul organismului

Format: celule cartilaginoase – condrocite - şi

MEC: fibre conjunctive şi SF

Celulele: - condroblaste - origine in celulele mezenchimale - dispuse izolat în SF, în
mici cavităţi / lacune denumite condroplaste;
- condrocitele – celulele mature, derivate din condroblaste, care
nu se mai divid
nu este vascularizat şi nici inervat

Pericondru - membrană conjunctivă care acopere piesa

cartilaginoasă;
Format - strat condrogenic – profund - asigură creşterea în grosime
a piesei cartilaginoase
- strat nutritiv - superficial – prin numeroase vase sanghine
asigură nutriţia piesei cartilaginoase nevascularizate
 Creşterea cartilajului
- apoziţională - creşterea în grosime pe seama păturii
condrogene;
- interstiţială - apariţia de serii sau grupe izogene: axiale /
seriate şi coronare

1. Tesut mezenchimal
2. Condroblaste in diviziune
3. Cresterea piesei
cartilaginoase cu izolarea
condroblastelor
4. Multiplicarea
condroblastelor in
condroplaste si formarea
grupelor izogene
Varietăţi de ţesut cartilaginos
cartilaj hialin: formeaza scheletul in
totalitate la embrion şi făt în primele luni
de viu;
la adult : cartilajele căilor respiratorii
(fosele nazale, unele cartilaje laringiene,
inelele cartilaginoase traheale şi cele
bronşice) cartilajele costale, cartilajele
diafizo-epifizare, cartilajele articulare,
apendicele xifoid al sternului.

cartilaj elastic: cartilajele urechii

(pavilionul şi conductul auditiv extern)
trompa lui Eustachio, aripile nasului,
unele piese cartilaginoase ale laringelui
(cartilajul epiglotic, cartilajele aritenoide,
corniculate, cuneiforme)

cartilaj fibros (fibrocartilaj): simfiza

pubiană, inelul fibros al discurilor
intervertebrale, meniscurile articulare, la
nivelul articulaţiei temporo-mandibulare
 1.CARTILAJUL HIALIN
Celulele

puţine (10%)

condroblaste şi condrocite

Condroblastul:
celula tânără, derivată din celula
mezenchimală;

formă sferică sau ovalară, citoplasma

bazofilă şi nucleul situat central

ME - morfoplasmă bogată în organite

implicate în sinteza proteică
Condrocitul:
celula matură, responsabilă de sinteza MEC
situată izolat sau în grupe izogene seriate
sau coronare
în interiorul condroplastelor
Forma:
- sferic-ovalară - izolata
- aspect colţuros - prin grupare si
compresiune in condroplaste
- spaţiu ultrafin la periferia celulei intre
membr. celulară si peretele condroplastului,
Membrana -
ce permite difuziunea lichidului nutritiv Receptori pentru
venit dinspre pericondru. hormoni de creştere,
glucocorticoizi,
- nucleu central, unic, sferic, intens estrogeni, vitamine.
cromatic şi nucleolat.
 Matricea extracelulară
pe preparatele proaspete – semitransparentă, cu
aspect omogen

bazofilă în coloraţiile uzuale, PAS pozitivă, se colorează

metacromatic (roşu) cu albastru de toluidină;

abundentă, puternic hidratată (70-80% apă şi 30%

substanţă uscată)

a. Fibrele
mascate de SF, vizibile în MO numai după digestia SF.
reprezentate de fibre colagene - formeaza o reţea tridimensională.
predomină colagenul tip II, cel mai frecvent dispus sub formă de fibre
izolate.
orientarea fibrelor - determinată de direcţia forţelor mecanice care se
exercită asupra piesei cartilaginoase
b. Matricea amorfă
-GAG sulfataţi (condroitinsulfat, keratansulfat şi heparansulfat) care, legaţi covalent de un
ax central proteic, formează agregate de proteoglicani cu greutate moleculară mare,
- şi acid hialuronic.
Agregatele de GAG se concentrează în jurul condroplastelor →variaţie a colorabilităţii SF:
- globulul condroic / condronul - metacromazie mai puternică şi bazofilia mai intensă,
matricea din aceste zone = arie teritorială;
- la distanţă de globulii condroici, SF mai slab bazofilă şi discret metacromatică = arie
interteritorială.
Histofiziologie
- nevascularizat - ţesut braditrofic:
- capacitate redusă de regenerare → fisurile traumatice ale pieselor cartilaginoase se refac
cu dificultate
→ grefele de cartilaj sunt bine tolerate de organismul
gazdă
- nutriţia - prin difuziunea substanţelor dinspre pericondru sau prin difuziunea lichidului
sinovial în cazul cartilajului articular (lipsit de pericondru).
creşterea interstiţială - asigură dezvoltarea scheletului viitorului organism.
Acţiunea hormonilor :
-STH-ul – actioneaza prin intermediul somatomedinelor.
Carenţa de STH - scăderea numărului de condroblaste din cartilajul de creştere diafizo-
epifizar şi a numărului de mitoze.
-Testosteronul şi hormonii tiroidieni stimulează creşterea
-Glucocorticoizii şi estrogenii - acţiune de scădere a mitozelor
- carenţe vitaminice (vitaminele A şi C ) sau proteice se pot reflecta în viteza de creştere a
piesei cartilaginoase, precum şi în calitatea SF sintetizate.
 2. CARTILAJUL ELASTIC

Macroscopic: transparenţă mai redusă,

culoare gălbuie şi elasticitate crescută.

MO: coloraţii specifice pentru elastină:

orceină, rezorcin-fuxină

condrocitele - dimensiuni mai mari ,

formează rareori grupe izogene cel mai
frecvent fiind izolate în condroplaste.

fibrele - în majoritate - fibre elastice

dense, dispuse în fascicule ramificate,
răspândite în SF si fibre colagene tip II

Funcție – elasticitate
 3.CARTILAJUL FIBROS
FIBROCARTILAJUL

asociere de ţesut conjunctiv dens

fibros, format din fibre colagene
groase de tip I, dispuse în fascicule
orientate într-o singură direcţie,

cu ţesut cartilaginos hialin, aranjat

în insule sau nuclee printre
fasciculele colagene.

Funcție – rezistență și elasticitate

 4
2 3
1

5 6 7 8