Sunteți pe pagina 1din 17

Anatomia aparatului genital

masculin

Conf. Dr. Claudiu Turculet


Testiculul (testis)

• organ pereche - este o glanda genitala masculina care indeplineste


doua functii:

• spermatogeneza, formarea celulelor sexuale (spermii), ce se desfasoara


la nivelul tubilor seminiferi contorti;

• functia endocrina, prin care celulele interstitiale Leyding ale


parenchimului testicular secreta hormoni androgeni (testosteron), ce
determina maturizarea organelor sexuale si stimuleaza evolutia
caracterelor sexuale secundare masculine.

• Initial, testiculul se formeaza in regiunea lombara, apoi, incepand din luna a


3-a, coboara prin canalul inghinal in bursele scrotale. Coborarea testiculului
in bursele scrotale este determinata de temperatura mai coborata din bursa
(36.5C), temperatura la care procesul de spermatogeneza se poate
desfasura in conditii optime.

• In caz ca testiculele nu coboara in bursele scrotale, vorbim de ectopie


testiculara, care poate fi uni sau bilaterala
• Testiculul are o greutate de
aproximativ 25 grame si avand forma
unui ovoid turtit
transversal, situat in bursa scrotala, la
nivelul perineului anterior.

• De fiecare testicul
este anexat un organ alungit,
epididimiul, care prezinta primul
segment extratesticular
al conductelor seminale.

• Epididimul are lngimea de 5-6 cm,


forma unei virgule,
asezat pe extremitatea superioara si
marginea posterioara a testicolului,
pana la polul
inferior al acestuia. Se continua cu
canalul deferent.
• Testiculul este invelit la suprafata de o conjuctiva alba-sidefie,
numita albunigee, rezistenta si inextensibila, tinand in tensiune
parenchimul testicular (rol in progresia spermiilorde-a lungul
epidimului si canalului deferent).

• La marginea postero-superioara a testicolului, albugineea prezinta o


ingrosare de forma piramidala, numita mediastinul testicolului.

• De la mediastin pleaca radiar septuri conjunctive ce strabat


parenchimul, delimitand lobii testicolului (care contin parenchimul
glandei), de forma piramidala, cu varful spre mediastin.

• Lobulii testiculari, spermatici, sunt in numar de 250-300 pentru


fiecare testicul; sunt formati sin 2-3 tubi subtiri sinuosi, incolaciti,
numiti tubi seminiferi contorti (400-800 intr-un testicul), in care se
desfasoara spermatogeneza, si din tesut conjunctiv interstitial
(celulele Leyding), situate intre tubii seminiferi contorti, cu rol in
secretia endocrinaa testicululi.

• Tubii seminiferi contorti incep printr-o extremitate libera in fundul de


sac la baza piramidelor. In structura lor interna intra o membrana
bazala si un epiteliu stratificat cu celule seminale, care prin
spermatogeneza formeaza spermiile, si cu celule cu rol trofic si de
sustinere, celulele Sertoli.
• La varful fiecarui lobul, in apropiere de mediastin, tubii
seminiferi contorti iau un traiect rectiliniu si devin tubi
drepti (primul segment al cailor spermatice), patrund in
mediastin, unde conflueaza, constituind o retea
anastomozata, numita reteaua testiculara (reteteris),
care prezinta al doilea segment al cailor spermatice.

• Din aceasta retea se desprind 10-15 canale eferente care


trec din mediastin in capul epidimului si se deschid intr-
un canal unic, canalul epindimar (este foarte incolacit si
are o lungime
de 4-6 m).

• El alcatuieste corpul si coada epidimului si se continua cu


canalul deferent. Epiteliul canalelor eferente si al
canalului epindimar secreta un lichid ce intra in
compozitia spermei.
Ductele spermatice
• Caile spermatice sunt conducte de eliminare a spermiilor si lichidului spermatic.
Ele sunt intratesticulare si extratesticulare.

• Caile intratesticulare sunt tubii seminiferi drepti si reteaua testiculara,


constituind primele doua segmente ale cailor spermatice.

• Caile extratesticulare sunt: canalele eferente, canalul epidimar, canalul


deferent, canalul ejaculator si uretra.

• Canalul deferent continua canalul epididimar si are o lungime de 50 cm,


pleaca de la coada epididmului, terminandu-se la baza prostatei, prin portiunea
ampulara (mai dilatata), care se uneste cu ductul excretor, al veziculei
seminale, formandu-se ductul ejaculator care strabate prostata si se deschide
in uretra prostatica, la nivelul coliculului seminal.

• Distingem canalului deferent o portiune epidimo-testiculara, situata in bursele


scrotale, o portiune inghinala, cand strabate canalul inghinal, si o portiune
pelvina situata in pelvis.

• Portiunea pelvina se termina cu particula ampulara a canalului deferent.


Glandele anexe
VEZICULA SEMINALA

• Este un organ pereche, situat deasupra prostatei, intre


vezica urinara si rect, lateral de ampulele deferentiale.
Are rol secretor, produsul adaugandu-se lichidului
seminal.
• Vezicula seminala are forma ovoidala, lunga de 4-5 cm,
si lata de 2 cm. Este un tub intortochiat, cu multe
sinuozitati unite prin tracturi fibroase, dandu-i un spect
vezicular (alveolar).
• In interior, cavitatea vezicului seminale este neregulata,
cu lumenul compartimentat la mai multe diverticule,
formate din plici ale mucoasei si care comunica unele cu
altele.
• Peretele veziculei este format dintr-o tunica conjunctiva
externa, o tunica musculara si o mucoasa epiteliala,
cubica, cu celule secretoare.
Prostata

• Este un organ glandular (functie exocrina), impar, situat


in jurul portiunii initiale ale uretrei, produsul de secretie
participand la formarea spermei.

• Este localizata in cavitatea pelviana, cuprinsa intre vezica


urinara (superior), rect (posterior), perineu (inferior) si
simfiza pubiana (anterior).

• Uretra strabate prostata vertical, iar cele doua canale


ejaculatoare o strabat oblic, deschizandu-se in uretra
prostatica.

• Are forma unui con turtit, cu varful indreptat in jos si


inainte, si i se descriu: o baza, varful, fata anterioara si
fata superioara.
• Prostata este alcatuita dintr-o stroma conjunctivo-
musculara si un parenchim glandular, predominant.

• Stroma formeaza la exterior o capsula conjunctivo-


musculara groasa, care trimite spre interioer septuri
conjunctivo- musculo-elastice, impartind parenchimul
glandular in lobuli.

• Lobulii glandulari (20-30) se deschid printr-un numar mai


mic de orificii in uretra prostatica.

• Parenchimul glandular este format din glande


periuretrale, mici, mucoase, situate in tesutul din jurul
uretrei, si glande prosatice propriu-zise (30-50), de tip
bulbulo-alveolar, lungi si puternic ramificate.

• Prostata secreta un lichid lactescent, care se adauga


spermei cu miros caracteristic si reactie
usor alcalina, favorizand mobilitatea spermiilor.
GLANDELE BULBO-URETRALE
(Mary-Cowper)

• Sunt doua formatiuni uretrale ovoide, de dimensiunile


unui bob de cireasa, situate de o parte si de alta a
bulbului uretral.

• Se deschid, prin doua canale, in uretra spongioasa.

• Secretea un lichid clar, vascos, asemanator cu cel


prostatic, care se adauga lichidului spermatic.
Organele genitale externe
PENISUL
• Este un organ genital si urinar, situat deasupra scrotului, inaintea
simfizei pubiene.
• Prezinta o prtiune perineala, radacina penisului si o portiune libera,
corpul penisului, care, la extremitatea sa anterioara, se termina cu o
parte mai voluminoasa, numita gland.

• Radacina este fixata, prin cei 2 corpi cavernosi, de ramurile ischio-


pubiene ale coxalului, iar corpul este fixat de simfiza pubiana prin
ligamente fibroase, unul superior si altul inferior.

• Corpul penisului are o forma cilindrica, usor turtit, prezentand o


fata superioara (dorsum penis) si una inferioara, uretrala.

• Glandul cu baza sa inconjoara circumferinta corpului, depasindu-l


ca o coroana, la acest nivel existand santul balano-preputal. La
varful sau, orientat spre fata uretrala, se afla orificiul extern al
uretrei.

• Invelisul tegumentar al penisului se continua, la nivelul glandului, cu


preputul, un manson cutanat care se termina in fund de sac.
• Penisul este format dintr-un aparat erectil si invelisuri.

Organele erectile:

● formatiuni fibro-musculare areolare, fiind reprezentate de doi corpi


cavernosi si un corp spongios, si care, umplute cu sange, determina erectia.
Cei doi corpi cavernosi au forma cilindrica si formeaza cea mare parte a
penisului, ocupand fata dorsala, laturile si, partial, fata uretrala.
Extremitatile lor posterioare se insera pe ramurile osoase ischio-pubiene.

• Corpii cavernosi se unesc pe linia mediana prin intermediul unui sept


conjunctiv, iar extremitatile anterioare vin in contact cu fata posterioara a
glandului, print-o lama conjunctiva. Sunt acoperiti de un invelis fibros, foarte
rezistent, numit tunica albuginee, de la care pornesc septuri conjunctive
care separa un sistem cavernos ce contine tesut erectil vascular.

• Corpul spongios al uretrei este o formatiune unica ce intra in alcatuirea


penisului, ocupand spatiul median dintre corpii cavernosi. Este format din
tesut cavernos si inveleste uretra care il strabate de la un capat la altul.
Extremitatea sa posterioara incepe printr-o portiune mai dilatata – bulbul
uretral, iar cea anterioarase continua cu glandul.

• La exterior, corpul spongios este invelit de o tunica albuginee, iar tesutul


sau spongios este format din caverne ce corespund lacunelor venoase.
Invelisurile penisului:

• tegumentul, care se continua


cu tegumentul scrotului si a regiunii
pubiele. Sub aceasta se gaseste o lama
musculara subtire care formeaza
dartosul penian.

• In interior se afla o tunica laxa, in care


se afla vase superficiale, iar mai
profund fascia penisului, continuare a
fasciei superficiale a abdomenului care
inveleste corpii spongiosi si cavernosi.
Scrotul
• Formeaza partea organelor
genitale esterne in care sunt
localizate testicolele.

• Este un sac median, situat sub


penis, format din mai multe tunici
concentrice (tunica dartos, fascia
spermatica externa, fascia si
muschiul cremasteric, fascia
spermatica interna, vaginala), care
se continua cu planurile peretelui
anterior abdominal si cu invelisurile
penisului.

• La exterior apare ca o punga


cutanata, situata in partea
inferioara a peretelui abdominal,
avand pe fata antero-inferioara un
sant longitudinal median,
corespunzator rafelului scrotal,care
separa cele doua burse scrotale.

S-ar putea să vă placă și