Sunteți pe pagina 1din 92

LEZIUNI ELEMENTARE

Prof. Dr. Diana Bulgaru Iliescu


Trauma, traumatism
Trauma- o modificare lezionala sau functionala provocata de
un factor extern violent, ( factor mecanic, fizic, psihic,
chimic, biologic)

Traumatism - ansamblul tulburarilor locale si generale


produse in urma actiunii unui agent extern
Agenti traumatici mecanici
actionează prin transferul bilateral al energiei
cinetice între agentul traumatic și corpul
victimei

• mecanism de acceleratie ( agentul traumatic in miscare se loveste de


corpul aflat in pozitie stationara)
• mecanism de deceleratie ( corpul in miscare loveste un plan fix)
Clasificare
• Corpuri contondente cu suprafaţă mică de lovire (până la 16 cmp)
• neregulate
• regulate
• Corpuri contondente cu suprafaţă mare de lovire ( peste 16 cmp)
• plană sau netedă
• neregulată
• Obiecte cu vârfuri sau lame ascuţite
• înţepătoare-tăietoare (briceag, cuţit cu vârf ascuţit)
• înţepătoare (ac, furcă, pilă)
• tăietoare (brici, sticlă, lamă)
• tăietoare-despicătoare (topor, satâr, sapă)
• Proiectile.
Descriere
Aspectul unei leziuni traumatice mecanice depinde de:
1. natura obiectului vulnerant,
2. de o serie de factori precum:

• intensitatea lovirii
• distanta si direcţia de lovire
• înclinarea obiectului vulnerant în raport cu suprafaţa corporală
• particularitatile regiuni corporale afectate
• existenta la victima a unei patologii preexistente
Agentii fizici
Produc leziuni prin acţiunea diverselor forme de energie
fizică:

• temperatura ( crescuta sau prea scazuta) , poate acţiona la nivel local


(arsuri sau degerături) sau general (hipertermie sau hipotermie);
• diferite forme de electricitate (industrială sau atmosferică);
• variaţiile ale presiunii atmosferice;
• diverse forme de energie radiantă.
Tipuri- agenti traumatici
• Agenţii chimici, ( toxicologie medico-legală) -diferite substanţe care
produc leziuni sau moartea în cadrul intoxicaţiilor acute sau cronice.

• Agenţii biologici -pot acţiona ca agenţi traumatici, intoxicaţiile cu


plante (ex ciuperci) sau tulburările generate de diverse forme de veninuri
( ex. reptile, animale)

• Agentii psihici ( ex. emotii puternice) determina trauma psihica


insotitoare- expertiza complexa medico-legala psihiatrica.
Examinarea traumatizatului- aspecte

• obligativitatea expertului de a raspunde doar pe baza datelor obiective si dupa epuizarea


mijloacelor de care dispune, la toate intrebarile organelor judiciare;
• furnizarea de date suplimentare care pot influienta ancheta, ori de cite ori legistul sesizeaza
situatii de acest gen;
• este absolut interzis ca medicul legist sa faca interpretari sau sa ajunga la concluzii cu
caracter judiciar;
• evitarea temporizarii examinarii persoanelor, pentru a se evita dificultatile de interpretare
lezionala;
• respectarea riguroasă a metodologiei de descriere a leziunilor;
• formularea aprecierilor cu caracter definitiv ( infirmitate, sluțire, etc ) doar după epuizarea
completă a tuturor mijloacelor terapeutice.
Obiective
1. Demonstrarea realitatii traumatismului - diagnosticarea leziunilor
traumatice si a consecintelor acestora.
2. Data producerii traumatismului – descrierea amanuntita si corecta a
leziunilor traumatice, examenele paraclinice recomandate,
coroborate cu datele de ancheta ale cazului.
3. Stabilirea mecanismului de producere a leziunilor traumatice si
implicit identificarea daca este posibil a agentului vulnerant.
4. Stabilirea legaturii de cauzalitate intre traumatism si efectul
acestuia ( prejudiciul cauzat victimei).
5. Aprecierea timpului de ingrijiri medicale necesar pentru vindecarea
leziunilor si a consecintelor acestora.
Zilele de îngrijiri medicale
Reprezintă criteriul medico-legal direct, major, indispensabil
al concluziilor medico-legale

• Criteriul diagnostic- interpretarea tipului de leziune traumatică


constatată, funcție de localizare, număr, mărime, etc

• Criteriul terapeutic- intervalul de timp necesar aplicării oricărei terapii


medicamentoase, chirurgicale sau reparatorii adresată leziunii traumatice
respective

• Criteriul antecedentelor patologice - se referă la starea de sănătate a


victimei anterioară traumatismului suferit.
nr zile de îngrijiri medicale
• Perioada de spitalizare – la latitudinea medicului

• Perioada de vindecare anatomică, respectiv acea perioada


în care dispar urmele vizibile ale traumatismului

• Perioada de vindecare funcțională, care poate fi de luni


sau chiar ani.
Semiologie medico-legală
Dpdv anatomo-clinic - se disting următoarele elemente:
• localizarea
• forma
• dimensiunile
• înclinaţia
• culoarea
• numărul
• relieful
• marginile
• profunzimea
• aspectul ţesuturilor din jur
• incluziile asociate
• semnele de vindecare sau de infecţie
Localizarea leziunilor traumatice
• regiunea anatomică mare a corpului (ex. Torace, abdomen, membrul
inferior drept)
• regiunea topografică respectivă (ex. Regiunea zigomatică, regiunea
brahială anterioară)
• distanţa faţă de un reper anatomic fix (ex. Plica cotului, piramida
nazală, tragus )
formula mnemotehnică: Pe-În-La

Pe regiunea anatomică mare, În regiunea topografică, La


distanţă de un reper anatomic fix.
Forma leziunilor
• se apreciază prin raportare la formele geometrice: triunghi,
pătrat, cerc etc.
• pot fi sub formă de:
linie – liniară
arc – arciformă
fus – fuziformă
stea – stelată
Cînd nu se poate preciza forma- leziune neregulată
Importanţa – pentru precizarea obiectului vulnerant
Dimensiunile leziunii
• Se vor aprecia în cm sau mm.
• Măsurarea leziunilor se va face în cele trei planuri:
lungimea, lăţimea şi profunzimea (sau înălţimea).
• Importanţa aprecierii dimensiunilor leziunii – serveşte la
identificarea obiectului vulnerant.
Înclinaţia
• reprezintă direcţia axei principale a leziunii pe suprafaţa
corpului.
• poate fi : verticală, orizontală sau oblică. În plăgile
penetrante, cu orificiu (glonte, cuţit) se notează înclinaţia
mare a orificiului: orizontal, vertical sau oblic pe regiunea
unde se află.
• Important – stabilirea înclinaţiei leziunii serveşte la
stabilirea înclinaţiei glontelui (vertical sau oblic) şi la
precizarea modalităţii de ţinere a cuţitului în mână.
Culoarea leziunilor traumatice
1. permite aprecierea datei producerii acesteia
2. identificarea obiectului vulnerant.
Exemplu:
• Echimoza – culoare roşie lividă – imediat după traumatism
• culoare albastră violacee – 1-3 zile
• culoare verzuie – 3-5 zile
• culoare galbenă – 7-8 zile
• resorbţia – 10-20 zile
Echimoza
Marginile leziunii
• în special în cazul plăgilor.
• identificarea obiectul vulnerant;

margini netede, liniare – în cazul plăgilor tăiate


margini neregulate, dantelate – în cazul plăgilor contuze
margini zdrobite, zdrenţuite – în cazul unor ruperi, sfîşieri etc
• Profunzimea unei leziuni, în mod particular a plăgilor se
apreciază prin inspecţie, fără explorarea şi sondarea
acesteia.
Important – profunzimea unei plăgi arată gravitatea acesteia

• Aspectul ţesuturilor învecinate – reprezintă acele leziuni


traumatice asociate pe lîngă leziunea principală (ex.
zgârieturi, echimoze dispuse în jurul unei plăgi).
• Incluziile asociate - se cercetează în jurul unei plăgi (ex.
pămînt, funingine, pref de puşcă) şi în plagă (ex. sticlă,
rugină, glonţ etc).
Important – contribuie la cunoaşterea mijloacelor şi
condiţiilor în care a avut loc agresiunea.
• Numărul leziunilor traumatice – criteriu important în
justiţie, de apreciere asupra intenţiei agresorului;
• Relieful unei leziuni traumatice se exprimă raportat la
elementele de vecinătate (ex. hematoame, fracturi cu
deplasare, luxaţii)
Leziuni elementare
• Leziuni fara intreruperea continuitatii tegumentului (
eritemul, echimoza, hematomul)

• Leziuni cu intreruperea continuitatii tegumentului (


excoriatia si plaga).
Eritemul
reprezinta cea mai superficiala leziune corporala
mecanism de producere – fie lovirea usoara, fie o
comprimare persistenta - vasodilatatie prin iritarea
terminatiilor nervoase din zona afectata
Dispare intr-un timp relativ scurt ( 1-2 ore)

Dpdv medico-legal- nu necesita zile de ingrijiri medicale


pentru vindecare
Echimoza ( vânătaia)
• una dintre cele mai frecvente leziuni traumatice externe
• Mec- traumatismul contuziv sau compresiv - mici rupturi
vasculare sub piele şi ieşirea sângelui în ţesuturile din jur
• Semnifică un traumatism asupra respectivei regiuni
corporale, sub rezerva unor stări patologice preexistente
(de exemplu, fragilitate capilară).
• Leziune vitala
Caracteristici
• Întinderea variază în funcţie de mai multi factori precum: energia cinetică a
agentului traumatic, de zona traumatizată, fragilitatea vasculară, de numărul şi
calibrul vaselor afectate,
• Evoluţia- se referă la modificările de culoare suferite, care sunt legate de
transformările hemoglobinei.
culoarea roşie- în primele ore
albastră- persistă 2-3 zile,
cafenie (între a treia şi a şaptea zi de la producere),
înainte de a se resorbi- nuanţă verzuie.
evoluează pe o perioadă de timp variabilă, de 8-20 de zile, fc de întinderea şi
profunzimea leziunii.
Uneori, forma poate indica felul agentului traumatizant şi chiar direcţia aplicării
loviturii, prin reproducerea fidelă a formei suprafeţei de contact.
MECANISMUL FORMARII ECHIMOZELOR PARALELE
ECHIMOZE PARALELE PRIN LOVIRE CU
BATUL
Importanta medico-legala
• atesta realitatea traumatismului
• - functie de vechime- aprecieri asupra datei de producere a traumatismului;
• - localizarea - aprecieri asupra mecanismului de producere ( lovire cu sau de corp
contondent);
• - numarul - poate da o indicatie asupra numarului de lovituri
• - uneori pot reproduce forma agentului vulnerant,- ajuta la identificarea acestuia;
• - in cazul persoanelor decedate, echimozele, confirma si caracterul vital al
leziunilor.
• - in mod normal, nu necesita timp de ingrijiri medicale pentru vindecare.
Exceptie- echimozele pe suprafete intinse sau cele generatoare de soc hipovolemic (
traumatic si hemoragic ),
HEMATOM PROFUND
INFILTRAT PARAVERTEBRAL
Hematomul
Def:acumulare de sânge în ţesut
Mec: traumatism contuziv puternic - ruperea unor vase cu un calibru mai mare
decât în cazul echimozelor, dar cu păstrarea integrităţii epidermului.
Aspect:colecţie hematică mai mult sau mai puţin impotantă, localizată, de
obicei, în ţesutul conjunctiv lax.
Functie de cantitatea de singe revarsat, pot fi superficiale, (vizibile la
suprafaţa pielii), sau profunde, (unele dintre ele deschizindu-se in diverse
cavitati).
Vechimea: se apreciază după culoarea pielii ca urmare a degradarii
hemoglobinei
Consecinte:pot determina tulburări funcţionale, uneori grave, prin compresie.
FUZIUNEA HEMATOMULUI PALPEBRAL
CHEMOZIS CONJUNCTIVAL
Importanța medico-legală
-atestă realitatea unui traumatism de intensitate mai mare;
-funcție de variația culorii -aprecieri asupra timpului scurs de
la producerea acestuia;
- poate da indicatii asupra mecanismului de producere;
- hematoame numeroase şi întinse pe suprafeţe mari, impun
acordarea unui număr de zile de îngrijiri medicale, putând
chiar pune în primejdie viaţa.
ECHIMOZE PARALELE PRIN LOVIRE CU BATUL
Leziuni cu intreruperea continuitatii
tegumentului
• Excoraţia

• Plaga
Excoraţia (zgârietura)
Poate fi: superficială (afecteaza epidermul), sau poate sa intereseze si dermul ( caz in care
leziunea singereaza).
• Mecanismul de producere -frecarea de piele a unui corp dur, cu suprafaţă rugoasă, sau a unui
corp ascuţit, rezultând o detaşare a epidermului în sensul direcţiei de mişcare.
• „zona excoriata”- excoriatii lineare, paralele intre ele.
• Stadii in evoluti unei excoriatii:
• primele 12 ore se afla sub nivelul pielii din jur. Initial suprafata este umeda ( limfa) , ulterior
incepe uscarea leziunii.
• Dupa 12-24 ore se formeaza o crusta bruna - indiciul de reactie vitala. Poate depasi nivelul
pielii.
• Dupa 3-4 zile - detasarea crustei incepind de la periferie spre centru, completa in 6-7 zile.
• Persistenta unei urme roz si netede , pentru ca in scurt timp, pielea sa revina la coloratia
normala.
• Se vindeca prin reepitelizarea tegumentului, ca urmare nu lasa cicatrice.
EXCORIATII PRIN CONTACTUL CORPULUI IN MISCARE CU O SUPRAFATA
RUGOASA
EXCORIATIE MARKER LASATA DE SURUB
EXCORIAŢII PRIN LEGAREA MÂINILOR
Importanta medico-legala
• atesta realitatea unui traumatism, indiferent de modul sau
de producere ( lovire activa, pasiva, etc)
• functie de evolutie - data producerii acestei leziuni;
• in general, pentru excoriaţii nu se acordă zile de îngrijiri
medicale.
EXCORIAŢII PRIN LOVIRE CU BICIUL
EXCORIAŢII PRIN LOVIRE CU UN LEMN
- LEZIUNI MARKER
EXCORIATIE
Plaga
Def: leziune cu pierderea integritatii tegumentului, cu sau
fara lipsa de substanta.
Clasificare:
• dupa profunzime ( superficiale, profunde) sau penetrante,
nepenetrante , transfixiante

• dupa evolutie ( simple sau complicate), etc.


Clasificare
• Functie de obiectul cu care au fost produse:

• Plaga contuza
• Plaga taiata
• Plaga intepata
• Plaga taiat-intepata
• Plaga despicata
• Plaga impuscata
TIPURI DE PLĂGI
Plaga contuza (zdrobită)

Mec:prin lovire cu sau de un corp dur cu


suprafaţă plană sau neregulată, lovire in care
rezistenta si elasticitatea pielii sunt depasite.
Clasificare: cu sau fara pierdere de substanta.
Caracteristici plaga contuza
• profunzime relativ mică- corpul contondent actionind mai mult in
suprafata,
• margini neregulate, infiltrate hemoragic,
• fundul plagii - resturi de tesuturi devitalizate, cheaguri de singe, este
anfractuos,
• orientarea plagii- în general în direcţia fibrelor elastice din piele
• deseori înconjurată de echimoze, excoriaţii
• -prezenta de punti tisulare -reduc dehiscenta acesteia,
• -sângerare redusa,
• principala complicatie - infectia.
Tipuri de plagi contuze
1. Plaga plesnită
• Pielea este strivită între obiectul vulnerant şi os- scalp,
marginea anterioară a tibiei
• Margini regulate
• Dg. diferenţial- plaga tăiată
* ţesuturi din jur lezate
* punţi de ţesut integru între margini
2. Plaga muşcată- identificarea agresorului
• Amprenta dentară
• Eşantioane de salivă
Tipuri de plagi contuze
3. Plaga scalpata
• varietate a plagii contuze
• mec: smulgerea tegumentara in cadrul unor traumatisme
de intensitate mare
• plagi delabrante cu lipsa de substanta importanta
• hemoragii abundente
MULAJ DE AMPRENTE DENTARE ÎN PLAGA MUŞCATĂ
PLAGA MUŞCATĂ
atiei abundente a scalpului , asemenea leziuni sunt insotite de multe ori de hemoragii abundente. Trebuie mentionat ca nu exista o proportionalitate directa intre gravitate leziuni

ODONTOGRAMA POSTMORTEM
Plaga taiata
• Se produce prin actiunea unor instrumente taietoare cu una
sau mai multe margini taioase,
• Leziunile pot varia functie de modul in care actioneaza
aceste obiecte.

Sectiune perpendiculara-plagi taiate lineare

Sectiunea sub un anumit unghi - plagile in lambou care difera in raport cu


dimensiunile instrumentului taietor si adincimea la care patrunde acesta.
FORMA PLĂGII ÎN FUNCŢIE DE UNGHIUL OBIECTULUI TĂIOS
DESCHIDEREA PLĂGII FUNCŢIE DE DIRECŢIA
FIBRELOR MUSCULARE
Caracteristici
• Margini perfect regulate
• Nu se putea aprecia lungimea plagii in raport cu lungimea lamei
taioase
• Lungimea plagii variaza functie de modul de ranire
• Profunzimea plagii este mai mica decit lungimea
• Buzele plagii -indepartate datorita retractiei tesuturilor si lipsei
puntilor tisulare ( dg. diferential cu plaga contuza);
• Prezenta unei excoriatii numite „codita plagii”, importanta in
stabilirea directiei de sectionare;
• Complicaţii: hemoragie, tulburări de sensibilitate, mai rar infecţii.
Din punct de vedere juridic
• accidente casnice, (cădere în cuţit sau pe un corp tăios,
căderea unui agent tăios pe corpul victimei),
• crimă, omucideri, accidentale sau intentionate
• disimularea unei crime (mutilarea, dezarticularea,si chiar
desfigurarea cadavrului)
• simulare in unele sinucideri, accidente, atentate asupra
persoanei.
Din punct de vedere juridic
Sinucidere- particularitati :
Direcţia plăgii la nivelul gâtului este de la stânga la dreapta (pentru
dreptaci) si de sus în jos.
Plaga este mai profundă iniţial
Folosirea de obiecte atipice (lame de ras, ciob de sticlă)
Lipsa semnelor de luptă (trebuie interpretat cu maxima prudenta).
De obicei caracteristice barbatilor,
Alte tentative suicidare in antecedente
FORMA PLĂGILOR FUNCŢIE DE
FORMA OBIECTULUI TĂIOS
Plagile intepate
• mult mai rare in practica medico-legala
• agentul vulnerant- obiect intepator de tipul ac, andrea,
pila, etc- invinge rezistenta tesuturilor prin indepartarea
lor laterala
• gradul de distructie -proportional cu diametrul corpului
intepator
• Instrumentele conice şi rotunjite (ex . pila)- secţiuni
transversale sub formă de cerc
• Aceste plăgi sunt întotdeauna în acelaşi sens într-o regiune
dată a corpului
Caracteristici
1. Orificiu de intrare ( la tegument)
-diametru orificiului variaza functie de tipul agentului vulnerant,
- este mai mic decit diametrul acestuia –retractia tesuturilor
- variaza ca forma de la simplul punct pina la plaga alungita ascutita la capete

2. Canalul-in profunzimea tesuturilor


dim. canalului variaza fc. de obiect, forta loviturii, inclinatia instrumentului si rezistenta
tesuturilor

3.Orificiul de iesire
-inconstant, uneori putind lipsi
- cind exista, este mai mic decât cel de intrare.
Din punct de vedere juridic
Circumstante de producere:
-accidente de munca
-accidentele casnice
-omucideri ( pruncucideri)
-sinuciderea este posibilă, dar rară
-simulare sau disimulare ( diagnosticul diferenţial se face cu
plaga împuşcată)
Plaga taiat-intepata
cea mai frecventă leziune produsă prin instrumente ascuţite
agentul vulnerant cel mai frecv. - cuţitul.
(Caracteristicile acestui obiect sunt vârful ascuţit şi lama tăioasă,
aspectul leziunii variind atât în funcţie de caracteristicile lamei, cât şi
de modul în care este manipulat cuţitul)
Mec: Agentul vulnerant are o actiune in doi timp
1. inteparea tesuturilor
2. taierea propriu-zisa
Au o gravitate mare - plăgi profunde cu mortalitate mare.
CARACTERISTICI
1. Orificiul de intrare:
Daca obiectul vulnerant are o singura margine taioasa- plaga
tegumentara „in sageata” cu un unghi ascutit,
Daca obiectul are doua margini taioase - o plaga „in butoniera”.
2. Canalul:poate fi unic sau multiplu ( obiectul este retras incomplet si
actionat din nou).
• Analizarea canalului - disecţie plan cu plan
Adâncimea canalului - în general mai mare decât lungimea lamei.
3. Orificiul de iesire -inconstant, uneori putind lipsi.
La o plagă transfixiantă orificiul de intrare nu se destinge de orificiul de
ieşire nici prin formă nici prin dimensiuni.
Plaga despicata
• produsă prin instrumente grele, despicătoare (topor, satâr,
sapă, secure etc.)
• funcţie de cât de ascuţită este lama, leziunea va fi
asemănătoare unei plăgi tăiate sau unei plăgi plesnite
• lungimea plăgii corespunde cu lungimea lamei
• sunt plăgi liniare, cu limb şi mutilante în funcţie de modul
de lovire
Plaga despicata-caracteristici
- de regula sunt unice, rar multiple;
- este o combinatie intre plaga taiata la suprafata si plaga contuza in
profunzime
- aspect şi forma leziunii variaza in functie de regiunea interesată, natura
armei, direcţia si forţa de actiune
- profunzimea depăşeşte de cele mai multe ori lungimea plăgii. In general au
profunzime mare, ajungând la oase pe care frecvent le fracturează
- marginile plagii au o dehiscenta mare
- in profunzime se găsesc corpi străini, rugină, fragmente textile
- sunt plăgi de gravitate mare.
Plaga despicata-juridic
- omuciderea,
- sinuciderea este rara si atesta asocierea unor tulburări
psihice,
- simularea, disimularea unei crime – depesaj criminal,
- accident.
PLAGĂ DESPICATĂ CU TOPORUL
Plaga împușcată
• Orificiul de intrare are aspect diferit în funcție de
condițiile în care s-a făcut tragerea,obișnuit are
următoarele caracteristici:
• Lipsă de substanță la nivelul tegumentului de formă rotundă sau
ovalară
• Prezența la periferie a unei zone de contuzie ( gulerașul de eroziune)
• Prezenta gulerașului de ștergere, pe marginea internă a zonei de
contuzie
• Inelul de metalizare, ce apare inconstant
• Inelul de tatuare, se găsește în jurul orificiului de intrare doar dacă
tragerea s-a făcut în limita de acțiune a factorilor suplimentari
Plaga împușcată
• Canalul: reprezintă drumul parcurs de proiectil în corpul
omenesc. El poate întîlni în cale sa fie segmente osoase, fie
organe ( cavitae sau parenchimatoase) , care-l fac să piardă
din energia sa cinetică, oprindu-se astfel pe traseu. Se
crează așadar un canal orb iar proiectilul rămîne cantonat în
corp.
• Orificiul de ieșire diferă de cel de intrare prin aceea că nu
prezintă lipsă de substanță, este mai mare și are aspectul
unei plăgi ( stelat, în fantă sau triunghiular) cu marginile
răsfrînte în afară.
ORIFICIU DE INTRARE ŞI FACTORII SECUNDARI
PLAGA ÎMPUŞCATĂ ŞI URME DE ALICE