Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Păstrarea a grîului, orzului, secarei,


ovăzului, hrișca și porumbul.
2.Factorii ce influențează calitatea
produselor în timpul păstrării.
3.Controlul calității în timpul păstrării
In functie de factorii fizici si chimici de microclimat s-au eleborat
diverse metode de conservare a cerelelor.

Conservarea cerealelor in stare uscata se face in constructii simple fara instalatii


deoasebite. Astfel, pentru seminte, se folosec platformele acoperite.

La conservarea cerealelor la temperaturi scazute, se prevede un sistem de aerare


activa in depozite, prin canale amplasate sub pardoseala sau la nivelul acestuia.

Metoda de conservare prin deshidrorefrigerare, consta in introducerea in masa de


depozitare a aerului atmosferic racit brusc, in vederea reducerii umiditatii, care in
contact cu produsele calde, retine vaporii de apa determinand uscarea boabelor.
Conservarea cerealelor prin aerare naturala si activa se realizeaza mecanic in spatii
inchise cu ajutorul ventilatoarelor, prin canalele mobile montate pe pardoseala sau
canale fixe amplasate sub parodoseala din magazii si depozite.
Cerealele se depoziteaza in spatii care se pot dezvolata pe orizontala sau verticala,
in vrac sau in saci. La depozitarea in vrac al cerealelor se ia in considerare continutul
in umiditate pentru a determina inaltimea stratului de depozitare. Daca depozitul
este dotat cu instalatii de aerare activa grosimea stratului se majoreaza. Pentru
cerealele cu umiditate mai mica de 14% inaltimea este conditionata de rezistenta
magaziei.

La depozitarea fara aerare activa, inaltimea semintelor in vrac este de: 1,5-2,5 m la
umidatate de 14,1-15 % a cerealelor; 1-1,5 m la umiditatea de 15,1-16 %; 0,5-1,0 m
la umiditatea de 16,1-17%; si de sub 0,5 m la umiditatea de peste 17%.

La depozitarea cu aerare activa grosimea cerealelor este de: 2,5 m la umiditatea


semintelor de 14,1-17%; 1,5-2,0 m la umiditatea de peste 17%.
Pastrarea reprezinta actiunea de mentinere a calitatii unui produs obtinut cu sau fara procesare într-un
anumit echilibru al interrelatiei cu agentii mediului înconjurator.Aceasta actiune presupune masuri
organizatorice si tehnice care sa previna actiunile daunatoare si modificarile nedorite ale parametrilor
calitativi ai produselor alimentare.
Totodata prin astfel de masuri, pentru o parte dintre produsele alimentare se creeaza mediul necesar
evolutiei favorabile a unor procese naturale care contribuie la îmbunatatirea însusirilor lor calitative sau la
dobîndirea altora noi (ex: maturarea fainii, brînzei, vinului etc).
Factorii care influenteaza pastrarea calitatii
Pastrarea calitatii prescrise trebuie asigurata pe întreg parcursul marfurilor alimentare, de la producator la
consumator, prin masuri speciale în ceea ce priveste ambalarea , manipularea, transportul, depozitarea ,
expunerea în vederea vînzarii etc.
Calitatea în timpul păstrarii poate fi apreciată
după următoarele criterii:

1. Proprietăţi psihosenzoriale:
• Proprietăţile olfactive
• Proprietăţile gustative
• Proprietăţile tactile

2. Proprietăţi fizice:
• Forma şi dimensiunea
• Masa
• Capacitatea de sorbţie
• Culoarea
• Indicele de refracţie
• Căldura specifică
• Punctul de congelare

3. Proprietăţi chimice
4. Proprietăţi tehnologice
5. Proprietăţi biologice
6. Proprietăţi estetice
Determinarea calităţii mărfurilor alimentare
În industria alimentară, cuantificarea caracteristicilor de calitate
ale alimentelor este indispensabilă în aplicarea unui program de
control a calităţii. Rezultatele evaluării senzoriale sunt corelate cu
datele furnizate de către laboratoare şi obţinute în urma testelor
de natură fizică, chimică, fizico-chimică, microanalitică şi
histologică.