CONSECINȚELE EXPUNERII LA

PESTICIDE ȘI METODELE DE
DETERMINAREA A ACESTORA DIN
MÂNCARE ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Specializarea: Chimie Clinică și de Laborator Sanitar

-2018-
 Pesticidele
• Erbicidele, insecticidele, fungicidele, bactericidele și rodenticidele,
sunt substanțe utilizate pe scară largă pentru combaterea
dăunătorilor și bolilor induse de dăunători.
Clasificarea pesticidelor

Pesticide Biopesticide
chimice

Organoclorurate
(OC)

Organofosfați
Carbamați Piretroizi
(OP)
 Toxicitatea pesticidelor
• Dintre toate pesticidele s-a observat ca
organocloruratele au cea mai mare remanen ță, având
tot odată toxicitate ridicată, lipofilicitate și
bioacumulare.
• De asemenea OC sunt estrogenice, carcinogene și
rezistente la procesul de biodegradare.
• OP și carbamații sunt compuși biodegradabili folosiți la
scară largă în agricultură la nivel mondial pe post de
insecticide, fungicide si erbicide
• Similitudinea între organofosforici și carabama ți este
data de faptul ca ambele categorii de pesticide au efect
de inhibare a colinesterazei.
 Toxicitatea pesticidelor
• Pesticidele sintetice de piretroizi
derivă din esteri naturali de
crizanteme care conțin produși
chimici naturali numiți piretrine.
• Piretroidele sintetice au stabilitate
și timp de înjumătățire în mediu
mai mare, comparativ cu forma
naturală.
• Mecanismul principal al
piretroidelor este de a determina
întârzierea inactivării canalului de
sodiu.
Toxicitatea pesticidelor

• Pesticidele sunt periculoase pentru

sănătatea umană și medi în principal
datorită proprietății sale de bioacumulare.
• Acumularea reziduurilor în țesuturile umane
cauzează: defectele la naștere,
infertilitatea, tulburările imunologice,
endocrine și respiratorii.
• Pesticidele sunt atribuite diferitelor forme
de cancer, diabet, tulburări
neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer și
scleroza laterală amiotrofică).
Simptome și boli respiratorii
legate de expunerea la
pesticide
 Simptome respiratorii
• Simptomele respiratorii care au fost
raportate în asociere cu expunerea la
pesticide includ respirația șuierătoare,
iritarea căilor respiratorii, durerea în gât,
tuse, respirația și senzația de apăsare a
toracelui.
• Efectele neurologice cauzate de pesticide
care inhibă colinesteraza, cum ar fi OP și
carbamații, au fost recunoscute că
afectează plămânii și căile respiratorii,
ducând la simptome respiratorii, afectarea
funcției pulmonare și boli respiratorii
 Funcția pulmonară
Un studiu de caz al pacienților cu astm bronșic preexistent din
Australia a arătat că după expunerea acută la insecticidele PYR s-a
observat reducerea funcției pulmonare în volumul expirator for țat în 1
sec (VEF1) și fluxul expirator forțat între 25% și 75% (FEF25% -75%).
 Afecțiuni respiratorii
• Studiilor clinice au sugerat că expunerile non-profesionale sau de
mediu ale pesticidelor au potențialul de a induce astmul în general,
iar copiii sunt grupurile cele mai vulnerabile.

• În plus față de astm bronșic, bronhopneumopatia cronica

obstructiva, sinuzita și bronșita au fost, de asemenea, legate de
expunerea la pesticidele din mediu a populație.
Pesticidele si sănătatea respiratorie a
populație canadiene

• CHMS reprezintă o bază de date cu statistici,

realizata de Statistics Canada pentru a
caracteriza informațiile de bază ale s ăn ătății
canadienilor.
• Pesticidele măsurate în CHMS Cycle 1 includ
insecticidele OP, insecticidele PYR, pesticidul
organocloric DDT și erbicidul fenoxil 2,4-D.
• Rezultatele testelor de spirometrie și
concentrațiile de biomonitorizare ale pesticidelor
au fost înregistrate in baza de date CHMS
• Nu au existat asocieri semnificative între concentrațiile urinare
ale metaboliților OP și simptomele sau afecțiunile respiratorii,
inclusiv tusea regulată, tusea uscată, astm bronșic sau
bronșită cronică pentru toate grupele de vârstă studiate.

• Nu au existat asocieri semnificative între concentrațiile urinare

de metaboliti ai piretroidelor, nici concentrațiile plasmatice de
DDT și DDE (produsul de degradare a DDT) cu simptomele
bolilor respiratorii.
 Metode de extracție a pesticidelor
• Extracția lichid-lichid; pesticidele se dizolvă în două lichide nemiscibile diferite, de
obicei apă și solvent organic, astfel sunt utilizate diferite soluții de extracție, cum ar
fi diclormetan / acetonă, acetonitril, acetat de etil / ciclohexan și hexan.
• Metoda extracției în fază solidă; principiul este reprezentat de adsorbția analiților pe
sorbenți solizi, prin urmare selectarea unui sorbent adecvat este foarte important și
depinde de interacțiunea dintre sorbent și analții înșiși.
• Dispersia matricei în faza solidă; Această tehnică implică amestecarea unei probe
cu sorbent adecvat, cum ar fi Florisil, C18, alumină sau silice, până la obținerea
unui amestec omogen. Extracția și curățarea sunt integrate într-o singură etapă,
ușurând astfel procedura făcând-o rapidă și cu costuri reduse.

• Metoda QuEChERS (din engleza: Quick, easy, cheap, effective, rugged and seif);
procedura consta in 4 etape: a) extracția cu solvent organic, b) extracția cu
amestec de săruri, c) etapa de curățare a unei părți alcătuite din materiile prime de
extract, d) extrasul organic final obținut poate fi analizat direct cu sistemul
instrumental.
Metode analitice de detecție
 Cromatografia în fază gazoasă (GC) si Cromatografia
de lichide (LC)

• Analiza cromatografica GC este cuplată cu

un detector specific care poate fi: detectorul
fotometric de flacără, detectorul cu ionizare
în flacără, detector cu captura de electroni
sau detector specific termionic.
• Metoda se bazează pe separarea si
determinarea pesticidelor cu polaritate
ridicată, nevolatile și/sau labile din punct de
vedere termic. Cromatografia de lichide este
cuplată în determinarea pesticidelor cu
detectorii clasici, cum ar fi detectorul UV,
detectorul fluorescenței și spectrometrul de
masă.
 Cromatografie capilară electrokinetic ă micelar ă (MEKC)

• Aceasta este o metodă hibridă care

• Micelii, suferă migrație electroforetic ă
Schema principiului de separare în cromatografia
electrokinetic ă micelar ă
combină principiile de separare
cromatografică și electroforetică. În
determinarea prin MEKC, agenții
tensioactivi sunt adăugați la soluția
tampon în concentrație deasupra
concentrațiilor micelare critice, în
consecință se formează miceli;
ca orice altă particulă încărcată.
Separarea se bazează pe împărțirea
diferențială a unui analit între sistemele
cu două faze: faza apoasă mobilă și
faza micelară pseudostatică.
 Electroforeza capilară (EC)

• Electroforeza capilară este o tehnică mai

nouă care combină mecanismele de
separare ale electroforezei cu aparatura şi
automatizarea cromatografiei.
• Puterea extraordinară de separare, viteza
analizelor şi sensibilitatea extremă (o
singură moleculă prin detectarea cu
fluorescenţă indusă cu laser) conduc la
aplicarea intensivă a electroforezei capilare
de către multe dintre cele mai bune
laboratoare de cercetare analitică din lume.
• EC are anumite limitări, în special în ceea ce
privește detectarea sensibilității, deoarece
diametrul interior al capilarului este destul de
mic (50-75 μm), permițând doar injectarea
unui volum mic de probă în sistem.
 Metode avansate in
determinarea pesticidelor
 Biosenzori electrochimici
• Prin biosenzor se înțelege
încorporarea sau integrarea unui
element biologic cu un traductor
fizic și cu instrumentele și
electronica aferenta. Traductoarele
electrochimice, folosite frecvent în
determinarea pesticidelor sunt în
special bazate pe enzime.
• Biosenzorii enzimatici biochimici au
fost dezvoltați pe baza diferitelor
tipuri de nanomateriale care au fost
aplicate pe suprafața electrozilor
pentru determinarea reziduurilor de
pesticide în diferite matrici.
Biosenzori optici
Biosenzor piezoelectric
• Traductorii optici, ca răspuns la analit,
pune in evidenta modificarea
proprietăților optice, cum ar fi
absorbția, reflexia și emisia de
fluorescență. În prezent sunt efectuate
o mulțime de studii pentru detectarea
pesticidelor prin utilizarea biosenzorilor
optici, în special a biomoleculelor pe
bază de enzime.
• Senzorul este format din cristal de
cuarț piezoelectric, iar detectarea
analitului se bazează în general pe
recunoașterea adsorbatului prin care
legarea selectivă conduce la o
schimbare de masă.
 Concluzii

• În timp ce asociațiile dintre expunerea profesionala la pesticide și

sănătatea respiratorie au fost bine documentate, studiile sunt limitate
privind expunerea la pesticide și sănătatea respiratorie la popula ție în
general. Astfel, nu există asocieri semnificative între concentra țiile urinare
ale metaboliților pesticidelor și simptomele, afecțiunile respiratorii.
• Simptomele respiratorii, incluzând respirația șuierătoare, iritarea c ăilor
respiratorii, durerea în gât, tuse, senzație de respirație și senza ție de
apăsare a toracelui, precum și boli respiratorii cum ar fi astmul și BPOC,
au fost asociate cu expunerea profesionala la pesticide.
 Concluzii

• Monitorizarea pesticidelor și a metaboliților lor, a necesitat o aten ție deosebit ă

datorită efectelor de toxicitate asupra sistemului respirator și nu, numai. Prin
urmare, s-au dezvoltat mai multe tehnici pentru determinarea reziduurilor de
pesticide în diferite matrici.
• Tehnicile analitice de: electroforeza capilară, imunotestul, GC și HPLC cuplate cu
detectori selectivi cum ar fi NPD, FPD, ECD, MS, DAD și detector fluorescen ți, au
prezentat o sensibilitate ridicată.
• Cu toate acestea, tehnicile de mai sus sunt consumatoare de timp, costisitoare și
necesită forță de muncă de înaltă calificare. Astfel, metodele avansate s-au
dezvoltat ca un mod alternativ în determinarea reziduurilor de pesticide.
Biosenzorii enzimatici au devenit o tehnică proeminentă și favorabil ă pentru
determinarea pesticidelor în comparație cu tehnicile analitice.
Bibliografie
• Ye M, Beach J, Martin JW, Senthilselvan A, Pesticide exposures and
respiratory health in general populations, J Environ Sci (China).
2017 Jan;51:361-370
• Anwar S, Shafiquzzaman S, Sharifudin Md, A review of extraction,
analytical and advanced methods for determination of pesticides in
environment and foodstuffs, Trends in Food Science & Technology,
2017-11-23
Vă mulțumesc!