Sunteți pe pagina 1din 114

Introducere nou nascut

Dr. Oana Falup Pecurariu


2015/2016
RALUCA-ILEANA LIXANDRU MD
Spitalul Clinic de Copii Brasov
Glucoza Ceftriaxon Cabapenem
Ampicilina Genta + Carbapenem
Genta Vancomicina
Steroizi Ceftamil
Tx
WBC CT bazin
WBC CRP Eco
Tr.
Tr Tr.
Eco de parti moi/articular-
Lichid la niv articulatiei soldului
Lab Culturi - NEGATIVE

Echimoze Eruptie petesiala Eruptia -remisa


Eruptie Fara mioclonii
petesiala Mioclonii ale Edem
extremitatilor Sold- semne Celsiene Sold edematiat + limitarea
physical generalizata miscarilor

Febra
Apetit capricios
Clinical Dispnee Stare generala Stare generala
Curba ponderala
respiratore alterata submediocra
stationara
Hipoglicemie Iritabilitate

Nastere2 3 zile...........17zile 18 zile 29 zile


Carba Teicoplanina
Vanco Diflucan EXTERNARE
Tx

WBC Limite WBC


CRP Val
CRP normale normale
CRP WBC Eco- normal
Eco normal
WBC CRP
Lab

Miscari art. Persistenta FARA EDEM la niv


Sold edemului la nivelul soldului MISCARILE
limitate soldului+ Miscari active si pasive ARTIC.
physical Limitarea miscarii In limite normale SOLDULUI LIMITE
NORMALE

Curba Curba ponderala


Clinical ponderala Stare generala buna
nesatisfacatoare Stare generala buna
stationara

4 sapt 5 sapt 8 sapt 12 sapt


CT left hip
LA INTERNARE:

EXTERNARE
LITERATURA DE SPECIALITATE

Review-ul literaturii 41 Article in Engliez 20 artrita septica sold la nou


nascut
ETIOLOGIA

POPULATIA PEDIATRIA = NEONATES 20%G +, 33% G-, 7% Fungal


65% etiologie bacteriana
Staphylococcus aureus toate grupele de varsta Staphylococcus aureus

Streptococcus pyogenes - tarile in curs de dezvoltare Klebsiella

S. pneumoniae < 2 ani Enterobacter

Haemophilus influenzae -preferential articulatii Proteus

Salmonella – tarile in curs de dezvoltare Escherichia Coli

Kingella kingae - incidenta in crestere < 4 ani de zile Candida


1 .Heikki Peltola, Markus Pääkkönen. Acute Osteomyelitis in Children N Engl J Med 2014; 370:352-360
2.SS Deshpande, N Taral, N Modi, M Singrakhia. Changing epidemiology of neonatal septic arthritis. Journal of Orthopaedic Surgery 2004;12(1):10–13
3.Christopher B.D. Lavy.Septic arthritis in Western and sub-Saharan African children - a review. Int Orthoph. 2007;21(7):137-144
LITERATURA DE SPECIALITATE

SEMNELE CLINICE- subtile in randul nou nascutilor, NU AVEM SIMTOPME


SPECIFICE:  Semne de localizare:- nu sunt evidente
la niv artic. Soldului
 Modificari posturale-pozitii antalgice
 -Iritabilitate+ teama
 Durere la palpare sau miscari pasive
 Curba ponderala stationara
 Edem unilateral
 Spasme musculare  Tumefierea extremitatilor
 Agitatie la mobilizare  Edem fesier/ genital
 Ocazional febra  Absenta miscarilor active la nivelul
membrului
 Tahicardie
 Santuri fesiere asimetrice
 Anemie
 Postura anormala a membrului inferior

4 .Yu F, Liu H, Li KH. Causative organisms and their antibiotic resistance patterns for childhood septic arthritis in china between 1989 and 2008. Ortopedics 2011 Mar
11;34(3):179.
5. Sydney Nade. Acute septic arthritis in infancy and childhood. The journal of bone and joint surgery 1983 May 65-B(3) : 234-241.
PARACLINIC

MARKERI BIOLOGICI – NESPECIFICI: -WBC Normale in primele zile


-VSH
-CRP
- SPECIFIC+SENZITIV : - ProcalitoninA (V.N= < 0,05 ng/ml) 0.4 ng/ml

Criterii ptr : Prognostic nefavorabil + Complicatii


 - VSH> 25mm-1 h dupa internare
 - VSH> 50 mm – 2 h dupa internare
 -CRP la 3 zile dupa initierea tratamentului

IMAGISTICA
-Rdg- 50% normale in ceea ce priveste artrita septica de sold
- Eco = Efuziuni lichidiene la nivelul articulatiei+ colectii lichidiene
- CT= efuzinue articulara, edem de parti moi, abcese para articulare
mai sensibil ca radiorafia- pentru studierea largirii spatiilor articulare datorate localizarii
edemului, eroziunilor osoase, osteita sau scleroza
- MRI sensibil pentru inflamatiile articulare

CULTUILE: 40% NEGATIVE


6.Maharajan K et al. Serum Procalcitonin is a sensitive and specific marker in the diagnosis of septic arthritis and acute osteomyelitis. J Orthop Surg Res . 2013 Jul4;8:19
7.Referinta 25
8. Shiv, V. K., A. K. Jain, K. Taneja, and S. K. Bhargava. 1990. Sonography of hip joint in infective arthritis. Can. Assoc. Radiol. J. 41:76-78
9. Mark E. Shirtliff and Jon T. Mader. Acute Septic Arthritis.Clin Microb Rev.2012.15(4): 527-544.
TRATAMENT
 MEDICAMENTOS= EMPIRIC
 1)- Cephalosporin G.I- Daca prevalenta MSSA in comunitate >90%
 2)Peniciline antistafilococice (Cloxacilin , Oxacilin, Nafcilin if MSSA in
community > 90%
 3)Clyndamicin daca prevalence MRSA ≥ 10% si prevalenta rezistentei
MRSA la Clindamicina ≥ 10%

Studiu patternul de rezistenta ptr etiopatogenii implicati in artrita septica


in China intre 1989-2008:
 MRSA in crester
 Staphylococcus aureus to Penicillin 85-100%
Erithromicina 58,8% - 75%
Cefazolin 0- 31,3%
Gentamicna – rezistenta constanta
 CHIRRURGICAL:
- open or instrumental drainage
-Needle aspiration-drainage has good results even in hip joints
- delay > 6 days between initial clinical symptoms and treatment=
bad outcome with arthrotomy
10.Journeau P, Wein F, Popkov D et al. Hip septic arthritis in children: assessment of treatment using needle aspiration/irrigation. Orthop Traumatol Surg Res.2011 May;97(3):308-13.
11,Erich Rutz, Muriel SpoeRRiSeptic arthritis of the paediatric hip – A review of current diagnostic approaches and therapeutic concepts. Acta Orthopædica Belgica, Vol. 79 - 2 – 2013
12.Kocher MS, Mandiga R, Zurakowski D, Barnewolt C, Kasser JR:Validation of a clinical prediction rule for the differentiation between septic arthritis and transient synovitis of the hip in children. J Bone Joint Surg Am 2004, 86:1629-1635.
13.Kaplan SL. Challenges in the evaluation and management of bone and joint infections and the role of new antibiotics for gram positive infections. Adv Exp Med Biol
2009;634:111-20.
TAKE HOME MESSAGES:

1. Diagnosticul artritei septice= dificil in perioada neonatala datorita


lipsei simptomelor specifice
2. Daca diagnosticul este prompt si tratamentul initiat in timp util –
riscul de subluxatie si distructie articulara este mic !
3. Se recomanda administrarea antibioticelor de spectru larg tuturor
pacientilor ce sunt suspectati de artrita septica. (Cephalosporins
GIII)
4. Diagnosticul de certitudine= celularitate+ biochimie+ culturi din
lichidul sinovial
5. De cele mai multe ori. Diagnosticul este bazat pe suspiciunea
clinica+ anamneza corecta+ simptomatologie+examinare atenta+
confirmarea prin analize de laborator

6. Greseli diagnostice – FARA CULTURI in primele zile


- NU PUNCTIE LOMBARA
-NU CULTURI DIN LICHIDUL SINOVIAL
14Newman JH. Review of septic arthritis throughout the antibiotic era. Annals of the Rheumatic Diseases 1976;35:198–205
Nou născut la termen

Durata normală a gestaţiei la om este de 38-42 săptămâni.


Greutatea normală la naştere este de 2800-4000 de grame
Talia 48-54 cm.
Suprafaţa corporală de 0.22 m2.
Raportul lungime craniu-talie este de 1 la 4 la adult 1 la 8.
Tegumentele eritrodermia neonatală congestie datorată
vasodilataţiei superficiale , a hematocritului crescut si
hipervolemiei.
 Vernix caseosa substanţă alb gălbuie care
acoperă tegumentele secretată de glandele
sebacee ale nou născutului sub influenţa
hormonilor materni.
 Milium sebaceu punctiform la nivelul
tegumentelor aripioarelor nazale, lanugo
pilozitate fină, pata mongoliană 80% la
populaţia hiperpigmentate.
 Craniotabesul oasele calotei sunt moi şi
elastice, fontanela anterioară şi cea
posterioară 33% iar cea laterală la10%.
Scorul APGAR

0 1 2
Simptom
Respiraţie Fără respiraţii spontane Respiră slab Respiră viguros

Ritm cardiac Fără ritm cardiac Ritm sub 100 de bătăi pe Ritm peste 100 de bătăi pe

minut minut

culoare Cianoză generalizată acrocianoză Roze

Iritabilitate reflexă fără Răspuns slab Răspuns viguros

Tonus Flasc Scăzut Bun


 Nou născut viguros între 7 şi 10.

 Nou născut moderat depresat între 4 şi 6

 Nou născut sever depresat între 0 şi 4.

 Nou născut cu greutate mică.


 Dezobstructia cailor aeriene
 Termoreglarea- limitarea pierderilor de caldura
 Scorul APGAR
 Evaluarea varstei gestationale
 Identificarea
 Initierea legaturii mama-nou nascut
 Initierea respiratiilor moment important:
 Poate sa se realizeze chimic- surfactant administrat la
prematuri
 Termic- pierderea rapida de caldura la marea majoritate a nou
nascutilor
 Mecanic- marea majoritate a nou nascutilor prin compresia
toracelui in timpul manevrelor din timpul nasterii.
 Evaluarea ritmului respirator
 Aspirarea corecta a secretiilor
 Pozitionarea corecta a nou nascutului
 Aspirarea secretiilor initial bucale si apoi nazale fara a efectua
manevre brutale sau bruste
 Ritmul respirator normal intre 30-60 respiratii / minut
Adaptarea fat-nou nascut
termoreglarea
 Pierderea de caldura are loc prin urmatoarele metode:
 Evaporarea
 Conductia
 Convectia
 Radiatia
Convection

Radiation

Evaporation

Conduction
Nonshivering thermogenesis
The distribution of brown adipose tissue (brown fat)
 Cresterea necesarului de oxigen
 Scaderea productiei de surfactant
 Detresa respiratorie
 Hipoglicemia
 Acidoza metabolica
 Icter
 In sala de nastere scorul APGAR este usor de calculat are
valoare de predictie se evalueaza la 1,5,10 minute
 Examinarea extremitatii cefalice: fontanelele anterioara si
posterioara
 Examinarea gatului
 Examinarea toracelui
 Examinarea extremitatilor si a motilitatii
Not crossing
suture line

Cephalhematoma is a collection of blood between the


surface of a cranial bone and the periosteal membrane.
Crossing
suture line

Caput succedaneum is a collection of fluid (serum)


under the scalp.
Potential sites for heel sticks. Avoid shaded areas to
prevent injury to arteries and nerves in the foot.
 Monitorizam ritmul respirator
 Monitorizam alura ventriculara
 Monitorizam pulsul la femurale
 Monitorizam temperatura
 Masuram perimetrul cranian, toracic si abdominal
 Masuram diureza
 Monitorizam eliminarea de meconiu
Port Wine Stain

Erythema toxicum
 Perioada de reacitvitate:  Status comportamental

 Activ 20-30 minute  Somn linistit


 Somn 2-4 ore
 Somn activ
 Alert 4-6 ore
 Alert gata de a stabili
legaturi
 Alert linistit
 Plans
Evalueaza:
intreaba,
verifica,
noteaza

Trateaza Uita-te ,
sau asculta,
sfatuieste simte

Clasifica
 Antecedente heredo colaterale: varsta mamei, daca a luat sau
nu acid folic, daca a primit sau nu iod ( cauza recenta de
defecte de tub neural), daca este consumatoare de droguri,
daca are sau nu HIV, sifilis.
 Au existat infectii in timpul sarcinii?
 A existat oligo sau polihidramnios?
 Cum a decurs nasterea? A fost nevoie de resuscitare? A fost
nevoie de medicatie? A existat o singura artera ombilicala?
 Cum este alimentatia?
 Sunt probleme cu respiratia?

 Cat de activ este nou nascutul?

 Verifica din nou:

a. Greutatea
b. Temperatura
A prezentat meconiu in primele 24-48 de ore postnatal?
Nu se alimenteaza bine Hipoton sau hiperton
Mai putin activ Are febra sau e hipoterm

Polipneic Secretie ombilicala sau edem

Tiraj intercostal si subcostal eriombilical marcat


Tahipneic Peste 10 pustule tegumentare

Convulsii Sangerare ombilicala


NORMAL VS PATOLOGIC NORMAL VS PATOLOGIC
NORMAL SAU NORMAL SAU
PATOLOGIC? PATOLOGIC?
Prematurul

Durata gestaţiei sub 37 de săptămâni cu concordanţă între durata


vieţii fetale şi greutatea şi talia mică.
Există cauze materne talia mică a mamei, vârsta mamei, rangul
copilului, sarcini prea apropiate, dezechilibre hormonale.
Cauze obstetricale placenta praevia, hidramnios, ruptura
prematură de membrane.
Boli cronice ale mamei tuberculoza, boli renale, cardiace,
alcoolism, tabagism, traumatisme mecanice sau psihice.
Cauze fetale sarcini gemelare şi sexul feminin
 13% dintre nou nascuti se considera a fi prematuri ( AAP
2007)
 84% dintre acestia sunt nascuti intre 32-36 de saptamani
 10% dintre prematuri sunt nascuti intre 28-31 saptamani
 6% sunt nascuti sub 28 de saptamani de gestatie
 O grupa speciala este cea intre 36-38 de saptamani ( limite
34-37 saptamani) denumiti prematuri intarziati cu risc mare
de mortalitate si morbiditate.
 1 din 8 nou nascuti din Marea Britanie este prematur
 11-13% dintre nou nascutii din SUA sunt prematuri
 Preeclampsia
 Boli cronice renale si cardiace
 Infectii cum ar fi cea cu Streptococ beta hemolitic, ITU, infectii
vaginale
 Mama consumatoare de droguri
 Anomalii uterine
 Incompetenta cervix-ului
 Functie anormala a placentei
 Placenta preavia
 Abruptio placentae
 Ruptura prematura de membrane
 Poli sau oligohidramnios
 Miscarile fetale indica o tulburare a mediului intrauterin
 Sarcinile multiple gemelare, tripletii, sau sarcinile care au si
mai multi feti
 Prematurul are de cele mai multe ori greutatea sub 2500
grame.
 Din acest punct de vedere avem : prematuri gr.I G 2500-2000
gr
 prematuri gr. II G= 1599-1500 gr
 prematuri gr. III G= 1499-1000 gr
 LBW= 500-999 gr
 ELBW< 500 gr.
 Tegumente roze sau eritrodermice cu desen venos evident
 Tesut celular subcutanat slab reprezentat
 Cantitate crescuta de lanugo
 Plans stins
 Frecvent sunt hipotoni
 Organele genitale sunt adesea mici si mai putin dezvoltate.
 Au nevoie de ingrijire speciala
 Monitorizare puls, temperatura, ritm respirator, saturatii in
oxigen
 Alimentatia este naturala sau cu formule imbogatite cu
fortifianti
 Au nevoie de medicatie complexa
 Deseori necesita intubatie
 Este o populatie de nou nascut in crestere,.
 In SUA in 2005 se considera ca 70% dintre nou nascuti sunt
prematuri intarziati
 8.5% din totul nasterilor de pe teritoriul SUA
 Este considerat cel mai mare „farsor” in ceea ce priveste
patologia neonatala
 Morbiditatea si mortalitatea este inalta la acest grup
 Nasterile prematura au crescut ca si incidenta in SUA de la 9.1% in
1981 la 12.3% in 2003
 Cei mai multi dintre acestia supravietuiesc insa sunt actulamente
considerati prematuri intarziati
 Acest grup particular de prematuri nu este recunsocut la timp
 Are nevoie de ingrijiri particulare si specific adresate nevoilor
acestora.
 Tehnologia a avansat extrem de mult
 Fertilizarea in vitro
 Monitorizarea fetala inceputa in anul 1985
 Schimbarea profilului mamei: mame tinere, mame diabetice, mame
cu afectiuni cronice, mame obeze
 Tehnologic posibilitatea de abordare a acestuia la fel ca si pe un
nou nascut la termen.
 De cele mai multe ori are nevoie de manevre de resuscitare
 Etapa de tranzitie prelungita
 Separare de parinti
 Internare in sectii de TI
 Manevre invasive
 Suport respirator
 Fototerapie
 Unitatile terminale alveolare saculare devin lineare cu celule
cuboidale tip 2 si plate tipul 1celulele epiteliale devin celule
mature alveolare acoperite de celule fine de tipul 1
 Capilarele pulmonare isi desavarsesc dezvoltarea
 Se atinge valoarea de surfactant
 Incidenta apneei 4-7%
 Mecanismul acesteia este predominant central la varsta de 34 de
saptamani creierul este dezvoltat in proportie de 2/3
 Risc de moarte subita
 Nou nascut cu greutatea peste percentila 90 dar cu varsta
gestationala normala se numeste macrosom
 Marea majoritate a acestor macrosomi au o greutate de peste
4000gr.
 Cei mai multi dintre macrosomi sunt nascuti intre
saptamana 37 si 41 de sarcina.
 Genetica joaca un rol important
 Cresterea in greutatea necprespunzatoare ( mult prea mare)
in sarcina
 Numarul de sarcini anterioare
 Diabetul mamei de departe cea mai frecventa cauza de
macrosomie
 Orice exces de glucoza si implicit de insulina va duce la
depunere in tesut adipos si prin urmare la macrosomie
 Prelungirea nasterii
 Nastere extrem de dificila
 Numar mare de feti nascuti prin cezariana
 Hipoglicemia postnatala
 Existenta de malformatii la multi dintre acesti nou nascuti
 Tulburari respiratorii
 Fracturi obstetricale datorita greutatii crescute
 Dismaturrul este un nou nascut mic fata de varsta sa gestationala
care este de 38-40 saptamani
 Greutatea acestor nou nascuti este sub a 10 a percentila de greutate
 Sunt mai mici decat ceilalti 90 de nou nascuti cu aceiasi varsta
gestationala
 Sunt fizic si psihic normali dar au o greutate si o masa corporala
mai mica
 Sunt dismaturi armoniosi sau nu
 Pot sa fie dismaturi prematuri, la termen sau postmaturi ( dupa 41
de saptamani de sarcina)
 Sunt legate de genetica materna
 Afectiuni materne
 Afectiuni severe ale placentei
 Prezenta unor malformatii congenitale severe
 HTA
 Diabet
 Afectiune cronica renala
 Afectiune cardiaca
 Anemie/ malnutritie
 Infectie
 Consum de droguri
 Mama fumatoare
 Scaderea fluxului sangvin in uter si placenta
 Abruptio placentae
 Placenta preavia
 Infectia tesutului din jurul fatului
 Gestatii multiple
 Infectii
 Defecte la nastere
 Defecte cromozomiale
 Scaderea aportului de oxigen
 Scor APGAR mic
 Risc de aspiratie de meconiu
 Hipoglicemie
 Termoreglarea extrem de dificila
 Policitemia este frecventa
 Sunt alerti cu o privire vie
 Slabi, tegumente palide cu turgor flasc
 Tegumentele sunt uscate
 Bontul ombilical pare stafidit
 Evaluarea lor se realizeaza prin ecografie si Doppler in timpul
sarcinii dar si dupa nastere
 Monitorizarea temperaturii
 Alimentatia la nevoie prin gavaj
 Monitorizarea valorilor glicemiei
 Suplimentare cu oxigen
 La nevoie indicatie de intubatie
 Evolutia antenatala, intrapartum, postpartum a mamei si nou
nascutului este normala.
 Nasterea a fost pe cale vaginala
 Nou nascutul a avut varsta gestationala intre 38 si 42 de saptamani
 Semnele vitale ale nou nascutului sunt normale
 Nou nascutul a urinat si a avut cel putin un scaun normal
 Nou nascutul a primit doua alimentatii normale.
 Examenul clinic nu evidentiaza nici un fel de anomalii
 Pentru cei circumcisi nu apare sangerare la locul circumciziei cel
putin 2 ore
 Icterul nu este asa de intens ( nu exclude insa accentuarea acestuia
dupa externare)
 Cunostiintele mamei sa fie suficiente pentru a ingriji corect nou
nascut
 Suportul intregii familii in scopul asigurarii unui climat echilibrat
nou nascutului.
Hipoxia la naştere

Reprezintă prototipul insultei hipoxic ischemice.


Hipoxia este consecinţa insuficienţei respiratorii iar ischemia
rezultă din bradicardie şi colaps vascular.
Clinic imediat asfixia la naştere, sau tardiv alcătuind paralizia
cerebrală care se manifestă ca retard mental, convulsii şi o
mare de deficite motorii în care domină spaticitatea.
Observarea şi evaluarea respiraţiilor în sala de naşteri.
Măsurarea frecvenţei cardiace sub 100 de bătăi pe minut
aplicăm ventilaţia cu presiune pozitivă.
Coloraţia tegumentelor cianotice necesită oxigenoterapie.
ABC ul reanimării neonatale

1.Permeabilizarea căilor aeriene superioare


2.Iniţierea respiraţiilor
3.Menţinerea circulaţiei.
1. Poziţionarea nou născutului
a. Dezobstrucţia gurii,nasului şi chiar a traheei
b. Introducerea sondei endotraheale.
2. Stimularea tactilă
a. Ventilaţia cu balon şi mască
b. Cu balon şi msondă endotraheală.
Menţinerea circulaţiei
a. masaj cardiac extern
b.medicamente
 Ştergeţi nou născutul cu scutece calde şi
sterile.
 Aspirarea blânda a gurii şi cavităţii nazale
 Evaluaţi repede şi corect situaţia clinică.
 Nou născutul care are peste 100 de bătăi pe
minut şi respiră spontan nu are nevoie de alte
intervenţii
 Ceilalţi care nu îndeplinesc aceste criterii se
vor evalua în continuare.
 Dacă nou născutul nu răspunde la stimularea
tactilă fină începem respiraţia pe mască şi pe
balon.
 Administrăm oxigen suplimentar.
 Reevaluăm constant alura ventriculară şi
respiraţiile
 Dacă rămâne apneic sau are AV sub 100 de
bătăi pe minut facem ventilaţie cu presiune
pozitivă
 Dacă ramâne cu o AV de sub 60 de bătăi pe
minut începem masajul cardiac extern.
 Dacă avem nevoie de medicamente atunci
alegem adrenalina 1la 10000 cantitatea de 0.1
la 0.3 ml-kg pe tub endotraheal sau pe
cateterul ombilical.
 Bicarbonat de sodiu 1-2 mEq-kg din diluţia
neonatală
 Dacă suspicionăm şi pierdere de lichid atunci
putem administra 10ml-kg de volum expander
adică ser fiziiologic pe care îl administrăm pe
cateterul ombilical.
 Termoreglarea sursă radiantă de căldură
 Respiraţiile aspirarea ,,ventilaţia cu balon
mecanică conectată la un manometru care să
elibereze 100%oxigen,măşti, stetoscop.
 Intubarea cu laringoscop neonatal nr.0 sau 1,
foarfeci, mănuşi bandă adezivă.
 Tub nasogastric de 8F
 Administrarea medicamentelor prin cateter
ombilical
 Transport cu isolete încălzite.
Hemoragia intraventriculara

Acest tip de hemoragie apare cu predilectie la prematuri.


Incidenta este de 20-30% dintre cei nascuti la 31 de
saptamani si cei cu greutatea sub 1500 de grame.
Sangerarea apare la nivelul matricei germinative si se poate
extinde la nivelul cavitatii ventriculare.
Evenimentul major este reprezentat de ischemie urmat de
reperfuzie la nivelul capilarelor matricei germinale.
Cantitatea de sange este influentata de factorii care afecteaza
gradientul de presiune de-a lungul vasului capilar lezat.
Complicatiile la nivelul sistemului nervos central sunt mai
frecvente la prematuri.
Din punct de vedere clinc 50% dintre hemoragii apar la sub 24
de ore de viata si toate apar in primele 4 zile de viata.
Variabile ce contribuie la aparitia hemoragiei
Prematuritatea mai ales cei cu greutate mica si extreme de
mica la nastere.
Presiune venoasa crescuta datorata ventilatiei mecanice
Circulatie cerebrala crescuta datorata hipertensiunii sitemice si
/ sau hipercarbiei.
Fluctuatiile circulatiei cerebrale sangvine datorate ventilatiei
mecanice sau hipotensiunii de reperfuzie
Coagulopatie datorita trobocitopeniei si disfunctiei plachetare
Matrice germinala friabila
Infectia maternă care determina producere de citokine cu
raspuns inflamator.
Clinic
simptomele apar de la deteriorare rapida cu coma,
hipoventilatie, postura decerebrata, pupile fixe, bombarea
fontanelei anterioare, hipotensiune, acidoza, cadere a
hematocritului la semne clinice mult mai subtile.
Diagnosticul este confirmat de ecografia in trei D.
Aceasta investigatie trebuie facuta la toti cei suspecti pana la
ziua 10-14 precum si la toti cei cu varsta gestationala de sub 29
de saptamani..
 Hemoragia de gradul I numai la nivelul matricei germinative
 Gradul II sangerarae intraventriculara fara marirea
ventriculilor
 Gradul III hemoragiaa cu modificarea dimensiunilor
ventriculilor
 Gradul IV toti cei cu sangerare intraparenchimatoasa.
 Urmarirea ulterioara este tributara primei examinari . Cei
fara sangerare la nivelul matricei necesita o singura
reexaminare dupa 4-6 saptamani.
 La cei cu sangerare in sistemul ventricular reexaminarea se
impune la 1-2 saptamani.Cei la care sângerarea este masivă
se impune reexaminare la 7-10 zile. Cei cu ventriculomegalie
ar trebui reexaminaţii la 4-6 saptamani.
Tratament
In cursul bolii acute terapia este suportiva, si ar trebui sa includă
oxigenoterapia si la nevoie intubatia.
Hidrocefalia se trateaza cu şunt.
Corticoizii antenatali par a descreşte riscul de hemoragie la
premturi.
Cezariana pare a descreste riscul de sangerare.
Indometacinul administrat timpuriu descreste riscul dar nu are
beneficii pe termen lung.
Prognosticul

Fara decese pentru gradul I si II si o rata de mortalitate de


10-20% pentru gradul III si IV.
Dilatarea ventriculara este rar intalnita la cei cu hemoragie
de gradul I dar este intalnita la cei cu gradul II-IV in
proportie de 54-87%.
Sechelaritatea este data de varsta gestationala si de
gradul de lezare al parenchimului cerebral.
Prevenţia

Observarea atenta a cazurilor

Punctii lombare seriate in asteptarea momentului


operator.

Inhibitori de anhidraza carbonica: acetazolamida 100


mg/kg/zi si furosemid 1-2 mg/kg/zi.

Drenajul ventricular.
Enterocolita necrozanta
Este cea mai frecventa urgenta gastrointestinala a nou
nascutului.
Adesea apare la prematuri avand o incidenta de 10% la cei sub
1500 gr.
La cei eutrofici se asociaza cu policitemia, boala congenitala
cardiaca, asfixia la nastere.
Boala este insa multifactoriala.
Ar trebui să ne fie clar ce inseamna gazele in pneumatoza
intesinala.
Malabsorbtia carbohidratilor determina o
productie crescuta de gaze bacteriene
intestinale determinand aparitia distensiei
abdominale.
Acestea diseca submucoasa si subseroasa
determinand pneumatoza intestinala care are
un continut de 30-40% hidrogen gaz.
Presiunea intraluminala crescuta datorata
distensiei gazoase reduce fluxul sangvin prin
mucoasa determinand ischemia secundara.
CIRCULATORY INSTABILITY
PRIMARY INFECTIOUS AGENTS
Hypoxic-ischemic event
Bacteria, Bacterial toxin, Virus, Fungus Polycythemia

MUCOSAL INJURY

INFLAMMATORY MEDIATORS
Inflammatory cells (macrophage) ENTERAL FEEDINGS
Platelet activating factor (PAF) Hypertonic formula or medication
Tumor necrosis factor (TNF) Malabsorption, gaseous distention
Leukotriene C4, Interleukin 1; 6 H2 gas production, Endotoxin
production
Clinic

Distensia abdominala.
Alte semne sunt reprezentate de varsaturi, reziduu gastric
crescut, scaune hem positive, instabilitate termica,
episoade de apnee, bradicardie, oligurie, usoara crestere a
leucocitelor, sau neutropenie absoluta.
Trombocitopenia apare mai ales legata de semnele de stress si
de acidoza metabolica.
Pe radiografie apare pneumatoza intestinala sau la cazurile mai
usoare apare numai distensia abdominala si edem al peretelui
abdominal.
EUN Volvulus
Diagnostic diferential.
Caracteristici EUN Volvulus

Prematur 90% 30%

Debut < 2 saptamani 90% 60%

Raport B: F 1:1 2:1

Anomalii asociate rare 25-40%

Emeza bilioasa neobisnuita 75%

Scaune cu sange frecvente Mai putin frecvente

Pneumatoza intestinala 90% 2%

Obstructie proximala rara comuna

Trombocitopenie fara CID frecventa rara


Tratamentul
Sonda nazogastrica si rectala
Oxigenare corecta
Ventilatia mecanica
PEV
Antibiotice cu spectru larg ampicilina cu gentamicina sau
generatia a treia de cefalosporina
Monitorizare atenta a semnelor vitale.
Examene de laborator complete.
 Chirurgie pentru perforatia intestinala sau cand apare alterarea
severa a starii generale. Indicatiile absolute ale chirurgiei in EUN.
 Acestea includ pneumoperitoneu, gangrena intestinala.
 Cele relative include alterarea progresiva a starii generale , masa
fixa abdominala, eritem de perete abdominal, dilatatii persistente
ale anselor intestinale.
 Complicatiile postoperatorii includ retractii, prolaps si hernia
periostomala sau dehiscenta de plaga, infectii ale plagii, fistule.
Extrem de rar abcese intraabdominale, recurenta EUN si obstructia
intestinala.
Evolutie si prognostic

Nihil per os este principala optiune terapeutica pana cand


examinarea radiologica nu este normala, obisnuit 10-14 zile.

Decesul survine la 10% iar chirurgia este necesara la 25%


dintre cazuri.

Prognosticul este legat mai ales de portiunea de intestin


rezecat.