Sunteți pe pagina 1din 8

• se mai numește sarcină molară

• este una dintre formele cele mai comune, dar


benigne a bolii trofoblastice gestaționale. Este o
complicație obișnuită a sarcinii, estimată a se
produce la una din 1000-2000 de sarcini.

• poate să apară la orice vârstă, dar rata de apariție


este mai mare la femeile însărcinate la
adolescență sau între vârste de 40 și 50 de ani.

• Mola hidatică poate să fie completă sau parțială.


Sarcina molară completă

 are numai părți placentare

 se formează atunci când spermatozoidul


fertilizează un ovul gol, din cauza căruia nu se
formează un embrion.

 cu toate acestea, placenta creşte şi produce


hormonul sarcinii, hCG.

 evaluarea cu ultrasunete va arăta că nu există


făt, ci doar placentă.
Sarcina molară parțială

 apare atunci când masa conține atât celule


anormale, cât și un embrion care prezintă
defecte congenitale grave. În acest caz, fătul
va fi depășit de masa anormală în creștere
destul de repede.

 Extrem de rar o sarcina molară parțială poate


evolua cu gemeni, în care un făt se dezvoltă
cvasinormal, însă cel de-al doilea adesea
moare.
Simptome:

 se poate manifesta prin exagerarea simptomelor obișnuite


de sarcină: lipsa menstruatiei, mărirea de volum și
sensibilitatea la nivelul sânilor, tulburări urinare

 sângerarea vaginală- poate fi insoțită de eliminarea de


vezicule molare

 greață și vărsături excesive în primul trimestru de sarcină

 oboseală din cauza anemiei sau hipertiroidismului

 preeclampsie precoce (hipertensiune arterială)

 rar pot fi întâlnite semne de cardiomiopatie și nefropatie

 nu este detectată nici o mișcare fetală


 Diagnostic: Examenul ginecologic: prezența sângelui și
eventual a veziculelor.

 nivel ridicat de hCG >200.000 mUI/ml sugerează diagnosticul


de sarcină molară.

 determinarea subunitatii beta hCG cu ajutorul tehnicii


radioimunologice. 1% în sarcina molară parțială, 2,4% în
sarcina molară completă.

 Ecografia pelvină poate confirma un diagnostic de sarcină


molară (în sarcina molară, placenta capătă aspectul unei mase
de vezicule de forma unui ciorchine de strugure care crește și
sunt vizibile ecografic)

 radiografii, computer tomografia (CT) sau imagistica prin


rezonanță magnetică (IRM) pentru a vedea modificările de la
nivelul toracelui, abdomenului, pelvisului și creierului.

 Teste de sânge și urină: preeclampsia, anemia și


hipertiroidismul.

 Examenul anatomo-patologic confirmă diagnosticul.


TRATAMENT:

- constă aproape întotdeauna în intervenție chirurgicală


de evacuare a sarcinii. Formele mai agresive de sarcină
molară necesită tratament chimioterapic și/sau
radioterapic.

Opțiunile de tratament includ:


 dilatarea colului uterin și chiuretaj clasic sau prin
aspirație. Aceasta este o procedura chirurgicală utilizată
pentru a elimina sarcina molară

 Histerectomia

 Chimioterapia: Methotrexatul și Actinomycina D


(dactinomycina).

 Radioterapia