Material realizat de profesor Paraschivescu-

Vrejoiu Eliza,Școala gimnazială” Emil Gârleanu”

Bărăganu,jud.Constanța
 -Mihai Eminescu(15 ianuarie 1850-15 iunie 1889)-
cel mai mare poet român,aparține perioadei marilor
clasici
 Rosa Del Conte spunea ”Cuvântul liric în care se
transfigurează lumea lui Eminescu este scos din
izvoarele tradiției autohtone”(Eminescu sau despre
Absolut)
 -poemul epic ”Călin(file din poveste) a apărut în
revista Convorbiri literare (1876)
 -aparține ciclului de poezii cu tema de inspirație
folclorică și mitologică a creației eminesciene ca și
Luceafărul(ce are ca sursă de inspirație basmul
popular ”Fata în grădina de aur”)
 -poemul aparține genului epic,în versuri
 -are ca punct de plecare basmul popular ”Călin
nebunul”(din care a păstrat doar episodul împlinirii iubirii și
al realizării cuplului)
 -apare mitul Zburătorului (mitul erotic)-fantasmă care
poate lua chipul unui tânăr fermecător,sădind pentru prima
oară în sufletul fetelor sentimentul iubirii
 -tema poemului-manifestarea sentimentului de dragoste
împlinită
 STRUCTURA POEMULUI-este format din opt episoade
inegale urmărind povestea de dragoste dintre fata de
împărat și Călin,ce amintește de Făt-Frumos
 -întâlnirea este plasată în timp mitic românesc
 -ultimul episod(cel din manual)are trei părți și prezintă
tabloul pădurii de argint, nunta împărătească ,care are loc
în mijlocul codrului și care se desfășoară paralel cu nunta
fabuloasă a micilor viețuitoare
Figuri de stil
 personificare „pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă”
”suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă”
”ele trec cu harnici unde și suspină-n flori molatic”
 epitet :ropot dulce,izvoare zdrumicate,tăpșanul prăvălatic,mândrul
întuneric,mândra glăsuire,pădurea de argint
 comparația:”iarba pare de omăt”
 repetiția”mii de fluturi,mici,albaștri,mii de roiuri de albine”
 hiperbola ”al popoarelor de muște sărbători murmuitoare”
 metaforă”mândra glăsuire a pădurii de argint”
 inversiune ”mândrul întuneric”
Imagini cromatice
 codri de aramă,pădurea de argint,flori albastre
Imagini olfactive
 văzduhul tămâiet,parfumul florilor de miere pline
 umplu aerul văratic de mireasmă și răcoare
Imagini vizuale
 Codri de aramă,pădurea de argint,iarba pare de omăt,flori
albastre,cuibar rotind de ape,peste care luna zace etc
Imagini motorii
 Zborul miilor de fluturi,al roiurilor de albine,al
popoarelor de muște
 -portretul socrului mare este conturat cu haz și ironie-are o
atitudine plină de îngâmfare
”Iată craiul,socru- mare,rezemat în jilț cu spată,
El pe capu-i poartă mitră și-i cu barba pieptănată;
Țapăn,drept,cu schiptru-n mănă,șede-n perine de puf
Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf...”
 -punctele de suspensie accentuează persiflarea
-descrierea fetei folosește diferite figuri de stil:
 epitet ”gingașei mirese”,”vine mlădioasă”-care sugerează
delicatețea,grația,sensibilitatea,
 frumusețea unică
 comparația ”Fața-i roșie ca mărul” sugerează emoția și nespusa fericire
 epitet în inversiune ”umezi ochii”
 metaforă ”de noroc” face referire la credința populară a omului cu stea în
frunte,adică norocos
 epitetul cromatic ”păr de aur”,”flori albastre”sugerează unicitatea miresei
 -prin alegorie(ca în fabulă)nunta împărătească este transpusă într-o nuntă a viețuitoarelor
 -este prezentat rolul fiecărei gâze,micile viețuitoare fiind personificate
 -nunta gâzelor este reflexia microscopică a nunții tradiționale românești
 -timpul este fabulos(ca în basmele românești) ”purici cu potcoave de oțel”
 -mirii sunt fluturele și vioreaua,care,deși aparțin unor regnuri diferite,există între ele o legătură strânsă
 -personajele sunt caracterizate succint prin trăsături fizice și vestimentare și al abilităților fiecăruia:
 ”cariul,care-i meșter faur”
 ”vornicel e-un grierel”
 ”în veșmânt de catifele,un bondar rotund în pântec/Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un
cântec”
 ”fluturi mulți,de multe neamuri,vin în urma ei un lanț,/Toți cu inime ușoare toți șăgalnici și
berbanți”
 ”Vin țânțarii lăutarii”
 ”sare-un greier,crainic sprinten”
 Figuri de stil
 personificarea ”în veșmânt de catifele,un bondar rotund în pântec/Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet
un cântec”
 enumerația”Vin țânțarii lăutarii,gândăceii,cărăbușii”
 epitete ”Toți cu inime ușoare ,toți șăgalnici și berbanți”
 metafora ”colb mărunt de aur”

 ÎMBINAREA EPICULUI CU LIRICUL
-elemente epice-personajele,acțiunea,subiectul
literar,momentele suiectului,nararea acțiunii
-elemente lirice-transmiterea,prin descriere subiectivă,a
ideilor ,trăirilor și sentimentelor față de frumusețea
pădurii de argint