SĂ-I CUNOAȘTEM MAI BINE

PE COPIII CU CES-POT FI
COPIII NOȘTRI.
Prof. Roxana Catalina Stefanescu
Liceul Teoretic “Dan Barbilian, Campulung, Judetul Argess

2018
 DEFINIREA C.E.S.

 Cerinţe educative speciale desemnează

acele cerinţe / nevoi specifice faţă de
educaţie care sunt atât suplimentare, cât şi
complementare obiectivelor generale ale
educaţiei oricărei persoane.
 DEFINIREA C.E.S.

 Actualmente noţiunea de „Cerinţe educative

speciale” este interpretată ca unitate în dezvoltarea
copilului:
 în ritmul de dezvoltare;
 în stilul unic de adaptare, de învăţare;
 în nivelul individual de dezvoltare fizică şi psihică
cu caracteristici biologice, fizice, psihice şi sociale
specifice
 Educatia speciala are in vedere un anumit tip de educatie adaptata si
destinata copiilor care nu reusesc sa atinga in cadrul inv obisnuit nivele
educative si sociale corespunzatoare varstei.
Acest concept a fost inclus în terminologia UNESCO în anii ’90 ca o
consecinţă a orientării accentuate a educaţiei speciale spre copil şi
comunitate.
 Expresia desemnează acele cerinţe sau nevoi specifice faţă de educaţie,
derivate sau nu dintr-o deficienţă, care sunt suplimentare dar şi
complementare obiectivelor generale ale educaţiei pentru un copil .
 Fără abordarea adecvată a acestor cerinţe speciale nu se poate vorbi în
mod real de egalizarea şanselor, de participare şi integrare şcolară şi
socială.
 Cerintele educative speciale solicita abordarea actului
educational de pe pozitia capacitatii elevului
deficient sau aflat in dificultate de a intelege si
valorifica continutul invatarii, si nu de pe pozitia
profesorului sau educatorului care desfasoara
activitatea instructiv-educativa in conditiile unei
clase omogene sau pseudo-omogene de elevi.
 Sintagma cerinte educationale speciale este utilizata
mai ales in domeniul psihopedagogiei speciale, unde
semnifica necesitatea unor abordari diferentiate si
specializate ale educatiei copiilor cu
dizabilitati/deficiente mintale, intelectuale, ale celor
cu afectiuni neuropsihice, neurofiziologice, senzoriale,
fizice, somatice.
 TIPOLOGII C.E.S.-CARACTERISTICI
 Sindromul Asperger este considerat o formă de autism care
afectează elevii în moduri diferite de la un caz la altul.
Dificultăţile cu care se poate confrunta un astfel de elev se
pot raporta la:
 comunicarea socială - limbajul folosit e formal, limitat,
redundant, interpretează ceea ce i se spune literal, fapt ce
creează probleme, pentru că elevul nu înţelege ceea ce i s-a
spus, întâmpinând dificultăţi în a iniţia o conversaţie,
continuând să vorbească şi îndreptând greşelile ivite în
discuţie, le este dificil să respecte regulile uzuale de ascultare,
reflecţie şi alternare ce se aplică într-o conversaţie normală;
 Sindrom Asperger
 interacţiunea socială - elevul întâmpină dificultăţi
serioase în a intra în relaţie cu ceilalţi, mai ales cu
elevii care îl percep ca ciudat şi stângaci în încercarea
de a- şi face prieteni, au dificultăţi în manifestarea
sau recunoaşterea sentimentelor, atât pe cele proprii,
cât şi pe ale altora, dar şi în înţelegerea expresiilor
faciale, a contactului vizual şi a altor forme de
comunicare nonverbală;
 Sindrom Asperger
 imaginaţia – elevii au o gamă restrânsă de interese,
uneori numai unul, care devine o obsesie. Ei preferă
informaţiile concrete în locul ficţiunii şi pot fi foarte
buni cunoscători ai unui subiect anume, dar pot
întâmpina dificultăţi în a inventa poveşti. În cazul în
care fac dovada unui interes faţă de personaje şi
istorii fictive, vor avea tendinţa să prefere caricaturile
exagerate, precum poveştile din desene animate şi cele
de groază, în care sentimentele manifestate sunt
exagerate;
 Sindrom Asperger
 încrederea în rutină – elevii se bazează foarte mult pe
rutină, preferă să urmeze zilnic acelaşi drum spre
şcoală, atingând anumite obiecte în timp ce merg.
Întâmplările neaşteptate şi schimbările rutinei pot
provoca o anxietate crescută;
 stângăcie – atât în privinţa mişcărilor ample, cum ar
fi coordonarea de ansamblu, cât şi în cea a mişcărilor
limitate, cum ar fi scrisul.
 Sindrom Asperger
 elevii cu sindrom Asperger preferă rutina şi devin anxioşi
dacă aceasta se schimbă. Lipsa de empatie, de îndemânare,
stângăcia le creează dificultăţi în înţelegerea şi rezolvarea
corectă a sarcinilor şcolare, dar pot avea o memorie neobişnuit
de precisă în privinţa detaliilor, a faptelor şi a cifrelor.
 Se recomandă, ca şi în cazul elevilor cu autism, pregătirea lor
pentru schimbări cu mult înainte ca acestea să se producă,
oferirea unor instrucţiuni clare şi precise, elaborarea unui orar
organizat şi a unor planuri zilnice de activitate, consecvenţă
în aplicarea regulilor, folosirea povestirilor şi a jocurilor de rol
pentru a-i învăţa abilităţile sociale şi a-i include în situaţii
sociale tip, folosirea computerelor şi a softurilor destinate
acestor categorii de elevi.
 Personalitati
 Hans Christian Andersen (1805-
1875)- cunoscut scriitor danez,
autor al unor povesti ca
"Ratusca cea urata", "Craiasa
zapezilor" sau "Mica sirena“.
 Lewis Carroll (1832-1898)
Nascut Charles Lutwidge
Dodgson, Lewis Carroll este
cunoscut in special pentru opera
"Alice in Tara Minunilor", desi s-
a remarcat si in alte domenii in
afara literaturii, cum ar fi
matematica
 Personalitati
 Wolfgang Amadeus Mozart (1756-
1791)
Poate cel mai mare compozitor al
tuturor timpurilor, Mozart era un
muzician desavarsit inca din copilarie,
de la 4-5 ani.
 Michelangelo Di Lodovico Buonarroti
Simoni (1475-1564)

Unul dintre cei mai importanti artisti

ai Renasterii italiene, Michelangelo,
este cunoscut in special pentru
sculptura intitulata "Statuia lui
David" sau pentru pictura de pe
tavanul Capelei Sixtine de la Vatican.
 Dificultăţi cognitive şi de învăţare
 Majoritatea elevilor întâmpină dificultăţi legate de abilităţi
de citire, scriere şi calcul sau de vorbire şi limbaj, abilităţi
sociale puţin dezvoltate, dificultăţi de ordin emoţional şi
comportamental. Implicaţiile asupra procesului de învăţare
pot fi rezumate astfel:
 dificultăţi în receptarea, înţelegerea şi evocarea
instrucţiunilor primite de la profesor, precum şi în
identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini;
 capacitate redusă în privinţa cunoştinţelor şi abilităţilor
recent dobândite, lipsa de organizare, capacitate limitată de
concentrare, lipsa de încredere şi lentoare în abordarea unor
noi sarcini, nevoia de a fi încurajaţi şi susţinuţi permanent.
 Dificultăţi cognitive şi de învăţare
 În cazul în care elevii au avut experienţa unor eşecuri
repetate în procesul de învăţare, aceasta poate afecta
percepţia pe care o au despre capacitatea lor de a învăţa.
 În activităţile şcolare se recomandă:
 evaluarea punctelor tari ale elevilor, precum şi a nevoilor
acestora, a ceea ce pot face şi a ceea ce încă nu pot face;
 cunoaşterea modului lor de învăţare şi a modalităţilor în care
sarcina şi atmosfera din clasă facilitează sau împiedică
învăţarea;
 sunt indicate observaţiile la clasă concentrate asupra
comportamentului elevilor în procesul de învţare, discuţiile cu
aceştia şi aprecierea rezultatelor obţinute de ei.
 Sindromul Down
În cazul elevilor cu sindrom Down, apar dificultăţi în planul operaţiilor
gândirii şi în modul de aplicare a cunoştinţelor în situaţii noi:

 putere de concentrare scăzută, dificultăţi de ordonare,

 ritm scăzut al achiziţiilor şcolare, abilităţi motrice reduse,
 probleme de comunicare şi limbaj.
 trebuie să beneficieze în mod constant de sarcini adecvate nivelului lor
de înţelegere şi potenţialului de efort fizic şi psihic;
 instrucţiunile să fie scurte, clare şi prezentate într-un limbaj simplu şi
familiar.
 trebuie să fie încurajaţi şi motivaţi în mod constant, antrenaţi în
activităţi care presupun interacţinea şi colaborarea cu ceilalţi colegi.
 este recomandată evitarea atitudinilor de marginalizare şi folosirea unui
material didactic adecvat şi uşor de manevrat.
 Personalitati
 Lauren Potter-a reuşit să îşi construiască o carieră
impresioantă în domeniul cinematografiei. Cunoscută mai
ales pentru rolul său din serialul „Glee”;
 Luke Zimmerman-a devenit cunoscut odată cu rolul în care îl
interpreta pe Romeo, în piesa ”Romeo şi Julietta”,filmele
„Finn”, ”Faculty” şi seriale precum „Glee” sau ”The secret
Life of the American Teenager”.
 Jamie Brewer-cunoscută atât pentru rolurile sale din filme şi
seriale TV cât şi pentru performanţele impecabile din piesele
de teatru;
 Madeline Stuart- participă la cele mai mari show-uri şi
prezentări din lumea fashion-ului internaţional
 Dificultăţi de vorbire, limbaj şi comunicare
 Acesti elevi pot prezenta adesea un comportament dificil,
urmărind cu greutate limbajul vorbit. Tipologia lor poate fi
caracterizată de:
 dificultăţi privind atenţia şi ascultarea – pot fi uşor distraşi
şi par mai interesaţi de sunetele şi activităţile din afara clasei
decât de ceea ce li se spune direct;
 pot fi mai interesaţi de activităţile vizuale decât de cele
auditive, este posibil să nu audă sunete, cuvinte sau
fragmente de frază astfel încât să nu poată surprinde tot
înţelesul, instrucţiunile vorbite care conţin prea multe
informaţii deodată le pot provoca mari probleme;
 memorie slabă în ceea ce priveşte sunetele, cuvintele sau
expresiile;
 Dificultăţi de vorbire, limbaj şi comunicare
 dau dovadă de insecuritate şi anxietate emoţională, de
înţelegere şi exprimare a limbajului, de adaptare la
schimbările solicitate de secvenţele lecţiei, de distingere a
informaţiilor relevante de cele irelevante.

 elevii au nevoie de instrucţiuni clare, trebuie sprijiniţi atunci

când se folosesc in predare cuvinte-cheie, pentru a identifica
informaţiile esenţiale de care au nevoie, trebuie avertizaţi
când este necesar să asculte cu atenţie sau când mesajul este
pentru altcineva, pentru a beneficia de suficient timp pentru
concentrare atenţiei.
 Dislexie
 În cazul elevilor cu dislexie, aceştia prezintă dificultăţi de
învăţare specifice în ceea ce priveşte cititul, scrisul şi
ortografia. Atunci când este afectată şi capacitatea de a
recunoaşte şi folosi numerele, este vorba de discalculie.
 Acestea sunt dificultăţi de durată, care nu afectează toate
abilităţile de învăţare; în multe cazuri, elevii cu dislexie pot
avea rezultate medii sau peste medie în alte aspecte.
 Dislexia poate afecta dezvoltarea capacităţii elevului de a-şi
aminti în succesiune corectă ceea ce a văzut sau a auzit, de a
identifica sunete în cuvinte (rime, sunete şi silabe similare),
capacitatea de concentrare şi coordonare, cea de a pune
lucrurile în ordine (litere, grupuri de litere, zile, istorisiri sau
informaţii), viteza şi eficienţa în citirea şi înţelegerea unui
text.
 Dislexie
 În procesul de învăţare, elevii cu dificultăţi de tip
dislexic fac greşeli de citit şi scris (unele litere şi
numere sunt parcurse invers),
 le este dificil să înveţe şi să-şi amintească legătura
dintre forma literei şi sunet.
 pot întâmpina dificultăţi în înţelegerea
instrucţiunilor de orientare, în folosirea unei hărţi, în
identificarea corectă a părţilor dreaptă şi stângă şi în
descifrarea partiturilor muzicale.
 Dislexie
 Cei mai frecvenţi indicatori ai dislexiei sunt:
 persistenţa dificultăţilor de citire, în pofida ajutorului suplimentar, ca
descifrarea cuvintelor noi, greşeli la citire, săritul peste rânduri, cuvinte
tipărite care devin neclare sau “ se mişcă”;
 ♦ dificultăţi persistente la scriere, cuvinte transcrise care sunt departe
de ortografia normală, ortografieri eronate, imposibilitatea de a-şi
aminti cum se scrie cuvântul în momentul în care învaţă în acelaşi mod
şi ritm cu colegii de clasă normali;
 ♦ greşeli la copiere, ştersături frecvente, scris de mână dezordonat sau
laborios;
 ♦ probleme în reamintirea instrucţiunilor, mesajelor, numerelor,
evenimentelor sau perceperea greşită a acestora;
 ♦ dificultăţi în aprecierea orei sau a duratei evenimentelor folosind
cadranul ceasului;
 ♦ probleme de organizare şi planificare, de ordonare a lucrurilor, sărirea
unor etape.
 Dislexia
 Este recomandată încurajarea elevilor şi asigurarea
unui număr cât mai mare de situaţii care să le
garanteze reuşita la toate materiile, pentru motivarea
şi ameliorarea stimei de sine, folosirea tehnologiilor
informatizate şi a unor mijloace grafice, machete,
diagrame, care să le permită consemnarea a ceea ce
ştiu, a jocurilor de memorizare, a fişelor de lucru,
precum şi colaborarea cu profesorii de sprijin.
 Personalitati
 Actori si entertaineri: Orlando Bloom, Keanu Reeves, Patrick
Dempsey, Vince Vaughn, Keira Knightley, Whoopi Goldberg,
Salma Hayek, Jay Leno.
 Muzicieni si pictori: Cher, John Lennon, Pablo Picasso (si
ADHD), Van Gogh, Salvador Dali, Leonardo da Vinci,
Auguste Rodin.
 Regizori, scriitori si oameni de stiinta: Steven Spielberg (si
ADHD), Alfred Hitchcock, Hans Christian Andersen,
Agatha Christie, Gustave Flaubert, F. Scott Fitzgerald,
Pierre Curie, Alexander Graham Bell, Thomas Edison, Albert
Einstein.

 Probleme de comportament si emotionale
Se pot distinge trei tipuri de dificultăţi:
 nivel scăzut – comprtament neadecvat, întâlnit de
obicei în clasă, ca intervenţiile inoportune şi
întreruperea celorlalţi;
 nivel mediu – comportament provocator, care poate fi
întâlnit şi în clasă, dar şi în afara ei, ca strigatul,
cearta cu profesorii, intimidarea celorlalţi elevi;
 nivel ridicat – comportament distructiv accentuat, ca
sfidarea, hărţuiala, agresiunea şi violenţa.
 Probleme de comportament si emotionale
 Elevii cu tulburări emoţionale şi comportamentale sunt
obişnuiţi să fie mai degrabă pedepsiţi decât recompensaţi de
către adulţi, să nu aibă relaţii prea bune cu colegii lor şi să
aibă relaţii negative stabilite cu adulţii din jur. Sunt
recomandate următoarele strategii de lucru cu aceştia:
 valorificarea permanentă a elementelor pozitive pe care elevii
le au;
 observaţiile sau avertismentele verbale să fie clare, exprimate
între patru ochi şi fără o frecvenţă prea mare care poate
declanşa conduite opuse;
 Probleme de comportament si emotionale
 elevii să fie incluşi în grupe de lucru, să primească
responsabilităţi clar explicate şi să fie apreciaţi,
valorizaţi şi evidenţiaţi în faţa colegilor la fiecare
reuşită;
 la alegerea sarcinilor, elevii să fie consultaţi şi să se
ţină seama de opţiunile lor;
 comunicarea nonverbală, ascultarea activă, politeţea
şi respectul, corectitudinea, promptitudinea,
fermitatea în rezolvarea problemelor,

 Probleme de comportament si emotionale
 autocontrolul în cazul stărilor impulsive,
apropierea fizică de elevi, implicarea lor în
luarea deciziilor,
 consemnarea şi aprecierea eforturilor şi
realizărilor elevilor, evitarea confruntărilor şi a
atitudinilor de autoritate exagerată sunt
elemente ce asigură succesul în activităţile cu
elevii care prezintă tulburări de conduită.
 Personalitati
 Justin Timberlake - tulburale obesiv-compulsiva
 Jamie Oliver- ADHD si dislexie
 Jim Carrey- ADHD
 Paris Hilton-ADHD
 Jack Nicholson-ADHD
 Robin Williams-ADHD
 Tom Cruise- ADHD si dislexie
 Concluzii
 Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebuie să acţionăm asupra
diferitelor nivele de dezvoltare a personalităţii lor, şi anume:
 la nivel biologic, la nivel psihic, la nivel social.
Scopurile principale ale relaţiei dintre şcoală, familie şi comunitate, în
vederea integrării copiilor cu nevoi speciale sunt:
• informarea şi sensibilizarea comunităţii locale cu privire la
posibilitatea recuperării, educaţiei chiar şi pentru copiii ce au abandonat
şcoala;
• sporirea conştientizării din partea comunităţii şcolare a necesităţii
implicării în transformarea şcolii într-o şcoală integrativă;
• schimbarea mentalităţii şi atitudinii opiniei publice faţă de copiii cu
nevoi speciale;
 Concluzii
• dezvoltarea unei reţele de cooperare în domeniul educaţiei, implicată în
procesul de integrare (ex.: poliţia, serviciile sociale, spitale, etc.);
• implicarea părinţilor copiilor din clasă în vederea reacţionării mai
rapide la probleme şi acordarea sprijinului suplimentar copiilor cu nevoi
speciale;
 implicarea comunităţii în sprijinul acordat copiilor cu nevoi speciale;
 elaborarea programelor şcolare de informare şi pregătire a comunităţii
locale pentru educaţia incluzivă, prin aceasta înţelegând adaptarea
şcolii la cerinţele speciale ale fiecărui copil, indiferent de problemele
acestuia, şi nu a copilului la cerinţele şcolii, găsirea unor strategii
didactice adecvate, a unor metode şi tehnici de lucru specifice:
planificare, instruire, evaluare.
 Bibliografie

 Badea, E., Caracterizarea dinamică a copilului și

adolescentului de la 3 la 18 ani, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1993
 Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare.
Structuri, strategii și stiluri, Editura Aramis, București,
2002
 Gherguț A., Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale.
Strategii de educație integrată, Editura Polirom Iași, 2001
