ORGANIZAREA UNUI SERVICIU

DE CHIRURGIE
 Aschaffenburg Hospital

Spital monobloc vs pavilionar – serviciu chirurgie:

1. Ambulator – asistenta medcala fara internarea
bolnavului :
• Sala de consultatii
• Sala operatii
2. Stationar
a) compartiment aseptic:
• Saloane - 10 m3 per pacient
- T = 20 C (caldura/frig – complicatii)
- paturile permit abordul pe 3 laturi
• Sala pansamente aseptice
- pansamentul pacienti operati
- proceduri speciale
b. compartiment septic:
• Saloane septice – supuratii, gangrene, infectii cutanate
• Sala pansamente septice
3. Bloc operator
• Camera de filtru
• Sala de pregatire medici – lavoar
• Sala de operatii
• Sala de inductie si trezire
• Sala de pregatire a instrumentarul chirurgical
• Camera de depozit
4. Unitate de sterilizare
5. + camera asistente/medici, oficiu, sala de mese, magazie materiale,
grupuri sanitare
Sala de operaţie
• specialităţi ţintă
• masa de operaţie
• lampa scialitică
• aparat de anestezie
• fluxurile (O2, aer comprimat, aspiraţie,
AC)
• coloana de chirurgie minim-invazivă
• dispozitive pentru electrochirurgie
• mese şi dulapuri pentru instrumentar, fire
de sutură, casolete, sutură mecanică etc.
• dispozitive pentru investigaţii (Rx)
• conexiuni multimedia (teleconferinţe,
acces la dosarele pacienţilor, transmitere
de date)
ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
Asepsia (în limba greacă, „a” – fără, „sepsis” – putrefacţie)
- aseptic – stare a unui mediu caracterizată prin absenţa oricărei contaminări
microbiene;
- asepsia = principiu general constând în evitarea sistematică a contaminării
plăgii operatorii / arsurilor;
- ansamblu de metode de profilaxie a infecţiilor postoperatorii.

http://dovegreyreader.typepad.com/.a/6a00d83451584369e201157067
589a970b-800wi
Antisepsia (în limba greacă, „anti” – impotriva, „sepsis” – putrefacţie)

- totalitatea mijloacelor fizice şi chimice prin care se urmăreşte distrugerea

germenilor prezenţi într-o plagă, pe tegumente sau în mediu.

- metodă curativă !

http://dovegreyreader.typepad.com/.a/6a00d83451584369e201157067
589a970b-800wi
 Prionii sunt agenți infecțioși
nonconvenționali de natură proteică, lipsiți
de orice tip de acid nucleic, care produc un
grup de boli neurodegenerative
transmisibile ale animalelor și omului,
numite boli prionice (encefalopatii
spongiforme transmisibile). Dintre acestea,
cea mai cunoscută este encefalopatia
spongiformă bovină (boala vacii nebune),
dar există forme de encefalopatie
spongiformă și la alte specii de
animale: scrapia (la ovine și
caprine), encefalopatia spongiformă a
cervidelor etc. Din categoria bolilor prionice
ale omului fac parte: boala Creutzfeldt-
Sterilizarea Jacob, insomnia fatală familială, boala
Kuru, sindromul Alpers (la copil)

- reuneşte toate metodele fizico-chimice care realizează

îndepărtarea sau distrugerea completă a tuturor
agenţilor patogeni (bacterii, fungi, paraziţi, viruşi),
forme vegetative sau forme de rezistenţă (sporulate), fie
că sunt patogene sau nu. Stanley B. Prusiner
Univ. of California, San Francisco
Premiul Nobel - 1997
- Metodele uzuale nu reuşesc să distrugă prionii (PrP); http://en.wikipedia.org/wiki/Stanley_B._Prusiner

- Un obiect este considerat steril dacă nu are pe

suprafaţă microorganisme viabile.

- totuşi - United States Pharmacopoea (USP) defineşte ca

“steril” prezenţa < 10-6 CFU (Cell Forming Units)
http://dovegreyreader.typepad.com/.a/6a00d83451584369e201157067
589a970b-800wi
Dezinfecţia

- îndepărtarea, inactivarea şi distrugerea germenilor patogeni folosind mijloace

fizice şi chimice;

- termen ce se referă la aplicarea substanţelor antiseptice pe suprafeţe

inerte, în concentraţii adecvate;

http://dovegreyreader.typepad.com/.a/6a00d83451584369e201157067
589a970b-800wi
Antichitate – spălarea rănilor şi pansarea lor cu feşi albe; Tomb of Ankhmahor
(2345 BCE), referred to as
the “Tomb of the Physician”
Hippocrate (sec. V-IV BC) – spălarea mâinilor, curăţirea www.imageofsurgery.com

plăgii cu apă caldă, vin vechi sau ulei clad şi pansarea lor cu
feşi albe;
Evul Mediu – arderea plăgilor cu fierul roşu sau cu ulei
fierbinte;
Ambroise Paré (sec. XVI) – descoperirea fenomenului de
contagiune; Hippocrates
http://en.wikipedia.org/wiki/Hippocrates

- spălarea rănilor cu ulei de trandafir, terebentină, gălbenuş

de ou;
“Je le pansai, Dieu le guérit”
“Guérir quelquefois, soulager souvent, consoler toujours”
Sec. XVII-XVIII – pionierii din vestul sălbatic dar şi din
Australia foloseau monede de argint pentru a păstra apa; Ambroise Paré
http://en.wikipedia.org/wiki/Ambroise_Par%C3%A9
Sec. XIX
Ignaz Semmelweis (1818-1865)
- rezident la Clinica I Obstetricală a Spitalului General din
Viena;
- incidenţă foarte mare a febrei puerperale cu o rată a Dr. Ignaz Semmelweis.
Pen-drawing by Jenő Doby
decesului matern de peste 10% în Clinica I faţă de sub 4%
în Clinica a II-a;
- sigura diferenţă dintre clinici – prezenţa studenţilor care
participau la autopsii;
- 1847 - INTRODUCE OBLIGATIVITATEA LAVAJULUI
MÂINILOR CU SOLUŢIE CLORINATĂ
Viena general Hospital - 1784

http://en.wikipedia.org/wiki/Ignaz_Semmelweis
Sec. XIX
Louis Pasteur (1822-1895)
- PĂRINTELE MICROBIOLOGIEI
Louis Pasteur

- descoperirea germenilor (1861);

- anaerobioza;
- vaccinuri (antirabic);
- sterilizarea prin fierbere şi autoclavare (C.
Chamberland);
- pasteurizarea;
- lavajul mâinilor şi al echipamentelor.
Louis Pasteur in his laboratory,
painting by A. Edelfeldt in 1885
http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Pasteur
Sec. XIX - XX

Joseph Lister (1822-1912)

- PĂRINTELE ANTISEPSIEI

- utilizarea fenolului pentru antiseptizarea mâinilor, a

plăgilor, tegumentelor şi dezinfecţia instrumentarului;

- Antiseptic Principle of the Practice of Surgery.

Volume 90, Issue 2299; The Lancet, 21 Septembrie 1867;
Joseph Lister
- fenolul a fost folosit de prusaci în timpul războiului http://en.wikipedia.org/wiki/Joseph_Lister,_1st_Baron_Lister

Franco-Prusac (1870-1871), reducând rata infecţiilor şi

mortalitatea.
Sec. XIX - XX
Ernst von Bergmann (1836-1907)
- PĂRINTELE ASEPSIEI
Ernst von Bergmann

- sterilizarea prin căldură a instrumentarului chirurgical;

http://en.wikipedia.org/wiki/Ernst_von_Bergmann

- le aplică în timpul războiului Franco.Prusac (1870-1871);

William Stewart Halsted (1852-1922)

- mănuşile de cauciuc (1889) – dermatite de la antiseptice;

William Stewart Halsted

http://en.wikipedia.org/wiki/William_Stewart_Halsted
Sec. XIX - XX
Victor Babeş (1854-1926)
- microbiologie, vaccinuri;
Constantin D. Severeanu (1840-1932)
- introduce metoda de antisepsie a lui Lister în
România;
Toma Ionescu (1860-1926)
- asepsia şi antisepsia Thoma Ionescu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Thoma_Ionescu
 1) Sterilizarea instrumentarului şi materialelor
folosite pentru intervenţia chirurgicală;
ASEPSIA
prevenirea 2) Pregătirea câmpului operator;
contaminării plăgilor;

3) Pregătirea chirurgului pentru intervenţia

chirurgicală

http://infectioncontrol.ucsfmedicalce
nter.org/assets/HandsHygiene_Log
o_1%201.JPG

Harvey Cushing and William Halsted in the operating room

http://img.medscape.com/fullsize/migrated/503/947/nf503947.fig3.gif
 1) FIZICE
1) Mecanice
2) Termice
1) Căldură
- CHIRURGIE
2) Liofilizare
3) Radiaţii ionizante - alte specialităţi
STERILIZARE
4) Raze ultraviolete - microbiologie
5) Ultrasunete - farmacologie
6) Plasmă
- alimentaţie
7) Microunde
2) CHIMICE - cercetare
fundamentală
1) Oxid de etilenă
2) Formol
3) Aldehide
http://www.matmanmag.com/matmanmag/images/2
009images/0907MMH_operation.jpg
4) Acid peracetic
1) Spălarea şi curăţirea mecanică
- pregătirea instrumentarului pentru sterilizare (după folosire);
- spălare cu detergenţi (anionici) şi antiseptice (±amoniac 2%);
- spălare manuală sau în maşini speciale (ultrasunete,
detergenţi enzimatici);
2) Filtrarea (micro-filtrare)
• porozităţi variabile (0,2 μm - bacterii şi 20 nm - virusuri) care
asigură îndepărtarea germenilor din diferite medii.
- filtrarea apei pentru lavajul preoperator;
- filtrarea aerului (aerul condiţionat din sălile de operaţii şi ATI);
- filtrarea mediilor de cultură (filtrul de porţelan Pasteur-
Chamberland), soluţiilor (farmacologie);
CĂLDURA USCATĂ
- preconizată din antichitate şi Evul Mediu;
- aplicată de Pasteur;
- degradarea structurilor proteice la temperaturi ce
depăşesc 50 C;
- gradul de hidratare al microorganismelor influenţează
temperatura la care se realizează distrugerea
germenilor. Formele sporulate (conţinut redus de apă)
rezistă mai mult timp şi la temperaturi mai mari.
1) Incinerarea (arderea)
- distrugerea deşeurilor cu risc biologic; Willoughby Incinerator, Sydney, 1935
http://www.griffinsociety.org/BigImage.asp?Picfile=3301-
01_0048_WilloughbyIn.jpg&Submit=Submit
CĂLDURA USCATĂ
2) Flambarea
- trecerea prin flacără a instrumentelor – combustia
materiei organice;
- în condiţii de extremă urgenţă ;
- ansa de microbiologie – flambare până la “roşu”;

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Flame_test.jpg
CĂLDURA USCATĂ
3) Etuva / Poupinel
- cutie etanşă izolată termic;sursa de căldură;
- sistem de ventilaţie – distribuţia uniformă a aerului
cald;termostat;
- sitem de monitorizare a parametrilor sterilizării;
- instrumentar metalic;sticla, parafină, uleiuri, pudre;
- 180° C, 30-40 min (! din momentul atingerii
temperaturii)
- NU – materialul moale – carbonizare
- Dezavantaje: necesita timp pt racire(1h);nu se poate
folosi pt anumite
materiale(cauciuc,textile);degradeaza instrumentarul
CĂLDURA UMEDĂ
1) Fierberea
- 40 min din momentul începerii fierberii;Nu distruge sporii.
- adăugarea de borat de sodiu sau carbonat de sodiu creşte
temperatura de fierbere a apei la 102-104° C;
- instrumente;seringile din sticlă cu armătură metalică
(Record) sau fără (Luer); http://www.mychildhealth.net/wp-content/uploads/2009/03/baby-
bottle-cleaning.jpg

- actualmente se foloseşte numai în condiţii excepţionale;

- formal este INTERZISĂ pentru instrumente ce urmează a fi
folosite în manevre invazive;
- puericultură (biberoane, tetine);
- fierberea apei “potabile” (inundaţii, epidemii);
- industria alimentară;
www.aaronsenvironmental.com/2009/09/03/
CĂLDURA UMEDĂ
2) Autoclavarea
- sterilizare prin vapori sub presiune;
Autoclavul vertical Chamberland
- Sursa de vapori este apa din autoclav;
- Aburul produs prin încălzirea apei înlocuieşte progresiv aerul
din incinta de sterilizare, pe care îl împinge în jos prin supapa
de siguranţă.
- Aceasta va rămâne deschisă atât timp cât încă se mai elimină
aer din camera de presiune. Eliminarea aerului este necesară
deoarece prezenţa bulelor de aer scade randamentul
bactericid al sterilizării.
- Se închide supapa şi se realizează temperatura şi presiunea
de sterilizare: în mod obişnuit 140º C la 2,5 atm / 30
minute; Charles Chamberland (1851-1908)
http://www.pasteur.fr/infosci/archives/chb0.html

- După terminarea sterilizării se întrerupe sursa de căldură şi se

aşteaptă până la diminuarea presiunii la 0,
CĂLDURA UMEDĂ
2) Autoclavarea
Autoclavul orizontal
- sursa de vapori este exterioară;
- permite uscarea materialului moale la sfârşitul
ciclului de sterilizare;
- admisia aburului;
- evacuarea condensului;
- evacuarea aburului;
- uscare.
Autoclavul cu pompă de vid
- aerul şi aburul din camera de presiune sunt
Autoclav orizontal OBROMAX
limitate cu pompa de vid, fapt care permite
http://www.opbrothers.com/html/hor_cylindrical.htm
scurtarea semnificativă a ciclului de sterilizare);
CĂLDURA UMEDĂ
2) Autoclavarea
Autoclavul cu ciclu rapid, cu perete simplu
- nu permite uscarea materialului, folosit pentru
sterilizarea unor instrumente necesare rapid, în
timpul operaţiei;
Autocalvul automat
- permite programe variate de sterilizare pentru
materiale şi instrumente care nu rezistă la
parametrii standard de sterilizare
CĂLDURA UMEDĂ
2) Autoclavarea
- Instrumente,material moale (câmpuri,
comprese, halate operatorii),obiecte din
cauciuc (exceptie – pulberi)
- Materialele supuse sterilizării cu abur sub
presiune trebuie să fie plasate fie în casolete
metalice prevăzute cu găuri laterale, fie
învelite în hârtie specială de protecţie.
- Ambele procedee de ambalare permit accesul
direct al aburului la instrumentarul ce urmează a www.batch-retort.com/

fi sterilizat şi, după uscare, menţinerea sterilizării

până la folosire.
- Dezavantaje: dependeta de o sursa de aburi +
degradarea instrumentar oxidabil.
CONTROLUL STERILIZĂRII
1) Metode fizice
- Instrumente de măsură (termometre,
manometre, timere);
- Inscriptoare grafice / digitale pt.
înregistrarea parametrilor pe toată durata
sterilizării;
CONTROLUL STERILIZĂRII http://en.wikipedia.org/wiki/File:Burning-sulfur.png

2) Metode chimice (substanţe care îşi schimbă

proprietăţile la o temperatură cunoscută)
- Caramelizarea hârtiei la etuvă.
- Floarea de sulf – pct. de topire 118° C
- Acidul picric – pct. de topire 130° C
- Acidul benzoic la 121° C se topeşte = culoare http://www.made-in-china.com/image/2f0j00VhatniEygTCOM/Autoclave-
Indicator-Tape.jpg

verde
- Benzolnaftolul + fuxină la 110° C = culoare roşie
- Terpină + violet de metil la 117° C = violet închis
- Benzi de hârtie impregnate cu diferite substanţe
care îşi schimbă culoarea.

www.searssupply.com/browse.cfm/2,4087.html
CONTROLUL STERILIZĂRII
3) Metode biologice
- culturi de germeni
- Bacillus subtilis – 100° C
- însămânţări pe medii de cultură

http://www.microbelibrary.org/Culture%20Media/details.asp?id=2288&Lang= en.academic.ru/dic.nsf/enwiki/2558
CRIODESICAREA / LIOFILIZAREA
(deshidratare în vid la temperaturi foarte joase)
- sterilizarea medicamentelor, a culturilor
celulare (prezervarea viabilităţii celulelor se
obţine prin înglobarea în medii speciale care să
le protejeze)
http://webinstituteforteachers.org/~pasmith/images/antibioticcontainers.jpeg
• acţionează la nivelul sintezei acizilor
nucleici, prin creare de radicali
liberi cu mare toxicitate;
• bacterii, cât şi virusuri;
• capacitate foarte mică de penetrare,
motiv pentru care este necesară
spălarea prealabilă a suprafeţelor
de sterilizat pentru a îndepărta
pulberile şi peliculele lichidiene; http://www.romedic.ro/lampa-de-sterilizare-uv-cu-5-becuri-si-
brate-flexibile-0H2397

• 1-1,5 m de sursa de radiaţii;

• protecţia tegumentului şi a ochilor.
• În practica curentă se foloseşte ca metodă http://www.loc.gov/rr/scitech/mysteries/images/ultraviolet.gif

complementară dezinfecţiei mecanice sau

chimice, fiind indicată în sterilizarea
aerului din sălile de operaţii sau http://fireflyforest.net/images/firefly/2006/November/fluoresc
ent-scorpion.jpg

pansamente şi pentru sterilizarea

diverselor suprafeţe de lucru.
• radiaţii gamma
• metodă industrială de sterilizare a materialelor sanitare
• efectul bactericid este asemănător cu cel produs de
radiaţiile ultraviolete -- la nivelul structurii genomului
bacterian şi alterarea sintezei acizilor nucleici.
• Radiaţiile gamma au o mare penetrabilitate având
astfel capacitatea de sterilizare a materialelor în strat
gros şi preambalate.
• Nu necesită creşterea temperaturii instrumentelor,
permiţând astfel sterilizarea instrumentarului de plastic
şi cauciuc.
• Dezavantaj: formeaza compusi toxici cu etilenoxidul – www.thomasnet.com/.../gamma-polymers

materialele sterilizate nu se pot resteriliza cu etilenoxid

• fenomenul de cavitaţie în mediu lichid la trecerea
ultrasunetelor cu frecvenţă foarte mare;
• Microorganismele sunt distruse prin ruperea mecanică
a membranei celulare.
• Procedeul este utilizat mai mult pentru spălarea şi
sterilizarea instrumentarului stomatologic
• Gaz ionizat (particule cu sarcină electrică – ioni şi
electroni);
www.risoe.dk/Research/nuclear_methods/project...

• Sunt generaţi fotoni (în spectrul ultraviolet) şi radicali

liberi care oxidează membranele lipidice ale
germenilor;
• Efectul UV asupra ADN este binecunoscut;
• Particulele încărcate electric şi în special electronii se
acumulează în afara membranei celulare şi prin forţe
electrostatice rup aceste membrane.

http://www.made-in-
china.com/image/4f0j00JejtGfZdEuoLM/Hydrogen-Peroxide-
Low-Temperature-Plasma-Sterilizer-100L-.jpg
• distrugerea culturilor de germeni
• Sterilizarea cu VAPORI DE FORMOL
• folosită sporadic pentru instrumentarul ce se degradează la cald: tuburi de
cauciuc şi instrumentar de plastic.
• Procedeul este relativ simplu, dar formolul este toxic şi este înlocuit cu
alte metode Instrumentarul este expus vaporilor de formol în cutii metalice
închise de tip Janet.
• Sertarele superioare conţin tuburile, iar în partea de jos sunt puse tabletele
de formalină sau trioximetilen care vor realiza saturarea incintei cu vapori
de formol.
• Durata procesului de sterilizare este de 24 de ore la temperatura camerei.
Înainte de folosire materialele trebuie spălate cu apă sterilă pentru a
îndepărta formolul.
Sterilizarea cu OXID DE ETILENĂ (C2H4O)
• Charles-Adolphe Wurtz - 1859
• Oxidul de etilenă este un gaz incolor care este
permeabil în textile, hârtie, material plastic, modernenterprises.co.in/eto.htm

cauciuc, aparatură optică, instrumentar ascuţit

de mare fineţe, materiale protetice,
instrumentar anestezic etc.
• Sterilizarea se face în etuve speciale, controlate
automat, timpul de expunere al instrumentelor la
oxid de etilenă fiind între 1 şi 5 ore.
• Materialele pot fi utilizate numai după o aerisire
îndelungată în camere speciale, pentru a
permite eliberarea vaporilor, toxici pentru
organism.
• Sterilizare industrială;
• Avantaj: materiale termolabile(grefoane,sonde) http://www.biolene.com/espanol/images/alta/bm4.jpg
Sterilizarea cu ALDEHIDE
• Glutaraldehidă (Cidex)
• Imersie pentru 30-60 min
• pt. unii spori 12 ore !
• “dezinfecţie de grad înalt”
http://www.shopmedvet.com/product/3351/sterilization-disinfectants-cleaners

• Toxic şi volatil
• Instrumentarul de laparoscopie
• Avantaj: nu necesita instalatii speciale
• Nu material textil
Sterilizarea cu ACID PERACETIC
• 40 min
http://www.liquidyneusa.com/catalog/index.php?cPath=26&cID=26

• Mai putin toxic

Antisepsia este o metodă exclusiv curativă, care foloseşte o serie de
substanţe chimice (antiseptice sau dezinfectante) pentru distrugerea
germenilor de pe tegumente, mucoase, plăgi şi de pe suprafeţe.
Substanţele antiseptice şi dezinfectante sunt substanţe chimice care au
acţiune antimicrobiană fiind folosite pentru distrugerea microorganismelor
de pe tegumente, mucoase şi plăgi (antiseptice) sau de pe suprafeţe
inerte (dezinfectante).
Folosirea terminologiei de mai sus este relativă, dat fiind că aceeaşi
substanţă poate fi utilizată în ambele scopuri, diferenţele fiind date uneori
doar de concentraţie.

http://thumbs.dreamstime.com/thumb_183/1189445843Rz98Uq.jpg
Mecanismele de acţiune:
- denaturarea proteinelor celulare (acizi, baze, alcool, cloroform);

- blocarea enzimelor celulare (aldehide, metale, săruri metale grele,

substanţe oxidante, halogeni, coloranţi, substanţe reducătoare);

- acţiune tensioactivă (fenol, detergenţi).

CITOFILACTICE respectă integritatea celulelor vii

CITOTOXICE distrug celulele vii expuse

http://goodbadandugly2.files.wordpress.com/2009/02/germs-1.jpg
Calităţile antisepticului ideal:
- să aibă capacitate bactericidă ( toxicitate cât mai mare pentru
microorganisme, la concentraţii cât mai mici);
- spectru bacterian cat mai larg;
- toxicitate cât mai mică pentru ţesuturile organismului uman;
- să corespundă estetic şi olfactiv;
- să aibă indice terapeutic cât mai mare (raportul dintre doza letală
50% şi doza eficientă 50%);
- să fie uşor solubile în apă, să formeze soluţii stabile şi
uşor de manevrat;
- să posede o acţiune rapidă şi durabilă;
- să fie ieftine şi uşor de transportat
http://the-web-tycoon.com/blog/wp-
content/uploads/2009/09/ist2_9848264-kill-disinfection-
removing-virus-germs-monsters.jpg
Indicatii:
• Curatarea tegumentelor din jurul pagii/indemne (inainte de operatie)
• Decontaminarea manilor chirurgului
• Igienizarea spitalului
• Dezinfectarea instrumentarului atins de suprafete nesterile
CI:
• Turnarea lor in plagi cand au in compozietie alcool sau substante iritante
• Utilizarea pentru sterilizarea instrumentar(nu distrug sporii)
• Aplicarea pe mucoasa bucala/nazofaringiana – absorbtie rapida a
compusilor toxici – soc anafilactic (exceptie cele recomandate)
• Spalaturi vaginale si clisme doar antiseptice recomandate
• Antiseptice cu iod pe suprafete cutanate mari la NN – capacitate mare de
absorbtie
• La persoanele alergice la compusii antisepticului
Tinctura de iod
• soluţie alcoolică 2% + iodură de sodiu 2%
• tinctura propriu-zisă 7%
• folosită în mod curent pentru dezinfecţia tegumentelor în pregătirea
câmpului operator.
• Alcoolul îi conferă o mare penetrabilitate în structurile profunde ale
tegumentului.
• Are avantajul de a „marca” locurile pe care a fost deja aplicat.
• Nu se aplică pe plăgi datorită efectului citotoxic al iodului şi al alcoolului.
• Se foloseşte numai soluţia proaspătă 2% deoarece prin învechire, ca şi în
pansamentele umede, se formează acidul iodhidric, toxic pentru tegumente.
• iritant, alergii;
• + soluţii de benzină sau eter --- mastisol / galifix
Iodoformul
• antiseptic foarte puternic, cu miros caracteristic,
• cristale de culoare galbenă sau îmbibat în meşe
iodoformate,
• plăgile supurate, fetide şi în stomatologie
http://ecx.images-

• dezodorizarea plăgilor cu miros puternic.

amazon.com/images/I/41ASJFH97ZL._SL500_AA280_.jpg
Iodoforii
• combinaţii organice ale iodului cu detergenţi
(polivinilpirolidonă),
• rezultă substanţe stabile în timp, au acţiune antiseptică
puternică şi sunt puţin iritante pentru ţesuturi;
• + efectul de detergent prin substanţa de bază tensioactivă
anionică, lărgind astfel spectrul de utilizare al iodului ca
antiseptic, putând fi folosit în soluţii slabe şi în aseptizarea
plăgilor (antiseptic citofilactic), spălarea tegumentelor
preoperator ca şi pentru spălarea mâinilor chirurgului înainte http://www.betadine-
ina.com/images/Betadine%20Antiseptic%20Solution.gif

de operaţii (tip scrub).

• Betadine® 10%
• efect citotoxic pe celulele tumorale !? (lavajul peritoneal)
Apa de clor
• 0,02-0,06%
• dezinfecţia apei potabilă
Hipocloritul de sodiu (soluţia Dakin)
• 5% în compoziţia
• soluţie apoasă de clor, tamponată cu bicarbonat de calciu,
• în contact cu substanţele organice degajă clor provocând dizolvarea
ţesuturilor distruse,
• se utilizează sub formă de soluţie proaspătă (este instabil) şi se
foloseşte pentru spălarea plăgilor infectate şi cu sfaceluri (bisturiul
chimic).
Hipocloritul de potasiu (apa Javelle)
• săruri ale acidului hipocloros care eliberează clor activ făcând parte
dintre antisepticele citofilactice şi bactericide
• se folosesc în irigaţii în plăgile anfractuoase cu ţesuturi mortificate
pentru a se disloca sfacelurile.
Hipocloritul de calciu (clorura de var)
• dezinfectant - pulbere
Cloraminele
• substanţe cristalizate care prin dizolvare în apă se hidrolizează eliberând
hipoclorit de sodiu;
• Cloramina B® (se prezintă sub formă de pulbere albă şi de comprimate
de 500 mg)
• acţiune bactericidă, în special asupra bacililor gram negativi şi a
bacilului Koch
• soluţie proaspătă 0,2-1% pentru spălarea plăgilor infectate, pansamente
umede cu rol antiflogistic(antiinflamator);
• soluţii 1-2% pentru dezinfecţia mucoasei vaginale,
• soluţie 5% pentru dezinfecţia suprafeţelor, veselei şi pardoselilor.
Clorhexidina
• compus al clorului cu acidul acetic
• activă pe germenii gram negativi, însă nu distruge sporii
• soluţii 0,05% în apă distilată pentru dezinfecţia plăgilor şi
arsurilor, http://en.wikipedia.org/wiki/Chlorhexidine

• soluţii 0,5% în alcool etilic pentru dezinfecţia câmpului

operator şi a mâinilor chirurgului;
• soluţie 0,5% în alcool de 70° pentru dezinfecţia rapidă a
instrumentelor;
• apă de gură;spray în combinaţie cu acid izopropilic 1%.
•Nu este alergizant
Hexaclorofenul
• compus fenolic clorurat care are acţiune bactericidă pe http://www.safetyfirstaid.co.uk/images/catalogue/product/M6044-M.jpg

bacteriile gram pozitive şi negative.

Alcoolul etilic rectificat 70 grade
• este folosit pe scară largă ca antiseptic de suprafaţă datorită
penetrabilităţii deosebite în structurile anexe ale pielii;
• bactericid, dar nu omoară sporii;
• nu este activ pe suprafeţele cu substanţe proteice;
• nu este indicat în plăgi datorită acţiunii caustice pe care o are şi
potenţialului de a precipita proteinele în plagă, favorizând astfel
proliferarea bacteriilor.
• folosit simplu sau în combinaţie cu iodul (1-2%) sau clorhexidina (0,5%),
care îi intensifică acţiunea.
Alcoolul isopropilic şi diclorbenzil-alcoolul se folosesc în diverse
amestecuri la prepararea unor soluţii antiseptice foarte eficace în
aseptizarea tegumentelor.
Oxigenul degajat de aceste substanţe împiedică dezvoltarea germenilor anaerobi.
Se folosesc în tratamentul plăgilor delabrante sau infectate cu germeni anaerobi,
prin irigarea continuă împreună cu soluţia Dakin.
Apa oxigenată (peroxidul de hidrogen, H2O2)
• 1818 - Louis Jacques Thénard
•este larg folosită în practica chirurgicală fiind una dintre principalele substanţe
antiseptice la îndemâna chirurgului;
•soluţie apoasă care conţine 3% peroxid de hidrogen;
•din perhidrol (concentraţie 30%), iar pentru prepararea apei oxigenate se dizolvă
în apă distilată în proporţie de 1:9.
•soluţia preparată este păstrată în sticle de culoare închisă, etanşe;
•antiseptic citofilactic, efect dezodorizant şi hemostatic, la care se adaugă
efectul de efervescenţă care ajută la eliminarea sfacelurilor din plăgile
anfractuoase, cu ţesuturi necrotice.
•mecanisme de acţiune: radicali liberi O, lavaj, efervescenţă;
•spălături ale cavităţii bucale, auriculare şi nazale.
Permanganatul de potasiu
• soluţie apoasă 1/5000
• spectrul de utilizare a fost mult diminuat
• antiseptic cu uz extern şi la dezinfectarea instrumentarului chirurgical
• soluţii de 1%o pentru spălături uretrale şi vaginale
• soluţie 3%o pentru spălarea plăgilor
• soluţie 15%o pentru dezinfecţia plăgilor prin muşcătură de şarpe
• nu se asociază cu alcool şi apă oxigenată.
Ozonul
• tratamentul plăgilor gangrenoase, gangrenă gazoasă, fasciite necrozante
• tratarea apei potabile
Acidul boric
• soluţie 2-3%
• cristale
• pioceanic, stafilococ
• favorizează eliminarea sfacelurilor
Derivaţii de mercur
• Biclorura de mercur 0,2-1%o
• Oxicianura de mercur 1/4000
• Fenosept (mercasept) 2%o
Nitratul de argint
• 1-10% cauterizant – granulare
• 1-2%o citofilactic – plăgi, cistite, profilaxia conjunctivitei neo-natorum
Detergenţii (substanţe tensioactive de sinteză)
• Bromocet (cetazolina) - detergent cationic
• soluţiile tip “scrub”
RESPECTAREA REGULILOR DE ASEPSIE
Înaintea intervenţiei chirurgicale chirurgul nu va
pansa plăgi septice şi nu va efectua tuşeu
rectal sau vaginal.
Mâinile trebuie să fie îngrijite, fără plăgi şi cu
unghiile tăiate scurt.
Intrat în blocul operator, în compartimentul de
filtru chirurgul îşi schimbă echipamentul cu unul
steril / înalt decontaminat (bluză şi pantalon) şi
cu încălţăminte utilizată numai în acest sector. codingnews.inhealthcare.com/.../

boneta care cuprinde tot părul şi o mască ce

acoperă şi nasul!
în lavoarul chirurgical chirurgul începe antisepsia
mâinilor:
Clasic, dezinfecţia mâinilor chirurgului se face prin
spălare cu apă sterilă, săpun steril,timp de 15
minute:
1) se spală mâinile şi antebraţele până la cot, timp de 5
minute, apoi se clăteşte cu apă astfel încât scurgerea
apei să se facă de la degete spre cot;
2) se repetă operaţiunea a doua oară până la jumătatea
antebraţului;
3) a treia oară până în treimea inferioară a antebraţului.
Robinetul de apă sterilă se deschide folosind cotul sau
printr-un dispozitiv electronic.
Iodoforii în concentraţie 1%, gluconatul de clorhexidină
cu alcool izopropilic 4%, toate sterilizând mâinile în 2
minute.
www.sfrisch.com/surgeon.html
În sala de îmbrăcare sau sala de operaţii;
• se şterg mâinile cu un prosop steril;
• se finalizează antisepsia mâinilor prin aplicarea
unei soluţii de tipul alcoolului 70°, clorhexidine
4%;
• Manugel (gel hidrocoloid);
• în viitor – plasmă;

www.risoe.dk/Research/nuclear_methods/project http://www.alcavis.com/pdf/product_sheets/Manugel_85.pdf
În sala de îmbrăcare sau sala de operaţii;

• se îmbracă halatul;
În sala de îmbrăcare sau sala de operaţii;

• mănuşile;

http://bp1.blogger.com/_jyVH1tFBOXI/Rb-
tbCu0bxI/AAAAAAAAAB0/wWh32bGa2Zg/s1600-h/surgeon.jpg
•În preziua operaţiei bolnavul va face o baie generală.
•După baie regiunea se antiseptizează cu betadină, alcool iodat, apoi se
pansează steril.
•În ziua operaţiei regiunea este rasă / epilată şi se antiseptizează.
•Bolnavul este adus în sala de operaţie în halat steril, preferabil de unică
folosinţă.
•Pe masa de operaţie, regiunea viitoarei incizii se antiseptizează dinspre
centru spre periferie, pe o zonă foarte largă, cu betadină sau alcool iodat;
se va insista asupra pliurilor şi cicatricei ombilicale.
•După uscare regiunea este delimitată de câmpuri sterile (de unică folosinţă sau
reutilizabile).
•Pe linia viitoarei incizii se montează un câmp steril autocolant de unică
folosinţă, de plastic, incizia practicându-se peste această peliculă care asigură
o bună izolare a marginilor plăgii.