Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMITANU”
Catedra
Anestezie si Reanimatologie Nr1
“Valeriu Ghereg”

Scorul ASA
Coordonat : Belii Natalia
Elaborat: Platon Natalia
Gr, M1464
Scorul ASA
Evolueaza riscul de deces sau
complicaţie a pacientului pe baza
severităţii bolilor din datele
disponibile într-un stadiu iniţial al
internării în spital .
Sistemele de scoruri
 Stratifică grupuri de pacienţi în funcţie de
severitatea bolii
 • Estimează probabilitatea individuală de deces a
pacienţilor critici din TI
 • Analiza “ajustată” a morbidităţii şi mortalităţii
unui grup de pacienţi permite compararea
rezultatelor terapeutice între unităţile spitaliceşti
 • Predicţia cu acurateţe a prognosticului poate
influenţa tratamentul şi raţionalizarea resurselor .
Clasificarea ASA
 Introdusă în 1963 de către American Society of
Anesthesiologists (după Dripps et al. JAMA1961)
• Clasifică statusul fizic al pacienţilor pe baza
anamnezei şi examenului fizic, fără a fi necesare
teste paraclinice specifice.
• Deşi iniţial nu a fost considerată un indicator al
riscului apariţei complicaţiilor, în prezent este utilizată
în acest sens.
• Klotz HP et al (Br J Surg 1996): sistem care
înglobează ASA şi prezice riscul complicaţiilor
sistemice în chirurgia generală electivă: amploarea
operaţiei, gradul ASA, afecţiune malignă, boală
respiratorie.
Clasa
Clasificarea
Descriere
ASA
Exemple

Nu sunt tulburări Pacient sănătos Cura


I organice, fiziologice, chirurgicală a herniei,
biochimice şi psihiatrice biopsie mamară, fibrom
Etiologia chirurgicală nu uterin, etc.
provoacă tulburări
sistemice Problema
chirurgicală este
localizată.
II
Tulburări sistemice
medii spre moderate Hipertensiune bine
care nu necesită controlată, istoric de astm,
intervenţie chirurgicală anemie, fumător, diabet
bine controlat, obezitate
medie, vârsta între 1 şi 70
ani, malignitate fără
metastaze sau tulburări
fiziologice, crize epileptice
controlate.
III Tulburare sistemică severă Angină, hipertensiune, diabet
(dar nu incapacitantă sau necontrolate terapeutic,
ameninţătoare de viaţă), BPOC simptomatic sau astm,
care nu necesită obezitate masivă, insuficieţă
intervenţie chirurgicală. renală în dializă,status
postchimioterapie, tumoră
hipofizară cu fenomene
sistemice, tumoră cerebrală
cu semne de focalizare,
apnee de somn, SpO2 90-
93%, FiA cu alură medie,
AVC în antecedente.
IV Tulburari sistemice severe Angina instabila,
amenintatoare de viata sau insuficienta cardiaca severa,
fara chirurgie. insuficienta hepato-
renala,tumora craniana cu
disfunctii neurologice
majore, apnee de somn cu
HTP, SPO2<90% tahicardi,
fibrilatie ventriculara
recurenta.
V Pacient muribund cu Pacient cu functie
sanse mici d cerebrala deteriorata acut
supravetuire.Pacient din cauza unui anevrism
propus pentru interventii cerebral rupt, incident
chirurgicale ca ultima major in laboratorul de
masura caracterizare cardiaca.
terapeutica.Masuri
disperate de rasuscitare.
Pacient cu trauma acuta,
VI Pacient in moarte stomac plin,probleme
cerebrala propus pentru postoperatorii care
recoltare de organe. necesita chirurgie de
urgenta.

E Orice pacient care


necesita chirurgie de
urgenta.

S-ar putea să vă placă și