Morfologia şi Fiziologia

unghiei
► curs manichiură şi pedichiură ◄
 Unghia

• = anexă a pielii cu o
structură cornoasă dată
de prezenţa Keratinei,
proteină ce-i oferă
duritate, care acoperă
faţa dorsală a falangelor
mâinilor şi picioarelor.
 Morfologia unghială

• A. Componente unghiale , reprezentate de

lama cornoasă.

• B. Componentele periunghiale , reprezentate

de structurile asociate unghiei.
A. Componentele unghiale
 Componentele unghiale

• 1. Corpul unghial

• 2. Sinusul unghial

• 3. Rădăcina unghială
 1. Corpul unghial
• Este alcătuit din:
• 1. Matricea unghială
= ţesutul pe care se sprijină unghia, care se extinde sub
rădăcina unghiei, parte a Patului unghial:
- conţine vase nervi, limfă şi sânge
– este responsabilă pentru producerea de celule care devin
unghie.
– lăţimea şi grosimea unghiei este determinata de dimensiunea
matricei, în timp ce forma degetului în sine determină dacă
unghiei este plata, arcuită, sau prinsă.
– va continua să crească atâta timp cât primeşte nutriţie şi rămâne
într-o stare de sănătate.
– celulele noi ale unghiei apar din matrice şi împing celulele vechi
înainte; şi în acest fel celulele mai mari devin comprimate, plate,
şi translucide, făcând culoarea roz a capilarelor din patul unghial
vizibil.
1. Corpul unghial
 1. Corpul unghial
2. Lunula:
= este partea vizibilă a matricei,
baza albicioasă semilunară a
unghiei vizibile.
= este de dimensiuni mari la
nivelul policelui şi halucelui,
fiind adesea absentă la
degetul mic.
• 2. SINUSUL UNGHIAL = brazda adânca în
care rădăcina unghiilor se inserează.

• 3. RĂDĂCINA UNGHIALĂ= este partea

unghiei situată în sinusul unghial, adică la baza
unghiei încorporate sub piele. Aceasta provine
din ţesutul activ în creştere - matrice.
3. Rădăcina unghială
 Patul unghial
• structură puternic vascularizată, ancorat direct
la periostul (înveliş osos) falangei distale, fiind
format din ţesut fibro-conjunctiv.
Vascularizaţia patului este dată de artera ulnară
şi arterele radiale digitale. Există numeroase
anastomze arterio-venuase şi unităţi de glomus
mioneural, găsindu-se de asemnea numeroase
filete nervoase ce provin din nervul ulnar,
radial şi nervii digitali.
 B. Componentele periunghiale
• 1. Cuticula
• 2. Eponichium
• 3. Hiponichium
• 4. Faldurile unghiale – laterale
- proximal
Componentele unghiale
 1. Cuticula
• = structură epiteleală ce mărgineşte lama unghială, cu
excepţia marginii libere.
• reprezintă stratul extern dur, acelular ce acoperă
suprafața pielei unor organisme sau anumite regiuni ale
corpului.
• este flexibilă și are rol protector.
• este secretată de celulele epiteliale.
• conţine celule moarte epidermice sau cheratinocite care
produc Keratină – proteine cornoase, care se depun pe
partea inferioară a unghiei. Acest strat îndeplinește
funcție protectoare, apărând unghiile de bacterii.
• este adesea îndepărtate în timpul manichiurii.
1. Cuticula
 2. Eponichium
• = o fâşie de epiteliu care se extinde de la
peretele posterior al unghiei până la baza
unghiei. Reprezintă capatul terminal al pliului
proximal care se pliază înapoi pentru a depune
un strat epidermic pe unghia nou formată.
• formează un sigiliu de protecţie împreună cu
CUTICULA.
• este format din celule vii şi nu ar trebui atins.
2. Eponichium
 3. Hiponichium
• reprezintă joncţinea dintre patul unghial terminal şi
pielea vârfului degetului.
• Unghia devine neaderentă la acest nivel şi se extinde pe
o distanţă variabilă pe vârful degetului.
• Keratina, celulele polimorfonucleare, limfocitele, şi
debridusuri celulare se colectează în acestă regiune.
• Rol de barieră de protecţie mecanică şi imunologică
importantă situată la capătul distal al patului
unghial. Importanţa hiponichium-ulu rezidă în varietatea
de domenii potenţial contaminate ce vin in contact cu
vârful degetului în activităţile zilnice.
3. Hiponichium
 FUNCŢIILE UNGHIEI
• 1. Estetică
• 2. Protejează falanga distala, vârful degetului, şi
ţesuturile moi din jur.
• 3. Îmbunătăţeste mişcările precise-delicate ale
falangelor distale prin contra-presiunea exercitată asupra
pulpei degetului.
• 4. Acţionează ca o contraforţă atunci când vârful
degetului atinge un obiect, sporind astfel sensibilitatea
degetului, chiar dacă nu exista terminatii nervoase.
• 5. Este un instrument de prindere, prehensiune (de
ex., scoaterea unei aschi).
 CREŞTEREA UNGHIALĂ
• Placa unghială este de aproximativ 0,5 mm grosime la femei si 0,6
mm la bărbaţi şi tinde să crescă o dată cu înaintarea în vârsta.
Unghia creşte cu o rată de aproximativ 1,8-4,5 mm lunar sau 0,1
mm pe zi. In concluzie, in medie o unghie poate creşte complet în
circa 6-9 luni.

• Unghiile cresc in functie de lungimea falangei, astfel unghia

degetului arătător creste mai repede decât cea a degetului mic; iar
unghiile mainii cresc până de 4 ori mai repede decât cele de la
picioare.

• Rata de creştere reală depinde de vârstă, sex, sezon, nivelul de

exerciţiu, dieta, si factori ereditari. Unghiile cresc mai repede în
timpul verii decât în orice alt sezon. Contrar credintei populare,
unghiile nu continuă să crească după moarte.Prin deshidratare pielii
care se subtiaza apare senzatia de crestere a unghiilor si parului.
 Regenerarea unghială
• O avulsie unghială (smulgerea unghiei) expune patul
unghial la condiţiile dure de mediu. Sângele şi plasma
fromează o crustă peste acest pat unghial expus. Epiteliul de
suprafaţa si placa de keratină rămân aderente la placa unghiala
smulsă.

• Faldurile laterale şi hiponichium-ul conferă epidermul

reparativ ce migrează sub crust pentru a acoperii patul unghial.
Acest strat nou format este hiperplastic şi oarecum
hiperkeratotic, dar oferă protectie patului unghial. Structuriile
nervoase şi vasculare ale patului unghial determina
hipersenzitivitatea regiunii după smulgerea iniţială a unghiei.
O noua placă unghială începe să se regenereze în 2-3
săptămâni. Are loc înlocuirea epidermului regenerativ cu
epiteliul patului unghial. Atât epiteliul cât şi placa unghială
sunt produse de matricea germinală.
Evoluţia unghiei