 Masajul bebelușului este procesul de fricțiune a

mușchilor copilului și de mângâiere a acestuia

într-un mod special conceput pentru el.
 Masajul pentru bebeluși este o practică antică, folosită în principal în culturile asiatice și
Insulelor Pacificului, deoarece atingerea în aceste culturi este considerată sănătoasă fizic
și spiritual.

 Odată cu introducerea masajului în Occident la sfârșitul anilor 1970, a fost testat pentru a
demonstra eficacitatea acestuia.

 Un studiu de cercetare efectuat de R. Rice în 1976 a arătat că bebelușii prematuri care au

fost masați, au crescut în greutate și s-au dezvoltat mai repede față de cei care nu au fost
masați.

 Dr. Frederick Leboyer, un medic francez, și-a susținut interesul pentru acest tip de masaj
prin publicarea cărții sale despre arta indiană a masajului pentru bebeluși.

 Masajul pentru bebeluși a fost introdus oficial în Statele Unite în 1978, când Vimala
Schneider McClure, un practicant de yoga care a lucrat într-un orfelinat din nordul Indiei, a
dezvoltat un program de instruire în domeniu.

 International Association of Infant Massage (IAIM) își are originea în 1980 și a fost înființată
în 1986 de către McClure și cei șapte formatori originali. Începând cu anul 2004, au fost
peste 30 de țări care au dezvoltat IAIM și peste 15 000 de instructori certificați au fost
instruiți în Statele Unite.
• Reglarea frecvenței respiratorii
• Producerea de hormoni de creștere
• Dezvoltare neuro-motorie
• Întărirea sistemului imunitar
• Reducerea stresului
• Împotriva colicilor
• Creează o stare de siguranţă si încredere
• reglează pofta de mâncare
• Contraindicaţii:
- hipotrofie de grad III
- rahitism sever de grad III
- stare febrilă de la 37 de grade Celsius
- vicii congenitale de şold
- tuberculoză
- tulburări de coagulare a sângelui
- toate tipurile de afecţiuni acute
- tulburări psihice
- infecţii virale
- cancer
- afecţiuni cutanate, dermatită.
 Stadiul I (0-3 luni)
Stadiul mişcărilor neorganizate
 Producerea unor mişcări fără scop şi fără un efect anume
Copilul nu poate să îşi extindă complet membrele; poate să facă
mişcări alterne cu MI
• În primele săpt: copilul nu are control asupra extremităţii cefalice
• Sfârşitul lunii 2: începe să-şi menţină capul în poziţie ridicată
• Luna 3: începe şă-şi controleze poziţia ridicată a capului
• Sfârşitul lunii 3: D.V., este capabil să urmărească ce se întâmplă în
jurul lui, cu capul în extensie, rotindu-l
- copilul ajunge în decubit ventral, se sprijină pe antebraţe şi coate,
palmele extinse şi pronate, degetele extinse (postura “păpuşii”); MI
uşor flectate şi rotate în afară, o bază de sprijin mai mare
Stadiul II (4-6 luni)
Stadiul mişcărilor necoordonate

• La 4 luni
-Se întoarce din D.D. în D.V.
-Control bun al capului
• La 5 luni
-Şade sprijinit
-La sfârşitul acestei perioade apar primele
reacţii de echilibru în poziţiile culcat pe
burtă şi pe spate
 Stadiul III (7-10 luni)
Stadiul de debut al coordonării

• La 7 luni
-Se ridică în şezând din decubit dorsal
-Şade fără sprijin sau cu uşor sprijin lombar

• La 8 luni
-Se rostogoleşte, cu alternarea coordonată a flexiei şi
extensiei braţelor şi gambelor
-Stă în picioare, sprijinindu-se de pat; se ridică eventual în
picioare
-Susţinut de axile, păşeşte
• La 9 luni
-Copilul se poate ridica “în patru labe”
-Ridicarea în picioare (între 9 şi 10 luni)
 Stadiul IV (11-24 luni)
Stadiul coordonării parţiale

• La 11 luni
-În picioare păşeşte, cu sprijin uşor
-Stă în picioare singur câteva secunde

• La 12 luni
-Nu are reacţii de echilibru în mers
-Merge lateral ţinându-se de mobilă sau ţinut de o singură
mână, cu baza largă de sprijin
-Face paşi fără sprijin
• La 15 luni
-Merge singur
• Masajul în primele 2-3 săptămâni este mai mult o mângâiere, e nevoie de adaptare cât de
cât la mediul extrauterin. După 3 săptămâni se poate face într-adevăr masaj. Când?
Momentul se alege în funcţie de starea bebeluşului, cu respect faţă de el. Cu alte cuvinte,
masajul este bine să se facă când descoperim că bebeluşul este treaz, liniştit şi dispus să
interacţioneze.

• Spaţiul în care facem masajul trebuie să aibă o temperatură cuprinsă între 24-25 grade, pe o
suprafaţă tare, de preferat pe o saltea, sau masă. Fără factori care să perturbe atenţia
bebeluşului( tv, radio). Cel care face masajul este bine să fie într-o stare relaxată şi pe
poziţia unui observator fin la indiciile pe care le arată bebeluşul.

• De preferat este bine să folosim ulei natural, presat la rece, dintr-o singură planta (ex.
migdale, struguri, măsline, cocos, etc). Dar se poate folosi şi crema ( de citit foarte bine
eticheta înainte de utilizare).

• In primele 3-4 luni de viață, când copilul va avea un tonus mai crescut decât în mod
normal, masajul va urmări relaxarea sa, deci manevrele vor fi lente si cu o intensitate
scăzută. După 3-4 luni de viață, când pumnișorii copilașului nu mai sunt strânși, coatele si
genunchii s-au extins, veți putea adopta un ritm si o intensitate mai mare pentru manevre.
• Metoda de masaj oferită de IAIM (Internaţional Association of Infant Massage) cuprinde o
combinaţie de mişcări din masajul indian, reflexoterapie şi masaj suedez adaptat pentru
categoria de vârsta 0- 1 an.

• Lucrând mult pe zona de periferie pentru a îmbunătăţii circulaţia periferică care este
deficitara la această vârstă, la nivelul burticii, mişcări de integrare pentru a îi ajută să îşi
conştientizeze propiul corp. Fermitatea mişcărilor este adaptată în funcţie de reacţiile
bebeluşului, de evitat trasul de mâini şi de picioare.

• Când bebeluşul plânge trebuie să ne dăm seama care ar fi cauza. În prima fază ne
oprim din mişcarea pe care o executăm, păstrând însă contactul cu zona masată, cu
scopul de a transmite prin mâinile noastre relaxare, căldura şi iubire.

• Dacă se mai linişteşte, putem lua în calcul o anume agitaţie pe care o produce
mişcarea respectivă datorită noutăţii pe care o aduce la nivel de senzaţii sau datorită
fermităţii cu care a fost făcută, etc. În acest caz mai putem încerca să o executăm de
câteva ori, dacă reacţia este aceeaşi ne oprim şi încercam în altă zi iar. Niciodată nu
masăm bebeluşul când plânge!
Masajul plantei

• Masajul se începe cu talpa bebelușului. Priza va fi la nivelul gleznei intre index si

medius. Cu ajutorul policelui vom masa talpa bebelușului dinspre calcai spre
degete cu mișcări circulare.

• Degetele se vor masa dinspre bază spre vârf.

• Se va încheia cu mișcări circulare in jurul maleolelor, mişcare executata cu

policele si indexul în acelaşi timp.

• Pe partea anterioara a piciorului vom executa neteziri cu policele de la ambele

mâini.

Masajul membrului inferior

• În această zona mișcările vor fi foarte blânde, exercitând o presiune uşoară.

• Mișcări de netezire executate cu priza “in brățară” in direcţia ascendenta spre

inima, din poziţia distal spre proximal.

• La copilul prematur, pana la împlinirea celor 40 de săptămâni, când copilul ar fi

trebuit sa se nască, sensul va fi invers, dinspre proximal spre distal.

• Cu priza la nivelul gleznei netezirea va începe ferm pe gamba, coapsa, sold. Se

pot executa răsuciri ușoare stânga-dreapta.
Masajul abdomenului

• In zona abdomenului se executa mișcări circulare cu palma deschisa, in sensul

acelor de ceas. Masajul pieptului se poate face cu mișcări care converg (se
îndreaptă) către zona inimii.

• Masajul abdomenului poate avea un rezultat benefic prin ameliorarea disconfortului

dat de prezenta gazelor in stomac si intestine si poate îmbunătăți digestia ducând la
ameliorarea si dispariţia durerilor date de colici.

Masajul toracelui
• Cu mâinile deschise, evantai, vom pleca de la baza, de o parte si de alta a sternului,
pana la nivelul umerilor.

• Coborârea se face prin lateral, si astfel se păstrează continuitatea masajului;

• Masajul toracelui poate fi executat si pe diagonala, folosind acelaşi sens ascendent

dar evitând sternul.
Masajul membrului superior

• Masajul începe cu netezirea eminentei tenare si

hipotenare a bebelușului.

• In cazul in care bebelușul nu deschide palma, executam

neteziri cu policele de la ambele mâini, pe partea
posterioara a mâinii.

• Vom masa fiecare deget de la baza către vârf si vom

încheia cu neteziri pe articulația pumnului, sub forma de
cerculețe mici.

• Netezirea continua de la articulația pumnului pe antebraț si

către umăr, folosind priza “in brățara”, in timp ce cu
cealaltă ținem braţul uşor ridicat.

• Sensul va fi dinspre distal spre proximal, cu excepţia

copilului născut prematur care, pana la împlinirea celor 40
de săptămâni, la care sensul va fi dinspre proximal către
distal.
Masajul spatelui

• Bebelusul se va afla in pozitia decubit ventral, cu capul intr-o parte.

• Vom executa cu ajutorul palmelor deschise si al degetelor miscari

ferme ascendente, liniare sau circulare de o parte si de alta a
coloanei vertebrale.

• Sensul va fi dispre zona lombara spre cea cervicala. Fesele se

maseaza executand ciupiri rapide.

Masajul fetei
• Acest masaj se va executa cu policele de la ambele maini, punctul de
plecare fiind, inspre sprancene, deasupra nasului.

• Vom netezi fruntea pana la nivelul tamplelor, apoi vom continua

netezirea la nivelul sprancenelor.

• Din acesti punct se va cobora de o parte si de alta a nasului.

• Se vor executa neteziri deasupra si sub buze de la mijloc spre lateral.

• Obrajii vor fi masati in sens circular.

Copii hipertonici

Cum se manifestă: Imediat după naştere, timp de două luni, copilul prezintă aşa-numita
hipertonie musculară (hipertonia fiziologică a noului născut). Cu alte cuvinte, atât mâinile, cât
şi picioarele bebeluşului, opun rezistenţă atunci când se încearcă întinderea lor, păstrând
amintirea poziţiei intrauterine. În cazul bebeluşilor sănătoşi, această condiţie se reduce treptat,
astfel că în jurul vârstei de trei luni dispare. În caz contrar, copiii trebuie să beneficieze de
masaj de relaxare.
Cum se face masajul în acest caz: Acest gen de masaj trebuie să fie unul gingaş, fără
frământări ale muşchilor, doar neteziri uşoare şi mobilizări ale articulaţiilor.
Ce se întâmplă dacă nu facem masaj: Copilul hipertonic care nu a beneficiat de masaj,
poate fi nervos şi neliniştit, stare care îşi poate lăsa amprenta până la maturitate. Şi mai grav
este faptul că în jurul vârstei de trei-patru ani, hipertonusul muscular poate avea drept
consecinţă deteriorarea danturii, probleme de vedere, în cazuri mai rare, de auz – toate
acestea din cauza nealimentării cu sânge şi oxigen a creierului şi a zonei cervicale.
Copii hipotonici

Cum se manifestă: Nou-născuţii cu hipotonie sunt opusul hipertonicilor. Ei stau, de

obicei, cu mâinile şi picioarele poziţionate de-a lungul corpului şi au un control redus
sau chiar absent asupra capului, care în consecinţă poate cădea în faţă, în spate
sau lateral. Sugarii hipotoni dorm cu coatele şi genunchii întinşi, în timp ce la copiii
cu tonus normal aceste articulaţii sunt îndoite. Primii sunt mai puţin activi, mai
sedentari, nu îşi schimbă poziţia fără ajutorul unui adult, pe motiv că nu au suficientă
forţă, deşi, în linii generale, ei se mişcă. De aceea, hipotonicii au nevoie să le fie
schimbată poziţia, de pe o parte pe alta. În caz contrar, ei amorţesc, încep a plânge,
iar părinţii nu totdeauna îşi dau seama motivul stării lor anxioase.
Cum se face masajul în acest caz: Masajul, în cazul copiilor hipotonici, trebuie să
aibă tendinţe de tonifiere, cu mişcări mai active, dar în acelaşi timp
tandre. Diferenţa dintre cele două tipuri de masaj constă în faptul că masajul
pentru bebeluşii hipertonici se face în direcţia relaxării musculare, în timp ce masajul
pentru copii hipotonici se efectuează în direcţia contracţiei musculare.
http://www.healthofchildren.com/I-K/Infant-Massage.html

http://www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro/masaj-bebelusi/

https://www.suntmamica.ro/bebelusul/masajul-bebelusului-0---3-
luni-beneficii-si-recomandari-8402
https://raisingchildren.net.au/newborns/health-dailycare/massage/baby-
massage