SISTEMUL LIMBIC

• Sistemul limbic: alcătuit dintr-un inel de ţesut

cortical de tip primitiv (paleocortex), care înconjoară
corpul calos
• Sistemul limbic cuprinde: bulbii olfactivi, girus
cingulat, hipocampul, nucleii amigdalei. La acestea
se adaugă anumite porţiuni din neocortex şi anume:
lobul orbitar, lobul insulei, lobul piriform, partea
anterioară a lobului temporal.
• Sistemul limbic are conexiuni directe aferente şi
eferente cu formaţiunile nervoase ale mezencefalului
şi diencefalului.
Corpul calos
 FUNCŢIILE SISTEMULUI LIMBIC

• zona de proiecţie şi integrare a aferenţelor olfactive

• centru de reglare a activităţii vegetative realizată în corelare cu
hipotalamusul
• centru al unor mişcări somatice: reajustări posturale si mişcări legate
de actul alimentaţiei (masticaţie, lins, supt, deglutiţie). Aceste
activităţi motorii însoţesc reflexele vegetative sau somatice
corespunzătoare;
• centru al coordonării atenţiei şi motivaţiei ca rezultat al conlucrării cu
neocortexul. Atenţia animalului devine selectivă, îndreptată spre fiinţe
sau obiecte care îl interesează din motive obiective sau afective.
Motivarea are două aspecte:
– apropierea: recompensă, satisfacere, plăcere, senzaţia de linişte şi relaxare
(confort psihic);
– evitarea: pedeapsă, aversiune, teamă, frică, furie, teroare, fugă (disconfort
psihic);
• centru al coordonării comportamentelor instinctuale în cazuri de
extremă urgenţă.
• MECANISMELE MEDIAŢIEI ÎN SISTEMUL
NERVOS
•
• La periferia axonului coexistă neurotransmiţători (mediatori
chimici), cu cotransmiţători şi neuromodulatori.
• Mediatori chimici (neurotransmiţători) sunt
neurosecreţii care acţionează local la nivelul sinapselor şi
care transmite mesajul informaţional de la un neuron la alt
neuron sau de la un neuron la un organ efector. Exemple de
neurotransiţători: acetilcolina, adrenalina, noradrenalina,
dopamina, acidul gama-aminobutiric (GABA), serotonina,
etc.
• Cotransmiţători au rolul de a potenţa, de a prelungi în
timp, acţiunea mediatorilor chimici.
• Neuromodulatorii sinaptici moderează sau împiedică
eliberarea de neurotransmiţători. Exemple de modulatori
sinaptici: ATP, adenozină, somatostatină, motilină,
peptidele opioide sau encefaline, substanţa ,,P” etc.
 Există grupe de receptori care corespund unor
anumiţi mediatori:
• receptori colinergici pentru mediatorul chimic
acetilcolină;
• receptori adrenergici pentru adrenalină, noradrenalină;
• receptori dopaminergici pentru dopamină.

• Dar receptorii pot fi excitatori sau inhibitori. Aşa încât

excitarea receptorilor inhibitori are rol frenator asupra
transmiterii informaţiei prin mediatorul respectiv.
• Neurotransmiţătorii care sunt secretaţi în sistemul limbic
sau în alte zone ale cortexului şi transmit semnale în
aceste sisteme neuronale, guvernează şi stările afective
ale individului. De ex:

• Dopamina este responsabilă pentru simţul plăcerii, iubirii,

controlul apetitului, reglarea activităţii sistemului
locomotor şi capacitatea de concentrare.
• Serotonina determină buna-dispoziţie a individului, este
asociată cu procesul de învăţare, cu producerea somnului,
şi cu inhibarea transmiterii durerii.
• Endorfinele sau enkefalinele sau encefalinele sau peptidele
opioide sunt neurotransiţători cu acţiune similară cu a
morfinei şi sunt implicate în senzaţiile de foame şi sete, în
reglarea plăcerii, în realizarea stării de bine, sunt
antidepresive şi antianxioase.
• Mecanismul responsabil de dereglările apărute
în dispoziţia emoţională a unui individ are la
bază fie o sub-producţie sau o supra-producţie
de neurotransmiţători, fie neuronii nu au
suficient de mulţi receptori pentru
neurotransmiţători.