Universitatea “Ovidius” Constanţa

Facultatea de Medicină
Anul III MG
Curs

ISTORIA CHIRURGIEI

Ş.L. Dr. Răzvan Popescu

 Definiţie

 Etimologic, provine din grecescul kheirourgia =

lucru efectuat cu mâna
 Ramură a medicinei care se ocupa cu bolile
pentru a căror vindecare este necesar un act
operator
 India și China
 Chirurgia era studiată separat de restul medicinei
 În cărţile de chirurgie indiene, sunt descrise diferite
tehnici chirurgicale chiar înaintea lui Hippocrate –
fistule anale, operații plastice faciale
 Opera medicală indiană fundamentală scrisă de
Sushruta – prezentate peste 100 de instrumente
chirurgicale şi descrise 4 moduri de suturare a plăgilor
(sec. VI ien) – 184 capitole, 1120 boli, 700 plante
medicinale
 - tehnica: inciziei, extragerea de corpi straini,
cauterizarea, extragerea ascitei, drenajul abceselor
 Vasele erau legate cu plante
 Grecia antică

 În urma civilizației asiatice

 În Iliada lui Homer, cei doi fii ai lui Asclepios
(Aesculap) sunt chirurgi militari care asigurau
vindecarea rănilor curabile
 Homer – medicina – artă
 Hipocrate din Cos (n. cca. 460 î.Hr. – d. cca. 370
î.Hr.) – cel mai vestit medic al Greciei Antice şi este
considerat părintele medicinei; numele lui este legat
de jurământul lui Hipocrat, un adevărat codice
moral al unui medic în exercitarea profesiunii sale
 - sonda din plumb – dreaptă, curbă
 - bisturiu , cauter, chiuretă, specul
vaginal , trepan
 Descrie diferite operaţii: trepanații,
cauterizarea hemoroizilor, fistule
perianale, amputații
 Descrie elemente de ortopedie:
reducerea în ax a fracturilor înainte de
imobilizare, reducerea luxațiilor - umăr
și coxofemurale – metoda Hipocrate

 A contribuit la eliberarea
medicinei de superstitii si
misticism
Bust în Galleria degli Uffizi - Florenţa
 Alexandria

 Secolul IV î.e.n.
 Aprofundarea anatomiei prin disecții a dus la
dezvoltarea chirurgiei
 Cunoașterea viscerelor și SNC – Herofil (335-
280 î.Hr.), Erasistratus (304-250 î.Hr.)
 Fondatorii scolii medicale din Alexandria
 Introducerea ligaturii vasculare
 Abordarea tumorilor şi abceselor viscerale
abdominale
 Chirurgia greco-romană
 Secolul I e.n. - etapă superioară în dezvoltarea chirurgiei

În tratatul medical al lui Celsus sunt descrise aspecte de mică
chirurgie: oprirea hemoragiilor, tratarea inflamațiilor,
prognosticul plăgilor colon, diversitatea tumorilor – localizare,
aspect, evoluție, prognostic; peste 100 de instrumente chirurgicale
 Operații: buza de iepure, calculi vezicali, varicocel, fimoză
 GALEN (129-199/217 d.Hr.) din Pergam – fondatorul anatomiei
si farmacologiei

 Nou - catgut – ligaturi

- ligatura vasculară dispare pentru un secol
 Arabii – legau vasele
 Galen – rezecția coastelor în empiem și a sternului, perfecţionarea
bandajelor şi manevrelor de bandajare
 Credința într-o "viață de dincolo" a stopat dezvoltarea chirurgiei
Claude Galen
 Chirurgia bizantină

 Lucrări de certă valoare

 Oribasius (325-403) – enciclopedie – 72 cărți
 Figură proeminentă din chirurgia bizantină –
Pavel din Egina (625-690) (“nașul cancerului”)
– a descrs diferite tumori canceroase, fracturile
de rotula si de bazin si tehnici originale in
tratamentul herniilor si hidrocelului
 Persistă dogmatismului galenic
 Secolul VIII – Renașterea

Medicina arabă

 Pentru prima data intalnim medici care stabilesc indica ția

chirurgicală efectuata de chirurg sau de personal medical inferior
 Rhazes (860-932) - clasifică intervențiile chirurgicale dupa criteriul
topografic si după natura afecțiunii: plagi , arsuri, ulcere, fistule
 - medic si filozof persan – parintele pediatriei

 Ali Abbas – admite posibilitatea fracturilor prin contrac ții musculare

violente si crepitația ca semn de fractură
 Abulcasis (936-1013) – unul dintre parintii medicinei
arabe; considera ca rezultatele slabe ale chirugilor se
datoreaza necunoasterii anatomiei
 Chirurgie – cartea a 30-a din enciclopedie
 Peste 100 de instrumente chirurgicale
 Recomanda hemostaza prin cauterizare
 Descrie litotomia, herniotomia, trepanații, amputații,
fistule, guși, anevrisme
 Recomanda sutura plagilor sau intestinelor cu
mandibule de furnici
 Europa
 Ruggero di Frugardo din Salerno – întrebuin țarea anesteziei
chirurgicale cu opiu, bandaje herniare, trepana ție decompresivă în
epilepsie
 1250 – Bologna – se infiinteaza Facultatea de Medicina
 1275 – Bologna – primul Tratat de Chirurgie cu capitol de anatomie
 Cel mai mare chirurg din sec. XIV – Guy de Chauliac (1300-1368)
“Chirurgia Magna” - 1363
 Sec. XV - preocupare de anatomie patologică
 Sec. XVI - preocupare de medicină legală
 Sec. XV – Montpellier: 49 bărbieri, 32 bărbieri chirurgi, 6 chirurgi
 Bărbieri = ucenicie fără curs
 Bărbieri chirurgi de “robă scurtă“ – instruc ție teoretică sumară
 Chirurgi laici de “robă lungă“ – pregătire temeinică+membrii unor
colegii: Paris, Sf. Cosma si Damian (infiintat inca din 1255)
 Renaşterea
 Figură ilustră – Ambroise Paré (1510-1590)
 Considerat parintele chirurgiei moderne si chirurgul monarhilor
francezi
 La 19 ani – bărbier la Hotel Dieu Paris
 Cărţi: Chirurgia de război şi Manual de obstetrica; Tratat asupra ciumei
 1536 – Maestru bărbier chirurg
 Chirurg militar in compania franceză din Italia
 Redescoperă ligatura, pansamentul cicatrizant
 1554 – Colegiul Saint-Come – titlul de Maestru

 Italia: anatomişti celebri –

Gabrielo Fallopio (1523-1562); Leonardo Botallo
 Sec. XVIII Marco Aurelio Severino (1580-1656) – Italia
 Tratamentul muşcăturii de viperă – 1651
 Anglia: William Cooper; Richard Wiseman
 La Peyronie sec XVIII – a reorganizat colegiul Sf. Cosma (1724)
– cu numirea a 5 profesori demonstratori; a creat o veritabila
Facultate de Chirurgie la Paris, apoi Montpellier = dezvoltarea
din perioada iluministă
 In 1743 – Separarea chirurgilor de bărbieri = dezvoltarea
chirurgiei
 Franţa – 1731- Academia de Chirurgie , cu 72 de membri sub
preşedenţia lui Jean-Louis Petit (1674-1750)
 Sec. XVIII Anglia – Percival Pott (1714-1788), William Hewson
(1739-1774) şi John Hunter (1728-1793)
 Italia – Morgagni
 Germania – Heister, Richter
 Sec. XVIII – perioada de cristalizarea a unor conceptii logice
bazate pe datele furnizate de disciplinele fundamentale:
anatomie, fiziologie, anatomie patologica, fiziopatologie
 Sec. XIX revoluţie în chirurgie
 Scoala engleza de chirurgie – Astley Cooper (1768-
1841), Aston Key (1798-1849), William Ferguson
(1808-1877) - chirurgia vaselor mari
 Guillaume Dupuytren (1777-1835); anevrisme;
ligatura iliacei externe şi a subclaviei
 Italia – Rizzoli – ortoped; Landi – precursor al
chirurgiei endocrinologice
 America – Phillip Ling; Warren, Smith
 Rusia – Bus, Nicolai Ivanovici Pirogov (1810-1881)
 Anestezia
 Inventarea anesteziei în America
 Paracelsus (Phillip von Hohenheim) (1493-1541) –
evul mediu – eter, laudanum
 Prima narcoză cu protoxid de azot administrata de
Horace Wells – 1844 – pentru extracţie dentară
 1846 – William Thomas Green Morton (1819-1868) -
succes demonstrativ - narcoză cu eter
 1847 – James Young Simpson (1811-1870) –
cloroform - Anglia
 1847 – Vartiadi şi Rissdorfer – Spitalul Colţea –
prima intervenţie sub anestezie cu eter
 Introducerea antisepsiei şi
asepsiei – sec. XIX
 Semmelweis (1818-1865) – Viena – spălarea mâinilor cu clorură de
calciu înainte de naştere
 Lister (1867) – fenolul, apoi acidul fenic la spălarea mâinilor,
dezinfectia mesei de operatii, instrumentelor chirurgicale; ulterior
pomezi fenicate în plăgi
 De la Lister antisepsia se răspândeşte în toată lumea
 Se inventează pensa hemostatică
 Chassaignac (1859) - drenajul plăgilor cu tub de cauciuc
 Halsted (1889) – manuşi de cauciuc
 Terier – pupinelul şi autoclavul
 Halsted -1884 – anestezia locală
 Bier – 1899 – prima rahianestezie
 Pean – ovarectomia şi prima splenectomie, primele pilorectomii în
cancerul gastric (1863)
 1884 – Wolfler, elev al lui Billroth – primele
gastroenteroanastomoze
 1882 – Langenbeck – prima colecistectomie
 1886 - SUA - prima apendicectomie - Morton
 Reybard - prima colectomie segmentară
 Kocher (1841-1917) – chirurg elvetian supranumit
“Primul chirurg al Europei” – autor al nenumarate
tehnici in patologia tiroidiana si viscerala
 Secolul XX: chirurgia beneficiază de roadele
descoperirilor în alte domenii: bisturiu, cauter, laser,
instrumentar, transplantul, ingineria genetică
 Chirurgia românească
 Columna lui Traian - post de prim
ajutor; răni tratate cu ierburi
 Înscrisuri medicale apar în epoca
feudală
 Bărbieri şi chirurgi – abia în sec. XVII,
deşi bărbierii erau la Braşov în secolul
XV
 La început - chirurgi străini, apoi
autohtoni
 Neagoe Basarab – chirurg personal
Hieronim Matievici
 Ştefan cel Mare avea 5 chirurgi care îi
îngrijeau rana de la piciorul stâng
 Chirurgia românească
 1842 - Colţea – Şcoala de Mică Chirurgie – condusă de Nicolae
Kretzulescu - primul valah doctor în medicină de la Paris - Manual
de anatomie descriptivă
 1850 - Spitalul Oştirii – Bucureşti
 1853 - Barbu Ştirbei – lege – “Întinderea aşezămintelor sanitare şi
îmbunătăţirea serviciului medical”; chirurg în fiecare judeţ
 Carol Davila (1828-1884) – reformă în medicina românească
 1853 – Şcoală de mică chirurgie la Filantropia
 1855 – Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă şi o Şcoală de mică chirurgie
– Carol Davila
 1856 – Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie
 (8 ani: 5 studii, 3 practică)
 1869 - Facultatea de Medicină din Bucureşti
 1879 – Facultatea de Medicină din Iaşi
 Chirurgia românească
 Primul profesor de chirurgie la Bucureşti – N. Turnescu
(1819-1890)- primul decan al Facultăţii de Medicină
 Iaşi - Ludovic Rus
 A doua generaţie de chirurgi:
 Constantin Dimitrescu Severeanu (1840-1930): radiologia,
antisepsia, rahianestezia, dezobstrucţia arterială, sutura
intradermică
 Grigore Romniceanu – primul chirurg infantil
 1887 – Victor Babeş, Gheoghe Assaky, Nicolae Kalinderu
 Gheoghe Assaky – director al Istitutului de Chirurgie de la
Spitalul Colţea, introduce iodul, mănuşile de cauciuc; publică:
- Istoria dezvoltării inimii
- Sutura nervilor la distanţă
 Spitalul Colţea - 1904

Spitalul şi Biserica
Sf. Spiridon Iaşi
 Chirurgia românească

 Thoma Ionescu – Tratatul de anatomie umană 1894

 Anatomia tubului digestiv - Poirier
 ablaţia simpaticului cervical în angina pectorală; a perfecţionat rahianestezia înaltă
cu amestec de stovaină şi stricnină, demonstraţii operatorii în Anglia şi SUA între
1909-1910
 Dimitrie Gerota (1867-1939) – grăsimea retrorenală

Ernest Juvara 1897 - Lecţiuni de anatomie practică
1924 – Manual de antomie chirurgicală
 Elevii lui Thoma Ionescu : Amza Jianu, Victor Gomoiu, Iacob
Iacobovici, Ion Bălăcescu, Traian Nasta, Iancu Jianu, Nicolae Hortolomei
 De menţionat - toţi marii chirurgi îşi încep cariera didactică la Iaşi şi
apoi trec la Bucureşti
 Theodor Burghele, Ion Juvara, Dan Setlacec
 Iaşi: Oscar Franke, V.Buţureanu, Gh. Chipail
 Istoria transplantului
 Starzl 1963 – primul transplant hepatic la om
 Christian Barnard (1967) – primul transplant
cardiac la om la Clinica Groote Schnur - Cape
Town
 1999 – primul transplant cardiac in Romania
(Bucuresti – Serban Bradisteanu, Targu Mures
– Radu Deac)
 1980 – Prof. Proca Eugeniu – primul transplant
renal
 1997 – tranplant hepatic - Fundeni

 2000 – primul transplant hepatic cu

supravietuirea bolnavului – Clinica Fundeni Prof.
Irinel Popescu

 2003 – Prof. Sarbu Vasile – primul autotransplant

de insule pancreatice
 Chirurgia laparoscopica si
robotica
 1987 – prima colecistectomie laparoscopica – Philippe
Mouret
 03.12.1991 – prima colecistectomie laparoscopica din
Romania – Constanta Prof. Vasile Sarbu
 Chirurgia laparoscopica si
robotica
 Sistemul DaVinci – Intuitive Surgical Sunnyvale USA
 2001 – Prof. Marescaux – prima colecistectomie
laparoscopica asistata transatlantic – NewYork -
Strasbourg