Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Seminar 2
Domeniile psihologiei
B Brainstorming
Bazele psihologiei I
C Structuralism, Functionalism, Psihanaliza
Psihologia ca stiinta
01 02 03
Obiect de studiu Metode empirice + procedee Legatura laborator-viata de zi cu zi
1. Psyche (sufletul) Testarea ipotezelor Practicienii folosesc rezultatele studiilor
2. Mintea 1. Introspectia realizate de cercetatori pentru a
3. Comportamentul 2. Observatia imbunatati viata de zi cu zi a
3. Chestionarul si interviul persoanelor
4. Experimentul Biologic/ interpersonal/ socio-cultural
D
D
Domeniile psihologiei
Brainstorming
Domeniile psihologiei
•Echipe de cate 5
Timp: 5 minute
Comisiile APA
Psihologie
Psihologia Psihologie clinica si
Psihologie sociala organizationala
personalitatii consiliere
si industriala
Psihologia sociala sustine ca
Aplicarea principiilor
Diferentele intre indivizi cu trasaturile de personalitate nu
psichologice la locul de
raportare la trasaturile de Psihologul clinician = diagnostic, sunt suficiente pentru a prezice
munca (selectia si
personalitate; caracterul cauzele si tratamentelor gandurile, sentimentele si
trainingul personalului,
inascut sau format al tulburarilor. comportamentul persoanelor
imbunatatirea
personalitatii; stabilitatea in Consilierea = problemele de pentru ca suntem influentati de
productivitatii si a
timp a trasaturilor de adaptare la viata de zi cu zi alte persoane.
conditiilor de munca,
personalitate Studiul influentelor sociale si
leadership,
efectele lor
Aspecte comune
•Persona – situatie – stapanii destinului nostru vs
victimele circumstantelor;
Constiinta = impartita/continua schimbare Intregul este mai mult decat suma partilor
Psihanaliza (S. Freud, A. Freud, C. jung, E. Erikson) Psihologia umanista (C. Rogers, A. Maslow)
Behaviorism (I. Pavlov, J. Watson, B.H. Skinner) Psihologia cognitiva (A. Ellis)
Psihanaliza
TimeLine Structuralism-Functionalism-Psihanaliza
Structuralism
Asociationism +
Empirism Titchener - Psihanaliza
Psihologii ar trebui S. Freud -
Ideile complexe vin
sa studieze Foloseste pentru
din mixul dintre
procesele complexe prima data termenul
ideile simple;
dupa ce le divid in de psihanaliza
Cunoasterea se
cele mai simple pentru a se referi la
bazeaza pe simturi;
elemente. metoda sa clinica
tabula rasa
~1800 1879/ 1901-
1879 1896 1896
1862 1905
Voluntarism Functionalism
Primul curs de
psihologie Wundt era interesat de W. James
experienta “imediata” Constiinta este intr-
Wundt = psihologie (memorie si atentia o continua
ca stiinta naturala selectiva) si a dezvoltat schimbare
modalitati de a o studia.
1873-1874 – Continutul si procesele
Principiile constiintei
psihologiei
fiziologice
Idei generale – Structuralism-Functionalism- Psihanaliza
Constiinta : (a) senzatii fizice (ce vedem); (b) sentimente (valenta pozitiva-negativa); (c) imagini (amintiri cu obiecte similare).
Chiar si cele mai complexe procese pot si reduse la aceste elemente.
Rolul psihologiei este de a identifica aceste elementele si de a arata cum pot fi combinate si integrate.
Ex: I. senzatia (1. vedem o banana; 2. este un fruct, se desface si se mananca); II (valenta – ne place sau nu); III (amintiri cu
alte banane)
Wundt = procese simple vs complexe)
02
Functionalism (James)
Obiectiv: a studia functiile constiintei; constiinta este intr-o continua schimbare (constiinta nu
este formata din elemente);
Cum indivizii isi folosesc abilitatile perceptuale pentru a se adapta si functiona in mediu.
Senzatiile pure fara asocieri nu exista in lumea reala; Mintea noastra face
asocieri in mod constant, revizuieste experiente, “sare inainte si inapoi” in timp
Metoda: observatia;
Daca nu am recunoaste banana, ar trebui sa descoperim ce e de fiecare
data cand vedem una.
Rolul psihologiei este de a analiza experienta. Mary Whiton Calkins Helen Thompson Woolley
03
Psihanaliza (Freud)
Constiinta: (a) eul (constient); (b) inconstientul personal (amintiri suprimate); (c) inconstientul
colectiv (cunostiintele si experientele pe care le impartim ca specie) (mostenire psihologica)
Arhietipuri=patternuri universale – tendinte inascute care influenteaza comportamentul) (persona,
umbra, sine, animus/anima)
Ne nastem cu inconstientul colectiv care ne invata cum sa fim “oameni”.
C.G. Jung
Psihologia individuala
Complexul inferioritatii – oamenii lucreaza pentru a depasi complexul inferioritatii prin exercitarea
superioritatii asupra celorlalti. “Lupta pentru superioritate” (superioritatea personala) – forta
motivatoare din spatele comportamentului, emotiilor si gandurilor umane
Individul ca intreg; fiinta unica, ce nu poate fi inteleasa in afara colaborarii lui cu ceilalti membri ai
societatii.
Influentat dezvoltarea psihoterapiei ; A. Maslow
Alfred Adler
Psihanaliza socio-culturala
Anna Freud
Teoria psiho-sociala
Stadii:
1. Incredere vs neincredere
2. Autonomie vs rusine si indoiala
3. Initiativa vs vina
4. Industrie vs inferioritate
Erik Erikson 5. Identidate vs confuzie de rol
6. Intimitate vs izolare
7. Generativitate vs stagnare
8. Integritate vs disperare
Important de stiut:
Exercitii
•Echipe de cate 5