Sunteți pe pagina 1din 109

CURS 1

GASTROENTEROLOGIE
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie
GASTROENTEROLOG

 Medic cu pregătire specială pentru


managementul bolilor ficatului, pancreasului
și tubului digestiv.
CE ESTE GASTROENTEROLOGIA ?

 Studiul funcției normale și al bolilor care afectează


esofagul, stomacul, intestinul subțire, colonul, rectul
pancreasul, ficatul și arborele biliar (colecist si căi
biliare).
CE ESTE GASTROENTEROLOGIA ?
 Presupune cunoașterea detaliată a
fiziologiei aparatului digestiv:
 motilitate,
 digestie și absorbție a alimentelor,
 evacuarea reziduurilor
 funcția ficstului
 funcția pancreasului
 funcția sistemului biliar
GASTROENTEROLOGIE
 Gastroenterologie

 Hepatologie

 Chirurgie digestiva
 Oncologie digestiva
SCOPUL
 Abordarea pacientului cu simptome digestive
 Diagnosticul şi tratamentul bolilor digestive
 Prezentarea tendinţelor epidemiologice
 Prezentarea factorilor de risc
 Screening, depistare
CE FACE DIFERENȚA?

 Gastroenterologii efectuează investigații


speciale care implică proceduri
endoscopice și interpretarea lor, fiind
considerați experți în domeniu.
 ISTORIC
Endoscopie
 endo (pe dinăuntru)
 skopeo (a privi),

 Egipt – UG
 tulpină de bambus iluminată de o lumânare şi o oglindă.
 Hippocrate (460-377ien)
 examinarea rectului
 rectoscop iluminat cu o lampă cu ulei.

 Dintotdeauna a existat dorinţa de a examina organismul


uman viu pe dinăuntru
ISTORIC
 progrese reale - târziu.
 sec XVIII (1795) Bozzini
 rectoscop

 La începutul sec. XX - instrumente rigide pentru


examinarea vezicii urinare, a articulaţiilor şi
chiar a ductului biliar.
 Endoscopia se reducea însă la încercări temerare.
 1928 - progres
John Logie Baird - a descoperit fibrele optice
ISTORIC

 1953 - H. Hopkins si Kapany - fascicul de fibre


optice coerente- transmiterea imaginilor.
ISTORIC
 1957- primul gastroscop flexibil - Hirschowitz

 1965 - coledocoscop flexibil.


ISTORIC

 'Welsh Allen - revoluţie în endoscopie


 primul videoendoscop

 Combinarea unui endoscop cu un transducer de


ecografie
 ecoendoscopie

 Cea mai nouă achiziţie


 videocapsula
•TUMORI MALIGNE
EDS
 CEA MAI INDICATĂ INVESTIGAŢIE DIN
GASTROENTEROLOGIE

 Calităţi deosebite

 Indicaţii ?
INDICAŢII GENERALE
 Când este probabil ca pacientul să
beneficieze de rezultatul endoscopiei

Va trăi suficient să-l afle


Nu va avea complicaţii severe

Rezultatul îi va elucida problema

Rezultat negativ - endoscopie



inutilă???
Indicaţii ale endoscopiei
Afecţiune EDS ERCP Colonoscopie
Disfagie X
Ingestie corp străin, subst caustice X
Dispepsie X
Greaţă, vărsături persistente X
Obţinerea unei biopsii intest. X
subţire X X
Hemoragie gastrointestinală x x
acută/cronică X X
Boală inflamatorie intestinală X X
Durere cronică abdominală X X X
Suspiciune de polip sau cancer
Icter obstructiv X X
Tulburări de tranzit X
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
 Riscul pentru viata pacientului este mai
mare decat beneficiul maxim scontat
 IC, IR, soc

 Refuzul pacientului

 Perforatia
CONTRAINDICATII RELATIVE
 afectiuni cardio-vasculare decompensate
 IMA recent

 diverticul Zenker voluminos

 tulburări coagulare

 sarcina

 postoperator

 epilepsia
COMPLICAŢII
 0,2% morbiditate

 0,006%mortalitate
 Complic cardio-vasculare asociate cu anestezia si
intubaţia propriu-zisă
RISCURILE
 tip procedura: terapeutică sau diagnostică
 utilizarea anesteziei

 monitorizare

 experienţa

 motivul EDS:urgenţă sau nu

 Unde

re
EVALUAREA BOLNAVULUI

• Pacientul
– să înţeleagă
– să i se dea şansa să o accepte/să o refuze în
deplină cunoştinţă de cauză

• Explicaţiile - în termeni obişnuiţi, uşor de


asimilat de către orice bolnav indiferent
de nivelul său de instruire

• contactul direct medic-pacient.


EVALUAREA BOLNAVULUI
• Două situaţii
– 1) la indicaţia gastroenterologului ;
– 2) la indicaţia unui alt serviciu sau a medicului de
familie.

• imposibil – evaluarea completă a tuturor


bolnavilor

• să se asigure
– endoscopia este necesară şi nu este contraindicată,
– pacientul nu prezintă alergii, medicamente care ar
putea interfera cu procedura.
– necesitatea unei monitorizări suplimentare
– rezident sau o soră medicală.
CONSIMŢĂMÂNTUL INFORMAT
 etapă obligatorie a practicii medicale prudente;

 trebuie obţinut în scris

 asigurarea că, în cazul folosirii sedării sau


a anesteziei bolnavul înţelege că nu i se
permite să conducă după endoscopie şi că
trebuie să plece însoţit.
CONSIMŢĂMÂNTUL INFORMAT
 obligator:
 Natura procedurii (ce reprezintă?)

 Motivul/beneficiile (de ce?)

 Limite

 Riscuri/ complicaţii (de ce nu?)

 Alternative (altceva?)
PREGĂTIREA PACIENTULUI
 post de 4-6 ore înaintea endoscopiei;
 dimineaţa după o noapte de post.
 perioade de post mai lungi sau/şi aspiraţie cu
un tub cu calibru mare (stenoza pilorică,
acalazie, stenoza esofagiană)
 examinarea în urgenţă - aspiraţie şi lavajul
gastric.
 dezbrăcat de hainele obişnuite,
 ochelarii şi eventualele proteze dentare -
îndepărtate
 echipament de spital uşor de scos la nevoie.
ANESTEZIA ŞI SEDAREA
 anestezie locală/sedare/anestezie generală
 dependentă de:
 tradiţia laboratorului,
 tipul de instrumentare(diagnostică,
terapeutică),
 starea de anxietate a bolnavului/dorinţa
 capacitatea laboratorului de a asigura
monitorizarea în cursul endoscopiei şi
recuperarea post-procedură.
MONITORIZAREA PACIENTULUI
 parte integrantă

 clinic - înainte, în timpul şi după procedură:


 TA,
 frecvenţa cardiacă
 frecvenţa mişcărilor respiratorii

 monitorizarea - universală,
 pacienţii cu risc
 supraveghere mai strictă (monitorizare EKG şi
puls-oximetrică).
 EDS nu trebuie considerată o tehnică de 2
minute care poate fi efectuată oricum şi
oriunde!

 Pregătireaînainte şi supravegherea
pacientului în timpul procedurii
reprezintă precauţii fundamentale care
asigură atât linistea pacientului cât şi a
echipei.
ESOFAG NORMAL
STOMAC NORMAL
STOMAC
DUODEN NORMAL
DUODEN
VE
ACHALAZIA CARDIEI
SPASM DIFUZ
STENOZA ESOFAGIANA PEPTICA
HERNIA HIATALA
ESOFAGITA
ESOFAGITA
CANCER ESOFAGIAN
POLIPI GASTRICI
CANCER GASTRIC
ULCER GASTRIC
ULCER DUODENAL
ANGIODISPLAZIE
EVALUAREA ENDOSCOPICĂ A TUBULUI
DIGESTIV INFERIOR

 Proctosigmoidoscopia

 Colonoscopia
Proctosigmoidoscopia
 Rectoscop rigid (25 cm)

 Sigmoidoscop flexibil (65 cm)

 Pregătire pacient:
 Clisme evacuatorii
 Nu necesită sedare

 Decubit lateral stâng cu genunchii flectaţi

 Biopsie şi polipectomie
Colonoscopia
 Colonoscopul – lungime de 120-180 cm
 Pregătire pacient
 Clisme evacuatorii
 Fortrans 3-4 plicuri dizolvate în 3-4 l apă ingerate în 2-4 ore
cu 6-12 ore înainte de investigaţie
 Sedare – midazolam, meperidine hidrocloride, fentanyl

 Biopsie şi proceduri terapeutice


 Polipi pediculaţi – polipectomie
 Biopsie polipi sesili, leziuni ale mucoasei
Indicaţii:
–Sângerare digestivă ocultă
–Boală inflamatorie intestinală
–Suspiciune de polipi, cancer
–Durere abdominală de cauză neprecizată
–Tulburări de tranzit intestinal

Contraindicaţii:
–Aceleaşi ca la endoscopie +
–Boală inflamatorie intestinală severă
–Megacolon toxic
Complicaţiile colonoscopiei

 Complicaţii majore
 Perforaţia
 Hemoragia

 sub 1% din colonoscopii, mai frecvent în polipectomii

 Alte complicaţii
 Aritmii cardiace
 Reacţii vasovagale

 Hipotensiune, insuficienţă cardiacă (pregătire colonoscopie)

 Reacţii la drogurile folosite pentru sedare


ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ INFERIOARĂ

COLONOSCOPIE NORMALA
1. Colon transvers 2. valva ileo-cecala
ENDOSCOPIA DIGESTIVĂ INFERIOARĂ

cancer

Polip pediculat

diverticuli
COLONOSCOPIE VIRTUALĂ CTC
 Examinare specializată CT a abdomenului şi
pelvisului în care datele imagistice combinate cu
un software avansat furnizează o imagine
comprehensivă şi o evaluare a întregii structuri a
rectocolonului-clinic validată

 Sensibilitate şi specificitate similare


colonoscopiei pentru polipi peste 5mm

 Modificări mucoase - ????


 Colonoscopie cu biopsie
COLANGIOPANCREATOGRAFIA
ENDOSCOPICĂ RETROGRADĂ -
ERCP
A. Evaluarea sistemului ductal biliar şi
pancreatic
 Utilizarea endoscopului cu vedere laterală
 Durată mai mare a explorării → pacient sedat
 Vizualizare ampula lui Vater → canulare →
injectare substanţă de contrast → vizualizarea
radiologică a căilor biliare, pancreatice
 Este o metodă eminamente terapeutică
 în scop diagnostic se utilizează metode non-
invazive (ecoendoscopie, colangio-RM)
B. Sfincterotomie şi extragerea calculului
 Sfincterotomia sfincterului Oddi, utilizând o ansă
electrică
 calculul poate fi eliminat spontan după
sfincterotomie sau poate fi extras cu ajutorul ansei
cu balonaş
C. Plasarea de stenturi
 În caz de obstrucţie a coledocului sau ductului
pancreatic - cancer pancreatic sau de tract biliar
 Plasare temporală sau definitivă a stentului
CAPSULA ENDOSCOPICĂ
 1966, Fantastic Voyage (Raquel Welch) – submarin
miniaturizat aruncat în circulaţia sanguină

 Ideal – o singură capsulă pentru explorarea completă a


tractului digestiv, de la cavitatea orală la anus

 În prezent – capsulă IS, esofag, colon


CAPSULĂ IS
 CE M2A (capsula endoscopică “mouth-to-anus”)
 Dimensiune 11/26 mm, greutate 3,7 g, rezoluţie de 0,1 mm,
vizibilitate de 140 grade

 Examinarea imaginilor pe ecranul computerului de către un


endoscopist (3-4 ore pentru începător, 40-60 min pentru
avansat)
Metodă
 Pacient a jéun de cel puţin 8 ore

 Ingerare capsulă cu un pahar cu apă


 Interzis fumatul → modifică culoarea mucoasei gastrice
 Nu se administreză:

 Antiacide → aderă la mucoasă → împiedică vizualizarea

 Antispastice → încetinesc tranzitul intestinal

 Sucralfat

 Preparate de fier

 Narcotice

 La 2 ore de la ingestie sunt permise lichidele, la 4 ore o


gustare
CAPSULA ENDOSCOPICĂ

Ulcerație Polip Angiodisplazie


ATROFIE VILOZITARA VCE
Indicaţii
I. Indicaţii bine definite:
 Boala Crohn
 Hemoragia gastrointestinală de cauză obscură

II. Indicaţii relative


 Boala celiacă
 Suspiciunea unei tumori maligne de intestin subţire
 Polipoza intestinală ereditară (sdr Peutz-Jeghers,
polipoză juvenilă familială)
 Leziunile vasculare intestinale
 Enteropatia indusă de AINS
 Diareea cronică
 Durerea abdominală (suspiciune de boală organică)
 Copii > 8 ani (diagnosticul b. Crohn şi al
gastroenteritei eosinofilice)
 Transplantul de intestin subţire (diagnosticul rejetului
de grefă)
 Screening-ul pentru esofagul Barrett?
Contraindicaţii

 Stenoză, obstrucţie, fistulă (orice segment al


tractului gastrointestinal)
 Intervenţii chirurgicale majore
abdominale/pelvine anterioare
 Tulburări de deglutiţie
 Pseudo-obstrucţie intestinală
 Pacemaker cardiac sau alt dispozitiv
electromedical implantat
 Contraindicaţii relative:
 sarcină, diverticul Zenker, gastropareză, diverticuloză
intestinală (diverticuli numeroşi şi voluminoşi)
Complicaţiile capsulei
endoscopice

1. Impactarea capsulei la nivelul unei stenoze


intestinale nediagnosticate anterior
2. Aspiraţia traheală a capsulei
3. Impactarea capsulei la nivel cricofaringian
4. Retenţia capsulei în diverticul Zenker
 Este superioară celorlalte metode de explorare
a IS:
- enteroclisma
- push enteroscopia
- enteroclisma prin computer tomografie
sau rezonanţă magnetică
- enteroscopia cu dublu balon
CE ESOFAGIANĂ
 Preia 14 imagini/sec

 Utilă
pentru: esofagita de reflux, esofagul
Barrett, varicele esofagiene

 Avantaje:discomfort redus, nu necesită sedare,


nu are complicaţii cardio-pulmonare

 Dezavantaje: preţul de cost, imposibilitatea


prelevării de biopsii
CE COLONICĂ

 Supraveghere polipi/cancer colo-rectal

 Screening cancer colo-rectal


CONCLUZII
 CE- cea mai performantă metodă de
examinare a intestinului subţire
 CE- metoda de elecţie în diagnosticul bolii
Crohn şi pentru stabilirea etiologiei
hemoragiei digestive de cauză obscură
 CE- metodă sigură, practic lipsită de
complicaţii dacă se face o selecţie adecvată a
pacienţilor
 Dezavantajele CE - preţ, imposibilitatea de a
preleva biopsii şi de a efectua manevre
terapeutice
VIITOR – CAPSULĂ IDEALĂ?
O singură capsulă pentru întreg tractul digestiv
 Ultrasunete

 Măsurare pH, temperatură, presiune


 Aprecierea eliberării medicamentelor la diferite
niveluri
 Determinarea motilităţii
 Rezervor care să colecteze fluide pentru analize
şi diagnostic
BIOPSIA INTESTINALĂ (INTESTIN
SUBŢIRE)

 Valoare în evaluarea pacienţilor cu


malabsorbţie sau diaree cauzată de afecţiuni
ale mucoasei intestinului subţire
 Indicaţii
 Diaree, malabsorbţie, scădere ponderală
 Necesită evaluare iniţială: hematologică şi
coprologică pentru parazitoze intestinale, bacterii
patogene, sângerare ocultă, steatoree, eventual ex
radiologice pentru tractul digestiv superior, inferior,
testul de absorbţie a xilozei
 Nu există tendinţe la sângerare postbioptic
 Metode de obţinere a biopsiei
 Biopsii endoscopice cu pensa de 8 mm de la nivelul
duodenului distal

 Interpretarea biopsiei
 Orientare corectă a biopsiei
 Evaluarea biopsiei
 Arhitectura mucoasei
 Elementele celulare de la nivelul

 Epiteliului

 Lamina propria

 Muscularis mucosae
 Valoare diagnostică
1. Afecţiuni în care biopsia are valoare diagnostică certă:
 Sprue celiac – răspuns la restricţia de gluten
 Boala Whipple
 Abetalipoproteinemia
 Agamaglobulinemia
 Mycobacterium avium-intracellulare
2. Afecţiuni în care biopsia poate / sau nu - avea valoare diagnostică
( leziuni cu distribuţie neregulată):
 Limfom intestinal
 Limfangiectazie intestinală
 Enterită eozinofilică
 Mastocitoză sistemică
 Parazitoză
 Amiloidoză
 Hipogamaglobulinemie
 Disgamaglobulinemie
3. Afecţiuni în care biopsia poate fi anormală dar nu
este diagnostică:
 Sprue tropical
 Deficienţă de folat
 Deficienţă de vitamina B12
 Enterită radică
 Sindrom Zolliger-Ellison
 Suprapopulare bacteriană intestinală
 Leziuni drog induse
 Malnutriţie
 Reacţie gazdă contra grefă
 Enterită virală
4. Afecţiuni în care biopsia este normală
 Insuficienţă pancreatică exocrină
 Ciroza
 Malabsorbţie postgastrectomie
 Deficienţă primară lactozică
 Sindrom de intestin iritabil
EXAMENUL RADIOLOGIC
 Radiografia abdominală
simplă:
- perforaţie
- ocluzie
- calcificări

 Radiografia baritată eso-gastro-


duodenală
 Tranzit intestin subţire
- specificitate, sensibilitate reduse
- enteroclisma
 Clisma baritată (irigografia)
ECOGRAFIA ABDOMINALĂ
 Accesibilă
 Ieftină
 Neinvazivă
 Reproductibilă

 Diagnostic
pozitiv, diagnostic diferenţial,
supraveghere

 Ficat,colecist, pancreas, splină, rinichi,


pelvis, tub digestiv, cavitate peritoneală
ECOENDOSCOPIA
 Diagnostică, terapeutică
 Tub digestiv (profunzimea invaziei)
5 straturi
 hiperechogen → de interfaţă + mucoasă
 hipoechogen → muscularis mucosae
 hiperechogen → submucoasa
 hipoechogen → musculara proprie
 hiperechogen → seroasa
 Calebiliară (icter obstructiv)
 Pancreas
CT
 CT (1971): reconstrucţia, cu
ajutorul calculatorului, a unui
număr mare de fascicole de Rx.
Gradul atenuării acestor radiaţii
este reprezentat în nuanţe de gri şi
cuantificat în unităţi Hounsfield
 Rezoluţie superioară ecografiei
 Pancreas, spaţiu retroperitoneal
 Diferenţiază formaţiunile solide de cele chistice
 Permite puncţia cu ac fin (diagnostic), drenarea
chisturilor suprainfectate, abceselor (terapeutic)
IRM
 RMN (1990) - orientarea variabilă a nucleilor de hidrogen aflaţi
în alcătuirea celulelor în funcţie de gradul expunerii unui câmp
magnetic de intensitate variabilă
 Avantaje (CT): nu utilizează radiaţii ionizante, nu necesită
substanţă de contrast, înlătură artefactele osoase
 Explorare hepatică (formaţiuni expansive hepatice,
supraâncărcare cu fier, tromboză portală)
 Colangiografia – RMN a înlocuit ERCP-ul diagnostic
PET (TOMOGRAFIA CU EMISIE DE
POZITRONI)

 Utilizează pozitronii emişi de elemente naturale pentru a crea


imagini
 Are avantajul evaluării nu doar structurale, ci şi funcţionale
PUNCŢIA BIOPSIE HEPATICĂ
Indicaţii PBH:

 Evaluarea inflamaţiei, steatozei şi fibrozei în


hepatitele cronice virale, cu implicaţii terapeutice
şi prognostice
 Formaţiuni expansive hepatice (ecoghidat)
 Diagnosticul bolilor colestatice, granulomatozelor
hepatice
 Post-transplant hepatic în cazul rejetului de grefă
Contraindicaţii:
 Timp de protrombină crescut, INR > 1.6
 Trombocitopenie < 60.000/mmc
 Ascită (se preferă calea transjugulară)
 Hemangioame hepatice
 Suspiciune de chist hidatic
 Pacient necooperant
COMPLICAŢII
 Durere (pleurală, peritoneală, diafragmatică)
 Hemoragie (peritoneală, intrahepatică, hemobilie)
 Peritonită biliară
 Bacteriemie, sepsis
 Pneumotorax, pleurezie, hemotorax
 Emfizem subcutanat
 Complicaţii legate de anestezie
 Biopsierea altor organe (rinichi, plămân, colon,
colecist)
 Mortalitate (0.0088-0.3%)
METODE NON-INVAZIVE DE
DETERMINARE A FIBROZEI HEPATICE

 AST/ALT
 Nr. Trombocite
 Indice de protrombină
 Indici de fibroză uşoară sau severă
- PGA Index
- Fibrotest
- Actitest
- APRI Index
- Hepa Score
METODE NON-INVAZIVE DE
DETERMINARE A FIBROZEI HEPATICE
 Fibroscan
 Elastografie
(duritatea ficatului - fibroza)
MANOMETRIA

Indicaţii:
 Tulb. motorii esofagiene
- anomalii ale SES
- tulb. motorii corp esofagian (spasm difuz, “nutcraker”)
- anomalii SEI (acalazia)
 Durere toracică non-cardiacă
 RGE sever, pentru evaluarea peristalticii şi a SEI
PH-METRIA
 Evaluarea RGE
 Monitorizare 24 h
BILITEC
 Aprecierea refluxului alcalin
 Procedeu asemanator pH-metriei
 Colecistectomizati, stomac operat

IMPEDANTA ESOFAGIANĂ
 Diferentierea refluxului – functie de
consistenta (solid, lichid etc)

TESTE RESPIRATORII
 Infecţia H.pylori
 Insuficienţa pancreatică exocrină
ANGIOGRAFIA
- diagnosticul tumorilor abdominale
- poate evidenţia sursa sângerării
- valenţe terapeutice: vasopresină, chemoembolizare

SCINTIGRAFIA
- hepato-splenică – înlocuită de ecografie, CT
- HIDA (acid dimetilfenilcarbamilmetil iminodiacetic) –
evaluare colecist, căi biliare
- Hematii marcate – evidenţierea sîngerării
- Leucocite marcate – evidenţierea abceselor, necrozelor
tisulare
IMAGE ENHANCED ENDOSCOPY-IEE

 Endoscoape echipate cu tehnologii optice,


electronice
 îmbunătăţesc contrastul între structuri
 imgine detaliată a microvaselor, structuri
neoplazice, hiperplazice sau metaplazice
 = biopsie “optică”
Examinează mai mult,
Biopsiază orice biopsiază mai puţin
EVOLUȚIA
GASTROENTEROLOGIEI
GASTROENTEROLOGIA CLINICĂ
(’50, ’60)

 DIAGNOSTIC BAZAT PE SIMPTOMATOLOGIE


 Rx, biochimie, tubaj gastric/duodenal
 biopsie jejunală, PBH
 rectoscop, gastroscop semiflexibil

 CONGRESE, TRATATE, MONOGRAFII


GASTROENTEROLOGIA ASTĂZI

 fundoplicatura endoscopică

• “maşina de cusut”
 APENDICECTOMIA,
COLECISTECTOMIA,
TRATAMENTUL OBEZITĂŢII
 “APOLLO GROUP”
 “perforaţia” stomacului pentru explorarea perorală a cavităţii
abdominale!
 gastroenterostomie
GASTROENTEROLOGIA CLINICĂ
 Careeste locul ei în manageentul
bolnavului de astăzi ? ?
EXTREME
BOALA ULCEROASĂ
 Endoscopia este totul,
 “Anamneza este totul, restul nimic
restul este nimic”
 ??? (nu pot fi
 ??? investigați EDS toți
pacienții)
 Procent important din
ulcerele descoperite
endoscopic
asimptomatice
 Simptome tipice fără
leziune ulceroasă
SPECTRU DE BOLI-SPECTRU DE
SIMPTOME-ORGANE DIFERITE
 ESOFAG: disfagie, pirozis, durere, regurgitaţii,
hemoragie
 STOMAC: durere, balonări, hemoragie, greaţă

 INTESTIN SUBŢIRE: diaree, malabsorbţie,


durere
 COLON: diaree, constipaţie, hemoragie, durere

 Boli sistemice: vasculare, inflamatorii, metb,


endocrine, medicamente
 Semne de alarma: anorexie, scadere G, anemie
EXAMENE PARACLINICE
 NU- “de rutină”
 DA –raţionament

 Exersarea judecăţii
ESOFAG
Simptome Semne fizice Metode de explorare

•Disfagie •Esofagoscopie
•Odinofagie •Examen Rx
•Pirozis •Ecoendoscopie
•Durere •CT/RMN
•Hematemeza/ •Esofagoscopie
•melenă •Ph-metrie
•Manometrie
•Bilitec
STOMAC
Simptome Semne fizice Metode de explorare

•Durere •Distensie •Gastroscopie


epigastrică •Examen Rx (pe
•Greaţă •Sensibilitate gol/baritat)
•Vărsături •Ecoendoscopie
•Hematemeză/ •Clapotaj •CT
•melenă •UBT
•Saţietate precoce •Formaţiune •Aspiraţie nasogastrică
•T evacuare gastrică
INTESTIN SUBŢIRE
Simptome Semne fizice Metode de explorare

•Diaree •Distensie •Examen Rx(pe


•Durere gol/baritat)
•Hematemeză •Sensibilitate •Enteroscopie
•Greaţă •Biopsie
•Vărsături •Zgomote •Capsula VE
intestinale •CT
•Angiografie
•Formaţiune •Teste respiratorii
(lactoză, glucoză)
PANCREAS
Simptome Semne fizice Metode de
explorare
•Durere •Icter •Rg pe gol
•Scădere ponderală •Ecografie
•Diaree •Tromboflebită •CT
•Steatoree migratorie •MRI
•ERCP
•Formaţiune •Teste funcţionale
COLON
Simptome Semne fizice Metode de explorare

•Tulburări de •Sensibilitate •Clismă baritată


tranzit •Formaţiune •Colonoscopie
•Durere •Distensie •CT
•Rectoragie •Angiografie
•Studii de tranzit colonic
•Coprocultură/ex
coproparazitologic
RECT
Simptome Semne fizice Metode de
explorare
•Durere •Sensibilitate ta •Rectoscopie
•Tenesme palpare în hipogastru •Anuscopie
•Rectoragie sau la tuseu •Proctograma de
•Prurit •Sânge pe degetul de defecaţie
mănușă
•Formațiune
detectabilă la tușeul
rectal
1. Metode de explorare multe și variate

2. Selectarea lor la caz - dependentă de


judecata clinică a medicului

3. !! Primum non nocere

4. Nici una nu trebuie considerată cu valoare


absolută