RELATII INTRE

COMPONENTELE
MEDIULUI
INCONJURATOR
REALIZAT DE DOSPINESCU ARTEMIZA,
 TIPURI DE
 RELATII
Exista relatii care s-au dezvoltat la
nivelul fiecarui factor de mediu, dar si la
nivelul intregului sistem de mediu. Cele
cu rol conducator imprima trasaturile
acestuia si se reflecta in peisaj.
Relatii spatiale pun in evidenta legaturi pe teritorii cu
suprafete variabile. Astfel, mediile desertice cuprind regiuni
mari din Africa, Australia, Asia etc., in care intregul sistem de
relatii dintre elementele de mediu este subordonat celor de
natura climatica. Aici, oazele constituie spatii reduse in care
se impun relatii determinate de prezenta unor izvoare sau a
unei panze de apa aflate la adancime mica.
 Un sat desfasurare lineara, de la noi, sau unul de tip “cuib”,
din tinuturile mideteraneene, constituie medii antropizate a
caror forma este conditionata de caracteristicile spatiului
limitat, unde se dezvolta toate legaturile dintre factorii de
mediu.
Relatiile temporale releva schimbari ale
factorilor de mediu sau ale mediului in intregime,
in intervale de timp diferite. Astfel, evolutia
conditiilor climatice in Cuaternar, in care fazele
reci glaciare au alternat cu faze temperate, in
America de Nord si in Europa Centrala si de Nord,
a determinat modificari in randul celorlalte relatii
dintre componentele mediului, pe parcursul a
zeci de milioane de ani. Ca urmare, s-a trecut de
mai multe ori de la medii specifice calotelor
glaciare la cele ale padurilor de conifere sau de
foioase, si invers.
 Schimbari ale relatiilor dintre elementele de mediu se
produc si in intervale scurte, fiind legate de activitatile
omului. De pilda, defrisarea padurii si inlocuirea ei cu pasuni
sau diverse culturi sunt insotite de modificari ale relatiilor
dintre elementele mediului care conduc la un alt gen de
procese geomorfologice(siroiri, alunecari, etc.), la realizarea
unui topoclimat specific etc.
 In multe regiuni de pe Glob, exploatarile de
minereuri,carbuni, petrol etc. au fost insotite, in timp relativ
scurt, de impunerea relatiilor dictate de interventia omului.
Epuizarea resurselor, urmata de parasirea acestor terenuri
de catre om, a condus la refacera in alte moduri a unor
legaturi anterioare, iar in final, la realizarea unui alt mediu.
Sat de tip cuib in insula Creta
Muntii Lotrului – pasuni secundare in locul
Copsa Mica, un oras poluat
 Relații functionale
Determina sensul evolutiei unitati de mediu prin legaturile prin care le
impune una dintre componente .
De exemplu, prezenta unui platou calcaros intr-o regiune creeaza un mediu
carstic local in care modul de functionare a legaturilor datorat calcarului
conduce la individualizarea de forme de relief, micro climat, circulatia
apei, tip de sol, vietuitoare si activitati ale omului ( expoloarea
materialelor de constructie ) care sunt reflectate in peisaj. Luncile raurilor,
indiferent ca se afla la munte, in dealuri, campii, datorita relatiilor
functionale ce se stabilesc intre apa din rau, panza freatica limitrofa si
celelalte elemente de mediu, dobandesc caracteristici distincte ( spatii
joase inundabile, paduri de tip zavoi, soluri hidromorfe asezari si terenuri
agricole putine )
 RELATII CAUZALE
Conduc la transformari esentiale in alcatuirea si modul de
reflectare a unei unitati de mediu in peisaj. De exemplu,
schimbarea pe distantei mari a pozitiei cursului unui fluviu ( Tigru
si Eufrat) a fost urmata de modificari ale relatiilor dintre
elementele mediului si de inlocuirea acestuia. Mult mai repede
sunt sesizate efectele interventiilor antropice in regiuni cu unitati
poluante. De exemplu, la Copsa Mica , Baia Mare , Zlatna etc.
Ele au afectat vegetatia, au favorizat declansarea de alunecari si
torenti careu au degradat terenurile agricole, iar solurile sau
imbogatit cu substante nocive. A fost afectata sanatatea
oamenilor prin inmultirea bolilor profesionale etc.
 RELATII CU CARACTER
DINAMIC
Adica se modifica in spatiu si in timp ca urmare a
schimburilor de energie si materie dintre
componentele mediului. Se produc in mediu
transformari partiale care, insumate, pot genera un tip
nou. Rapiditatea evolutiei depinde de impunerea unui
grup de relati generate de om. Astfel, la nivel local, se
produce schimbarea mediului natural intr-unul
antropic, trecand prin mai multe faze de ‘’antropizare’’,
iar la un nivel regional, exitinderea desertului Sahara.
 GEOSISTEMUL,
ECOSISTEMUL SI PEISAJUL
GEOGRAFIC
 GEOSISTEMUL este obiectul de studiu al
Geografiei, al mediului geografic.
 Este un sistem geografic complex realizat printr-
o evoluţie a relaţiilor dintre componentele:
relief, apă, aer, sol, vieţuitoare şi om.
 Geosistemul – ca mediu de viaţă al societăţii
omeneşti – îmbracă diferite aspecte. De la
dimensiunea globală, la cea zonală, regională şi
locală.
 CARACTERISTICILE GEOSISTEMULUI:
 -este un sistem deschis – trăsătură ce relevă relaţiile
reciproce de schimb (primire-cedare) de materie, energie
dintre geosistem şi sistemele cu care intră în contact;
- între învelişul geografic şi spatial cosmic-la exterior;
- între învelişul geografic cu mantaua şi nucleul-la interior;
- între localităţi şi unităţile de mediu vecine;
 -are caracter unitar şi organizat – cele şase elemente
componente relief, apă, aer, sol, vieţuitoare şi om sunt
aranjate în structuri determinate de evoluţia lor şi a
legăturilor dintre ele şi din interiorul fiecăruia.
 Unitatea lor se reflecta în faptul că orice schimbare
esenţială în alcătuirea sau strctura unui component
atrage modificări în lanţ şi la scări diferite.
- este un sistem funcţional-îi conferă capacitatea de a
răspunde cerinţelor din cadrul său ori din afară.
- este un sistem ierarhizat-evoluţia de sute de milioane
de ani a dus la realizarea treptată a geosistemului şi la
detaşarea în cadrul său a unei mulţimi de subsisteme
diferiteca mărime, organizare şi funcţionare ce se dispun
pe diferite trepte;
- autoreglarea – trăsătură ce pune în evidenţă caracterul
dinamic al relaţiilor dintre elementele sistemului;
 ECOSISTEMUL
 Reprezintă asocieri de vieţuitoare şi mediul de locuire al
acestora.
 Ecosistemul reprezintă unitatea de bază structurală si
funcţională a ecosferei, alcătuită din biotop si biocenoză, ce
formează un ansamblu integrat în permanentă interacţiune - în
care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între
acestea și factorii abiotici.
 In structura biotopului sunt incluse substanţele anorganice,
factorii geografici, mecanici, fizici, fizico-chimici etc. şi relaţiile
dintre aceşti factori. Structura biotopului determină configuraţia
ecosistemului, ea putând fi caracterizată de diferite tipuri de
mediu: continental, insular, edafic, acvatic.
 1.Definitia
ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a
biocenozei
 2.Alcatuire:
 BIOTOP-reprezinta totalitatea factorilor abiotici: climatici, apa, aer, sol;
 BIOCENOZA-reprezinta totalitatea populatiilor diferitelor specii legate
territorial si prin relatii de
 Interdependenta;
 3.Definitiaecosistemelor antropizate (amenajate):sisteme ecologice
naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau
animale sporite, fie pentru alte scopuri umane:
 Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana;
 Depind de om din punct de vedere structural – organizatoric;
 4.Structura unui ecosistem antropizat:
 Elementele principale sunt:
 a) BIOCENOZA reprezentata de:
- fitocenoza naturala;
- plante de cultura;
- zoocenoza naturala;
- animalele domestice;
 Cum influențează biocenoza biotopul:
- viețuitoarele au rol în circuitul substanțelor în natură;
- organismele moarte modifică proprietățile solului, îmbogățindu-l în săruri
minerale;
- eroziunea solului reduce intensitatea vântului;
- coroana arborilor reduce cantitatea de radiații care ajunge la nivelul solului.
Un ecosistem nu are granițe
definite, astfel el poate avea
dimensiuni foarte mari (deșertul
Sahara), sau dimensiuni foarte mici
(un iaz).
După locul în care se găsesc,
ecosistemele sunt în general
clasificate în:
-Ecosisteme acvatice;
-Ecosisteme terestre.
 O altă clasificare a ecosistemelor:
 ecosistem autotrof - ecosistem în care predomină activitatea plantelor verzi,
și care se poate autosusține.
 ecosistem heterotrof - ecosistem în care predomină activitatea organismelor
consumatoare.
 ecosistem tânăr - ecosistem în care producția plantelor verzi întrece
consumul organismelor heterotrofe.
 ecosistem matur - ecosistem în care producția plantelor verzi este
aproximativ egală cu cea a organismelor consumatoare.
 ecosistem natural - ecosistem care a apărut spontan, prin lupta pentru
existență a speciilor vegetale și animale, în care omul nu a avut nici un rol în
modificarea densității, abundenței și diversității organismelor.
 ecosistem antropogen - ecosistem în care intervenția omului este parțială
sau totală.
 ecosistem uman - ansamblul planetar în interacțiune al populațiilor umane,
împreună cu factorii de mediu.