Sunteți pe pagina 1din 41

CONȚINUTURI

1. Moneda şi funcţiile ei;


2. Suma de bani necesară circulaţiei monetare. Viteza de
circulaţie a banilor;
3. Reglementarea emisiunii monetare;
4. Reglementarea juridică a plăţilor în numerar;
5. Reglementarea juridică a plăţilor fără numerar.
1. MONEDA ȘI FUNCȚIILE EI

Banii sunt o categorie specială de bunuri care servesc la


stingerea obligaţiilor al căror obiect este o sumă de bani.
Generic, ei desemnează:
- banii de hârtie,
- moneda metalică,
- moneda scripturală,
- alte instrumente de plată şi credit .

Ceea ce caracterizează banii este faptul că atât biletele de bancă


cât şi monedele nu au valoare prin ele însele, ci au valoarea
care este prevăzută pe bilet, monedă sau înscris.
BANII, GENEZA ŞI EVOLUŢIA LOR.

După multimilenara dominaţie a economiei naturale, în


civilizaţia materială a omenirii un rol important l-a deţinut
economia de schimb.

Economia de schimb a apărut şi a evoluat în stinsă legătură cu


producţia bazată pe diviziunea socială a muncii şi cu
dezvoltarea proprietăţii private.
ETAPELE ECONOMIEI DE SCHIMB

TROCUL

SCHIMBUL SCHIMBUL SCHIMBUL


MARFĂ - MARFĂ OBIECT - OBIECT SERVICIU↔MARFĂ

• Condiția de loc și de timp, care presupune că cei doi indivizi care își
1 schimbă produsele se află instantaneu în același loc și în același timp;

• Condiția ca nevoia de bunuri a fiecăruia din cei doi să se regăsească în


2 produsele celuilalt;

3 • Bunurile care urmează a fi schimbate să aibă valori aproximativ egale.


ETAPELE ECONOMIEI DE SCHIMB

ECONOMIA BĂNEASCĂ
(MONETARĂ)

Faza monedei Faza circulației


bătute mixte a banilor
Faza banilor metalici și de hîrtie
(China – s. XI
reprezentați de Faza banilor
î.e.n.;
mărfuri de metal
diferite Au, Ag, Cu Lydia – s. VIII (pe lîngă monede
î.e.n.; circulau bancnotele
(animale, pește, (bare, drugi,
bumbac, scoici, Alexandru cel care reprezenta Au și
inele)
perle, etc) Mare – introduce Ag și în carea puteau
efigia suveranului fi convertite la
pe aversul piesei) cerere)
PERIOADA CONTEMPORANĂ
 Astăzi, aurul este demonetizat, banii nu mai sunt o marfă, nu mai funcționează
banii cu valoare intrinsecă.

 Astăzi, banii sunt titluri de valoare emise de stat, investite cu putere de


cumpărare și de plată.

 Banii funcționează în baza cantității de bunuri și servicii existente în


circulație, valoarea lor, puterea lor de cumpărare este un raport intre masa
bănească in circulaţie şi cantitatea şi calitatea de mărfuri şi servicii oferite spre
cumpărare.

 Cantitatea de bani reali, de bani-aur, cantitatea de bani dematerializaţi, monedă


de hârtie, bani de cont etc., este condiţionată de dimensiunile venitului
naţional şi produsului social aflat in circulaţie.

 Banii electronici numiti si cash electronic sau cash digital, reprezintă


tranzactiile electronice, pe retea, provenite ca rezultat al transferului de fonduri
de la un partener la altul.
BANII:

 Banii reprezintă un instrument social, o formă


particulară, imediat mobilizată şi omnivalentă a
puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului
dreptul asupra unei părţi din produsul social al
ţării emitente.

 *omnivalent – plenipotențiar
MONEDA
 prin monedă este desemnat orice bun acceptat ca instrument liberator
de creditori sau vânzători - adică un „bon” pentru cumpărarea
mărfurilor;
 atunci când o marfa servește continuu ca intermediar pentru
schimburi indirecte, ea devine moneda.
 Nominaliștii considera moneda drept un document de stat, detașat de
fluctuațiile vieții social economice care emana de la autoritățile
publice.
 Moneda în forma ei clasica de disc metalic și cu o greutate
determinată se utilizează ca mijloc de circulație, de plată și
tezaurizare.
 Ansamblul mijloacelor de plata direct utilizabile pentru a efectua
plati de bunuri și servicii.
 Moneda reprezintă un instrument, etalon legal de plata, pentru
facilitarea schimbului, pentru acumulări, fiind măsurătorul general de
valori, care poarta girul autorității emitente – statul, și care se bucura
de încrederea publicului.
MONEDA ELECTRONICĂ

 Monedă electronică, valoare monetară reprezentând o creanţă


asupra emitentului, care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1) este stocată pe un suport electronic;
2) este emisă în schimbul primirii de fonduri a căror valoare nu poate
fi mai mică decât valoarea monetară emisă;
3) este acceptată ca mijloc de plată şi de alte entităţi decât emitentul.

 Emitenţi de monedă electronică sînt:


a) băncile care activează în conformitate cu Legea instituţiilor
financiare;
b) societăţile emitente de monedă electronică;
c) Banca Naţională – în cazul în care nu acţionează în calitate de
autoritate monetară sau în calitate de altă autoritate publică.

*Art.75, LEGEA 114, cu privire la serviciile de plata si moneda electronica


FUNCȚIILE MONEDEI
 Funcția de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se măsoară valori
materiale, se exprima preturile, puterea de cumpărare, creditul.
 Funcția de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii se face prin
intermediul operațiunilor de vânzare-cumpărare. Moneda a evoluat paralel cu
producția si schimbul de mărfuri. Prin schimb produsele devin mărfuri a căror
circulație este înlesnită de moneda.
 Funcția de mijlocire a plăților dobândește calitate de moneda legala, pentru
ca creditorul este obligat sa primească moneda aflata în circulație la data
lichidării unei datorii.
 Funcția de mijlocire a creditului, creditul reprezintă transmiterea temporara
a unei puteri de cumpărare. El este un împrumut de moneda.
 Funcția de mijlocire a economiilor, disponibilitățile temporare ale populației
se pot valorifica cu ajutorul monedei.
 Funcția de tezaurizare, cu ajutorul monedei se pot păstra și transfera valorile
care se cer menținute în timp pentru o perioada îndelungată (a banilor de aur).
 Funcția sociala de distribuire sau redistribuire a bunurilor si serviciilor.
Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit
direct sau indirect la crearea lui.
 Funcția de bani mondiali (universali).
Pentru ca o marfă să poată să fie considerată monedă este suficient ca ea să
îndeplinească una din funcțiile respective.
2. SUMA DE BANI NECESARĂ CIRCULAŢIEI MONETARE.
VITEZA DE CIRCULAŢIE A BANILOR
Circulația monetară (bănească) este un proces al schimbului de
mărfuri care, prin mijlocirea banilor, determină transformarea mărfurilor în
bani și apoi al banilor în mărfuri.
Acest proces cuprinde 2 momente distinctive:
- vânzarea (marfă-bani);
- cumpărarea (bani-marfă).

Circulația monetară este desemnată de totalitatea operațiunilor


efectuate cu masa monetară, concretizate în încasările și plățile bănești,
determinate de circulația mărfurilor, de prestarea serviciilor și executarea de
lucrări în cadrul unui stat.

Literatura de specialitate face distincție între circulația monetară și


cea bănească. Idea se bazează pe diferența între noțiunile de „bani” și
„monedă” care nu sunt sinonime.
CIRCULAȚIA MONETARĂ

BANI MONEDA
Expresia generală pentru Biletele de bancă, banii
întreaga varietate a scripturali, etc., - forme
instrumentelor care concrete de manifestare a
îndeplinesc funcțiile de banilor.
măsură a valorii mărfurilor, Spre deosebire de „bani”,
de mijloc de circulație și de moneda nu este un termen
plată, de activ de rezervă în generic, ci se referă la un
relațiile economice interne și anumit tip de bani, și anume
internaționale. la piesele metalice cu valoare
proprie.
CIRCULAȚIA BĂNEASCĂ

Circulația bănească – mișcarea masei banilor în


circulație, indiferent de forma banilor, ca urmare a
operațiunilor de încasări și plăți determinate de curentele de
mărfuri, de prestările de servicii, etc., în cadrul economiei
naționale.
SUMA DE BANI NECESARĂ CIRCULAŢIEI MONETARE.
VITEZA DE CIRCULAŢIE A BANILOR
 Circulația monetară presupune în principal mișcarea banilor în oricare din
fazele circuitului economic.
 Pe piață se găsește în permanență un anumit volum de semne bănești și de
bani scripturali, care alcătuiesc partea activă a masei monetare și care în
principal depinde de volumul mărfurilor și serviciilor care se produc în
economie, este deci condiționată prin raportul cerere-ofertă.
 Moneda scripturală (în engleză deposit money, iar în franceză monnaie
scripturale) reprezintă mijloacele de plată, altele
decât bancnotele sau piesele de monedă (de exemplu: conturi de bancă).
 Masa monetară – reprezintă totalitatea mijloacelor bănești indiferent de
sursă și forme (numerar, bani scripturali, titluri de credit și devize), cantitate
sau structură – necesare efectuării tuturor plăților existente la un anumit
moment în sfera circulației, într-o economie dată, inclusiv a plăților
obligațiilor cu străinătatea.
 Suma de bani necesară circulației – noțiune teoretică, care în ideal ar
coincide cu masa monetară (dar de obicei MM este mai mare sau mai mică)
PUTEREA DE CUMPĂRARE

PUTEREA DE CUMPĂRARE

PUTEREA DE PUTEREA DE PUTEREA DE


CUMPĂRARE INTERNĂ A CUMPĂRARE CUMPĂRARE A
UNEI UNITĂȚI A POPULAȚIEI MONEDEI NAȚIONALE
MONETARE FAȚĂ DE MONEDELE
= STRĂINE
=
Capacitatea reală de =
Volumul de mărfuri și cumpărare a veniturilor
servicii care pot fi bănești ale populației într-o Raportul dintre puterile de
achiziționate cu această anumită perioadă, față de cumpărare ale monedelor
unitate, într-o perioadă și pe altă perioadă luată ca bază comparate.
arie geografică determinată, de referință. Raportul dintre prețurile
comparativ cu o altă interne și cele externe este
perioadă luată ca bază de Acest indice reflectă, pe de
o parte, evoluția prețurilor, exprimat de cursul valutar
comparație. (curs de schimb), adică
iar pe de altă parte, evoluția
Indicele puterii de veniturilor bănești ale raportul valoric dintre 2
cumpărare a unei sume populației. monede.
exprimate în unități
monetare evoluează în sensul
invers evoluției indicelui
prețurilor.
STABILITATEA MONETARA
Stabilitatea monetară – exprimă posibilitatea menținerii
puterii de cumpărare (indiferent de formă) la intervale de timp
diferite.

Pe plan intern, în condițiile economiei de piață, o putere de


cumpărare stabilă coincide cu echilibrul care trebuie să existe
între cererea solvabilă și producția de bunuri și servicii oferite de
piață.

Asigurarea stabilității puterii de cumpărare a banilor este


nemijlocit legată de asigurarea stabilității prețurilor.

În RM, BNM este responsabilă pentru asigurarea stabilității


prețurilor.
DEVALORIZAREA MONETARĂ
Fenomen opus stabilității monetare și se exprimă în reducerea legală a valorii
paritare a monedei internaționale.
Valoarea paritară este dată de conținutul valoric al unității monetare a unei țări
sau al instrumentelor monetare internaționale, conținut determinat prin lege sau
prin convenții internaționale.
Ea este exprimată printr-un etalon (aur, o altă monedă de referință sau un „coș”
de valute) și servește la stabilirea parității monetare, adică a raportului valoric
între 2 monede.
În condițiile etalonului aur-devize, valoarea paritară a unei monede poate fi
exprimată în aur, în dolari SUA, iar din 1976 și în D.S.T.

D.S.T. - Drepturile speciale de tragere (internațional, XDR) sunt moneda


virtuală a FMI, conceput ca înlocuitor al standardului aurului.
Din 01.10.2016 valoarea sa se calculează în funcție de dolarul american
(41.73%), euro (30.93%), yenul japonez (8.33%) și lira sterlină britanică
(8.09%), yoanul chinezesc (10.92) conform cotațiilor de la bursa londoneză.

D.S.T. se utilizeaza ca:- etalon monetar;- instrument de rezerva;- mijloc de plata


pentru anumite operatiuni intre FMI si membrii sai;- mijloc de procurare de
monede nationale convertibile.
INFLAȚIA
INFLAȚIA = creștere a nivelului general al prețurilor atît la bunuri cît și la
servicii în condițiile în care puterea de cumpărare scade.
În literatura de specialitate inflația este clasificată:

 după funcționarea mecanismului pieței:


- inflația deschisă (permite sistemului economic să funcționeze ca un mecanism
în care prețurile sunt fixe, orice exces de cerere duce la creșterea prețurilor și
salariilor)
- inflația reprimată (guvernul impiedică creșterea prețurilor și a salariilor,
astfel cererea în exces este reprimată)

 după rata de creștere a prețurilor:


- inflația moderată (creșterea prețurilor nu depașeste 2-3%)
- inflația galopantă ( pentru o creștere de peste 10 %)
- hiperinflație (nivelul prețurilor crește cu peste 50%)

 dupa asteptarile inflationiste:


- inflația anticipată (este pregătită și primită de fiecare actor de pe piață)
- inflația neanticipată (afectează producția și forța de muncă)
DEFLAȚIA
Deflația - reprezintă scăderea prețurilor de consum, fiind cel mai des
cauzată de scăderea ofertei de bani și de creditare.
Scăderea cheltuielilor guvernamentale poate conduce de asemenea la
deflație.
Deflația este fenomenul opus inflației, starea de deflație fiind
caracterizata de o scădere continuă și generalizată a prețurilor. Acest lucru
se datorează unei scăderi a cererii de bunuri pe fondul unei oferte
abundente. Deflația se manifestă pe fondul unui nivel scăzut de capital, de
lichidități. Astfel, prețurile bunurilor și serviciilor scad, pentru ca potențialii
cumpărători nu au bani suficienți să cumpere produsele respective.
Deflația poate fi provocata fie de scăderea masei monetare aflate în
circulație, fie de creșterea semnificativa a cantității de bunuri și servicii; în
concluzie: de scăderea consumului și/sau de creșterea cererii de bani.
Efectele negative ale deflației: prin scăderea prețurilor scade și
interesul producătorilor de a vinde, producția scade, firmele se restrâng,
șomajul crește, cererea scade.
SUMA DE BANI NECESARĂ CIRCULAŢIEI MONETARE

 SB – suma de bani necesară circulației bănești


 SPMS – suma prețurilor mărfurilor și serviciilor ce urmează a fi realizate în
perioada propusă
 SPS – suma plăților scadente
 SPMC – suma prețurilor mărfurilor vândute pe credit
 PC – suma plăților care se compensează
 VCB – viteza de circulație a banilor
FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ SUMA DE BANI NECESARĂ CIRCULAȚIEI

 Factori direcți: volumul de mărfuri și servicii aflate în


circulație exprimat în prețurile acestora.

 Factori indirecți:
 - obiectivi: viteza de rotație a banilor,
nivelul fiscalității, politica economică și de credit,
volumul schimburilor cu străinătatea, majorarea
numărului de operațiuni în credit, (cu cît mai multă marfa
se vinde în credit, cu atât mai putini bani sunt necesari
circulației și invers), dezvoltarea plaților fără numerar.
- subiectivi: sezonalitatea și mediul.
VITEZA DE CIRCULAȚIE A BANILOR

Viteza de circulație a banilor - exprima numărul de


tranzacții la care servește o unitate monetară intr-o
perioada de timp.
Accelerarea vitezei de circulație a banilor, duce la
micșorarea sumei de bani necesare circulației și invers.
Aceeași masă monetară își dublează puterea de
cumpărare dacă circulă de 2 ori mai repede, cu alte
cuvinte dacă participă în același timp la un număr dublu
de tranzacții.
Ex: (10.000+6000)-(4000+2000)/2= 5000
(10.000+6000)-(4000+2000)/4= 2500
FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ VITEZA DE CIRCULAȚIE A BANILOR

 - masa banilor aflați în circulație;


 - depinde de proporția unității monetare ținute în rezerve sau
tezaurizare;
 - depinde de stabilitatea social politica și conjunctura
economică;
 - depinde de volumul veniturilor bănești ale populației.
 - frecventa și ritmicitatea încasării de către populație a
veniturilor sale bănești (salariu pe lună - dăm datorii si
economisim; pe săptămână - circula mai repede);
 - gradul de coincidenta între încasările și plățile bănești ale
populației;
 - factor ul psihologic al încrederii popul în puterea de
cumpărare a monedei naționale.
3. REGLEMENTAREA EMISIUNII MONETARE
Prin emisiune monetară/ bănească se înțelege un ansamblu de acte și
operațiuni realizate de banca centrala a statului (BNM) concretizate în:
- baterea semnelor monetare
- stocarea
- emiterea
- punerea
- scoaterea din circulație a bancnotelor și monezilor metalice, precum și
formarea de bani scripturali (bani închipuiți, scriși cec, cambia) în conturi
curente ale persoanelor fizice și juridice.
Dreptul exclusiv de a emite în circulație bancnote și monede metalice
ca mijloc de plată pe teritoriul RM îl are BNM.
Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul RM.
BNM poate să cumpere şi să vîndă, pe piaţa secundară, valori
mobiliare emise de stat:
a) cu condiţia că Banca Naţională va cumpăra, numai prin operaţiuni de
piaţă deschisă, hîrtiile de valoare care au fost emise public;
b) în legătură cu acordarea de credite băncilor.
SISTEMUL MONETAR AL RM
Sistemul monetar al R.M are următoare elemente:
1. unitatea monetară – leul – este singura unitate monetară legală pe
teritoriul Republicii Moldova.
2. mecanismul de emisiune – dreptul de emisiune a monedei efective,
organizarea circulației monetare și retragerea monedei este un atribut
al Băncii Naționale a Moldovei.
3. modul de asigurare – leul este asigurat cu toate activele Băncii
Naționale a Moldovei,inclusive cu aur, HVS, rezervele băncilor
comerciale.
4. structura masei monetare – în circuit sunt banknote și monede
metalice,care au o putere legală.
5. mecanismul reglementării monetar-creditare. Modul de stabilire a
cursului valutar – raportul dintre leu și moneda străină se determină
zilnic – cursul valutar oficial.
BNM

Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii


Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată, precum şi
bancnote şi monede metalice jubiliare şi comemorative ca mijloc de plată şi
în scop numismatic.(art. 57, Legea BNM)
Bancnotele şi monedele metalice, emise de Banca Naţională ca mijloc de
plată şi care nu sînt retrase din circulaţie, trebuie să fie acceptate la valoarea
lor nominală pentru plata tuturor datoriilor publice sau private pe teritoriul
Republicii Moldova. (art. 58, Legea BNM)
Banca Naţională stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea,
designul şi alte caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sînt
mijloc de plată în Republica Moldova. (art. 59, Legea BNM)
Verificarea calităţii bancnotelor şi monedelor metalice se realizează în
conformitate cu Standardele minime pentru verificarea calităţii bancnotelor
şi monedelor metalice în monedă naţională (Anexa nr.3, Hotarîrea BNM nr
200 din 27.07. 2006).
BNM
Fluxurile de numerar în monedă naţională ce intră în băncile din
Republica Moldova trebuie verificate şi triate, cu o viteză şi o calitate
deosebită, astfel încât să fie redate în circulaţie bancnote/monede
corespunzătoare din punct de vedere al caracteristicilor tehnice şi estetice,
iar bancnotele/monedele necorespunzătoare, după caz, (murdare,
inscripţionate, perforate, rupte, reparate, pătate, decolorate, fără colţuri, cu
elementele de siguranţă deteriorate, cu absenţa texturii ferme, şifonate,
îndoite, învechite) sau false să fie retrase din circulaţie.
Se acceptă în categoria necorespunzătoare circulaţiei şi se plătesc
integral, 100% din valoare, bancnotele autentice care au fost rupte şi
reconstituite prin lipirea fragmentelor aparţinând aceleiaşi bancnote,
obţinându-se suprafaţa întreagă, sau bancnotele autentice cărora le lipseşte
până la maximum 45 % din suprafaţă.
Bancnote autentice care s-au reîntors din circulaţie şi la care le
lipseşte mai mult de 45 % din suprafaţă, se resping şi sunt considerate fără
valoare.
BNM
Legea BNM. Articolul 18. Acordarea de credite băncilor
(1) Banca Naţională poate acorda băncilor credite în condiţii stabilite periodic de Banca
Naţională şi garantate prin:
a) valori mobiliare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice;
b) valori mobiliare emise de Banca Naţională;
c) cambii simple sau trate, emise şi făcute cu bună credinţă în scopuri comerciale,
industriale sau agricole, conţinînd două sau mai multe giruri din care cel puţin unul să aparţină
unei bănci şi să fie cu scadenţa nu mai mare de 9 luni de la data achiziţionării lor de către
Banca Naţională;
d) titlurile emise cu privire la bunuri sau mărfuri pe deplin asigurate împotriva riscului sau
pierderii la nivelul stabilit de Banca Naţională;
e) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă instituţie financiară acceptată de
bancă, reprezentînd orice fel de active pe care Banca Naţională le poate cumpăra, vinde şi
negocia.
f) alte active financiare eligibile stabilite de Banca Naţională.
(2) Creditele arătate la alineatul (1) se pot acorda sub formă de avansuri, împrumuturi,
cumpărări, vînzări, scontări şi rescontări ale instrumentelor negociabile, pe bază
competitivă sau necompetitivă.
(21) Banca Naţională poate acorda, la deplina sa discreţie, băncilor solvabile credite de
urgenţă pe termen scurt, garantate cu activele indicate la alineatul (1), la apariţia unui risc
sporit de lipsă de lichiditate ce poate afecta stabilitatea sistemului financiar.
(3) În vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar, în situaţii de criză financiară
sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, definite astfel de organul naţional instituit pentru
gestionarea crizelor financiare sistemice, Banca Naţională poate acorda băncilor, la deplina
sa discreţie, credite de urgenţă pe termen scurt, garantate cu garanţii de stat sau valori
mobiliare emise de Guvern în condiţii similare condiţiilor de creditare ale instituţiilor
financiare internaţionale pentru Guvernul Republicii Moldova şi în funcţie de capacitatea de
deservire a datoriei de stat, negociate în prealabil cu Banca Naţională a Moldovei, în
conformitate cu prevederile legislaţiei.
SISTEMUL DE PLĂȚI
Pentru stingerea obligațiilor și reieșind din natura
documentelor care se folosesc în acest scop, se disting
următoarele forme de plăți:
1. Plățile în numerar - în care se folosește semnul monetar
metalic sau de hârtie;
2. Plățile prin compensații sau «clearing» - care constau în
compensarea de drepturi și obligații de plată reciprocă (art.49/3
legea cu privire la BNM);
3. Plățile fără numerar - se realizează prin faptul ca moneda ce
ar trebui să facă obiectul plății, în loc sa fie înmânată
beneficiarului sub forma de monedă manuală, este substituită
cu o dispoziție prin care disponibilul existent în contul
debitorului se trece în contul beneficiarului suma convenită ca
plata.
4. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PLĂȚILOR ÎN NUMERAR

PLĂȚILE ÎN NUMERAR se realizează prin întrebuințarea nemijlocită,


reală a bancnotelor și monedelor metalice.

Acte normative care reglementează operațiunile în numerar:


- Hotărârea nr. 764 din 25.11.1992 privind aprobarea normelor pentru
efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii
Moldova ;
- Hotărârea nr.474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea mașinilor de casă și
control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar;
- Regulament cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova , aprobat prin Hotărârea 200 a BNM din 27.07. 2006, ș.a..
REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PLĂȚILOR ÎN NUMERAR
Hotărârea 474/1998 în pct.1:
Contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, au obligativitatea
ţinerii contabilităţii sunt obligați să efectueze decontările băneşti în
numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie
fiscală. Această obligativitate se extinde asupra tuturor unităţilor structurale
(oficiu, magazin, secţie, depozit, unitate comercială, automat pentru vînzări,
terminal cash-in, unitate de prestări servicii, inclusiv unitate de transport-
taxi etc.) în care se efectuează sau care efectuează operaţiuni economice cu
încasări în numerar.
Reprezintă un aparat pentru înregistrarea operaţiunilor de casă,
inclusiv păstrarea şi imprimarea informaţiei gestionare şi financiare la
efectuarea decontărilor băneşti în numerar, a cărui construcţie înglobează un
modul fiscal ce controlează memoria fiscală, dispozitive de imprimare şi
afişare, asigurînd protecţia algoritmilor de lucru şi a datelor împotriva
modificărilor neautorizate (alte denumiri – maşină de casă şi de control,
aparat de casă şi control, casă de înregistrare, casă de marcat); , eliberînd
plătitorilor bonurile de casă emise de acestea.
PLAȚILE ÎN NUMERAR

Se permite efectuarea decontărilor băneşti în numerar fără aplicarea


MCC la desfăşurarea unor anumite activităţi prevăzute în anexa atașată
acestei Hotărâri.
Printre ele se enumeră:
- comercializarea către populaţie a produselor agricole crescute de agenţii
economici, care nu sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată, pe terenurile
proprii sau arendate - în pieţe, iarmaroace şi alte locuri autorizate de
organele administraţiei publice locale;
- comercializarea de către gospodăriile ţărăneşti (de fermier) a produselor
agricole altor agenţi economici, precum şi serviciile pentru agricultură
prestate de acestea, cu eliberarea bonurilor de plată;
- comercializarea obiectelor de cult religios şi a literaturii religioase,
ritualurile şi ceremoniile efectuate de către organizaţiile religioase în
locaşurile de cult;
- comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie.
PLĂȚILE ÎN NUMERAR
- Serviciile prestate de transportul în comun urban în baza biletelor şi/sau
abonamentelor de călătorie (la preţ fix, executate în mod tipografic),
serviciile veterinare, serviciile de reparare urgentă a spaţiului locativ,
instalaţiilor inginereşti, mobilierului, tehnicii de uz casnic, prestate de
agenţii economici populaţiei deplasîndu-se la clientelă, desfăşurarea
activităţii farmaceutice în punctele medicale din localităţile rurale în care nu
sînt farmacii nu aplică MCC la decontări, însă sunt obligate să elibereze
bonurile de plată.
- prestările de servicii ale avocaților, notarilor, executorilor judecătorești, a
mediatorilor. Profesiunile libere, precum cele menționate supra au opțiunea
de a elibera bon de plată sau factura.
- Încasarea taxelor de aderare, cotizaţiilor/cotizaţiilor de membru, cu
eliberarea bonului de plată.
- Încasarea amenzii la locul constatării contravenţiei, cu eliberarea chitanţei,
etc.
PLĂȚILE ÎN NUMERAR

Legea RM cu privire la antreprenoriat si intreprinderi art.10 punct 5

„Faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi


forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în
sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza obligaţiilor
lor financiare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum
şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari,
indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat,
aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar
sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.”
5. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PLĂȚILOR FĂRĂ NUMERAR
Pentru realizarea unui sistem de plăți fără numerar, sunt necesare o
serie de instituții specializate, legate intre ele prin mijloace tehnice și
juridice «banca centrală a statului» «băncile comerciale» «bănci
corespondente» «alte instituții financiare».
Existența și perfecționarea acestor instituții se datorează îndeplinirii a
doua condiții:
- Încrederea populației și a agenților economici în bănci și bancheri
- Încrederea reciprocă între bănci pe de o parte și bancheri pe de altă parte.
Sistemul naţional de plăţi reprezintă setul complet de instrumente,
intermediari şi reguli care facilitează circulaţia banilor într-o ţară, constînd
dintr-un set de reglementări şi instrumente de plată, instituţii şi mecanisme
tehnice de transfer al mijloacelor băneşti, acesta este o parte integrantă a
sistemului monetar într-o economie.
Elementele de bază a sistemului naţional de plăţi al Republicii
Moldova sînt:
1. sistemul automatizat de plăţi interbancare;
2. sistemul de decontări ale valorilor mobiliare;
3. instrumentele de plată;
4. sistemele de deservire bancară la distanţă.
PLĂȚILE FĂRĂ NUMERAR
1. Sistemul automatizat de plăţi interbancare reprezintă sistemul prin
intermediul căruia sînt efectuate plăţile interbancare în lei
moldoveneşti pe teritoriul Republicii Moldova.
2. Sistemul de decontare a valorilor mobiliare este compus din
Sistemul de Înscrieri în Conturi a valorilor mobiliare (SIC), în cadrul
căruia sînt decontate valorile mobiliare de stat şi certificatele Băncii
Naţionale, şi Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare, în cadrul
căruia sînt decontate valorile mobiliare corporative. SIC este un
sistem de două niveluri. Primul nivel al SIC este organizat la BNM,
în care se efectuează înregistrările în diviziune pe participanţi. Banca
Naţională deleghează participanţilor responsabilitatea de a ţine
evidenţa individuală asupra valorilor mobiliare ale clienţilor săi.
Nivelul al doilea al SIC este organizat la participanţii autorizaţi de
Banca Naţională şi prevede înregistrarea operaţiunilor cu valorile
mobiliare de stat ale clienţilor efectuate pe piaţa primară şi
secundară.
PLĂȚILE FĂRĂ NUMERAR
3. În Republica Moldova sînt utilizate următoarele instrumente de plată:
- cardul bancar - Cardul de plată este un suport de informaţie standardizat
şi, după caz, personalizat prin intermediul căruia deţinătorul, de regulă, cu
utilizarea numărului personal de identificare al sau şi /sau a unor alte coduri
care permit identificarea sa, în funcţie de tipul cardului are acces la distanţă
la contul de plăți la care este ataşat cardul de plată în vederea efectuării
operațiunilor de plată.
- transferul de credit - reprezintă o serie de operaţiuni care încep prin
inițierea de către plătitor a unui ordin de plată şi transmiterea acestuia
prestatorului de servicii de plată în scopul punerii la dispoziţia unui
beneficiar unei anumite sume de bani. Transferul de credit poate fi inițiat
atît în numele clientului prestatorului de servicii de plată, cît și nemijlocit de
către prestatorul de servicii de plată în nume și pe cont propriu.
- debitarea directă - reprezintă serviciu de plată (instrument de plată)
pentru debitarea contului de plăţi al plătitorului în cazul în care o operaţiune
de plată este iniţiată de beneficiarul plăţii pe baza consimţămîntului acordat
de către plătitor beneficiarului plăţii, prestatorului de servicii de plată al
beneficiarului sau prestatorului de servicii de plată al plătitorului.
PLĂȚILE FĂRĂ NUMERAR

4. Sistemele de deservire bancară la distanţă sînt soluţii informatice care


facilitează accesarea la distanţă a contului de plăți, obţinerea de informaţii
privind starea contului de plăți şi a operaţiunilor realizate, precum şi
utilizarea electronică a instrumentelor de plată fără numerar în vederea
efectuării operaţiunilor de plată.

Documentele de plata:
 Ordin de plata
 Cerere de plata
 Ordinul de plata «incaso»
 Cecuri
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE
 Numerarul disponibil al persoanelor fizice și juridice ar reprezenta un
capital în stare latentă - ținut în case de bani, seifuri, la ciorap, scos din
circuitul productiv.
 Același capital depus la o banca, poate fi investit în acțiuni economice, iar
depunătorului îi revine un profit sub forma de dobândă.
 Riscurile legate de păstrarea și manipularea numerarului, pierderi, furt,
deteriorări.
 Plățile cu numerar presupun o deplasare a părților contractante, această
situație incomoda și riscantă se poate realiza prin plățile fără numerar, care
se executa rapid și la distante foarte mari.
 Plățile fără numerar pot fi revăzute, verificate, probate, controlate, după
documentele de evidenta bancara, chiar și după trecerea unui număr mare de
ani de la efectuarea lor (5 ani regula generală).
 Depunătorul are posibilitate să se elibereze de preocupările pentru unele
plăți periodice, printr-un ordin dat instituțiilor bancare unde își are deschis
contul.
 Economisirea unor sume importante de bani, necesare acoperirii
cheltuielilor legate de gestionarea numerarului.
GLOSAR
 Prestator de servicii de plată – banca licenţiată şi prestatorul de servicii de
plată nebancar, care au dreptul de a presta servicii de plată.
 Prestator de servicii de plată nebancar – societatea de plată, furnizorul de
servicii poştale în calitate de prestator de servicii de plată, societatea emitentă de
monedă electronică în calitate de prestator de servicii de plată.
 Beneficiar al plăţii - persoana care este destinatarul fondurilor ce au făcut
obiectul unei operaţiuni de plată de transfer de credit.
 Prestatorul intermediar – prestatorul de servicii de plată care nu este nici cel
al plătitorului, nici cel al beneficiarului şi care participă la realizarea transferului
de credit.
Prestatorul plătitor - prestatorul de servicii de plată care în baza ordinului de
plată efectuează transferul de credit.
 Prestatorul beneficiar - prestatorul de servicii de plată care finalizează
transferul de credit efectuînd operaţiunile relevante.
 Prin decontare se înțelege transferul de fonduri între bănci și încărcarea și
descărcarea de gestiune a băncilor participante la transfer, precum și finalizarea
plății prin descărcarea de gestiune a plătitorului față de beneficiarul plății.
 Debitarea directa presupune plata automata a anumitor sume dintr-un cont
curent, conform unui acord prealabil incheiat intre consumator si banca.
GLOSAR
Transferul de credit - este procedeul de transfer de fonduri, realizat prin
intermediul băncilor, dintr-un cont în altul, utilizând instrumente specifice
din dispoziția debitorului (cumpărătorului), în favoarea creditoruli
(vânzătorului):
- viramentul - este un procedeu bancar special de plată fără numerar,
efectuat prin transferul unei sume de bani în monedă naţională sau în
valută, din contul celui care dispune plata (ordonatorul) în contul
beneficiarului care încasează, acest lucru însemnând debitarea contului
primului şi creditarea contului celuilalt.
Specificul mecanismului de virament – se pot realiza acte juridice
diferite: stingerea unei obligaţii prin plată; acordarea unui
împrumut; efectuarea unei donaţii
- acreditivul - Modalitate de plata prin care cumparatorul rezerva o
anumita suma de bani in numele furnizorului sau la unitatea bancara a
acestuia din urma, in vederea achitarii marfurilor livrate, a serviciilor
prestate sau a lucrarilor efectuate, atunci cand expedierea, executarea sau
prestarea lor se face in conditiile convenite.