Sunteți pe pagina 1din 30

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

LICEUL TEORETIC “PETRU RAREȘ” TÂRGU LĂPUȘ


ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL - NIVEL 5
CALIFICARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU
FIBROM UTERIN
COORDONATOR: ABSOLVENT:
As. Med. NECHITA DANIELA LEŞ (căs. DANCIU) I.
FLAVIANA GEORGETA

Baia Mare
2018
CUPRINS
INTRODUCERE ȘI MOTIVAȚIE
CAP.I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A UTERULUI
1.1.Aspecte anatomice
1.2.Aspecte fiziologice
CAP.II. FIBROMUL UTERIN - DEFINIŢIE, CLASIFICĂRI, SIMPTOME, DIAGNOSTIC
2.1. Incidenţa si prevalenţa pe plan mondial si national
2.2. Etiopatogenie
2.3. Clasificarea
2.4. Aspecte clinice
2.5. Aspecte paraclinice
2.6. Diagnostic pozitiv
2.7. Diagnostic diferenţial
2.8. Simptome de complicaţii
2.9. Evoluţie
CAP.III. TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN
3.1. Principii generale de tratament
3.2. Tratament igieno-dietetic
3.3. Tratamentul medicamentos
3.4. Tratament în cazul agravării bolii
3.5. Profilaxia
3.6. Rolul asistentului medical în tratamentul fibromului uterin
CAP.IV. CAZUISTICA
CAZUL I
CAZUL II
CAZUL III
CONCLUZII
INTRODUCERE ȘI MOTIVAȚIE
Fibroamele uterine sunt tumori benigne care provin
din uter. Deşi sunt compuse din fibre musculare netede
aceleaşi ca peretele uterin, ele sunt de multe ori mai dense
decât miometrul. Fibroamele uterine sunt de obicei
rotunde sau semirotunde ca forma. Fibroamele uterine
sunt adesea descrise dupa pozitia lor fata de uter:
Fibroamele subseroase sunt situate subseros .Acestea apar
adesea localizate pe suprafaţa exterioară a uterului sau pot
fi ataşate la suprafaţa exterioară de un pedicul.
Fibroamele submucoase sunt situate în interiorul
cavitatii uterine sub mucoasa uterine.
Fibroamele intramurale sunt situate în peretele
muscular al uterului.
Lucrarea de faţă se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai întalnite
afecţiuni genital feminine: fibromul uterin, tumora benignă cu incidenţă
crescută care afectează o categorie largă de femei.
Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuşi
cunoştinţe noi despre afecţiunile aparatului genital feminin, despre
fibromul uterin în principal, cât şi pentru aprofundarea cunoştinţelor
dobândite anterior.
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidenţă multitudinea
îngrijirilor acordate bolnavelor operate de fibrom uterin. Medicul
specialist nu poate să acţioneze singur în vederea obţinerii succesului.
Pentru a efectua operaţia şi a acorda bolnavei îngrjirile corespunzătoare
este nevoie de o echipă completă în care cadrele medii au un rol
important.
CAP.I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI
FIZIOLOGIE A UTERULUI
1.1.Aspecte anatomice
Uterul este un orag
musculo-
cavitar,nepereche,în
interiorul căruia se
dezvoltă oul. Acesta
este un organ care
aparţine sistemului
reproducător feminin.
Uterul are formă de
trunchi de con cu baza
orientată către superior
şi vârful către inferior. Imaginea 1.1 Anatomia uterului
Imaginea 1.2 Pozitia uterului

Poziţia uterului e determinată de anumite axe şi unghiurile dintre


acestea: unghiul de flexiune: este unghiul dintre axul corpului şi axul
colului uterin şi are 140-160 de grade,uterul este in mod normal în
anteflexiune,şi unghiul de versiune dintre axul corpului şi axul
vaginei,are în mod normal 90-110 grade, iar uterul este in ante-
versiune.
Corpul uterin e limitat inferior de colol uterin printr-un şanţ vizibil
pe feţele anterioară şi laterale ale uterului,numit istm. Faţa anterioară
vine în rapor cu vezica urinară şi ansele intestinale în anumite situatii.
Mijloacele de suspensie sunt mijloace care ancorează uterul de pereţii
excavaţiei pelvine,iar mijloacele de susţinere ale uterului sunt aderente la
organele vecine,la lamele sacro-recto-genito-pubiene si la perineu.

Imaginea 1.3 mijloace de susţinere ale uterului


1.2.Aspecte fiziologice
Fiziologia uterului: rolul
uterului este dea fixa blastocistul
în endometrul transformat
estrogeno-progestativ,asigură
hranirea şi dezvoltarea oului.
Peretele uterin are o grosime
considerabilă, fiind alcatuită din
trei tunici: seroasă, miometrul,
endometru. În cursul sarcinii,
miometrul se hiperplaziază dar si
hipertrofiază. După nastere, unele
parţi ale fibrelor musculare netede Imaginea 1.4. Fiziologia uterului

se distrug,astfel în timp, uterul


devenind la dimensiunile initiale
CAP.II. FIBROMUL UTERIN - DEFINIŢIE,
CLASIFICĂRI, SIMPTOME, DIAGNOSTIC
Definiție. Fibromul uterin este o tumoare benignă constituita din
ţesuturi analoage care alcătuiesc miometrul: fibre musculare
netede,ţesut conjunctiv şi vase sanguine, care se dezvoltă în peretele
muscular uterin.
Fibromul uterin poate fi de diverse mărimi. El crește cu timpul,
putând atinge dimensiuni considerabile, iar în cazul unei creșteri
accentuate, poate deforma uterul și comprima organele vecine.
Motivul apariției fibroamelor nu este pe deplin cunoscut, dar multe
din studiile realizate au arătat că factorii implicați în dezvoltarea lor
sunt concentrațiile fluctuante hormonale, în special ale estrogenului
și progesteronului.
Fibromul uterin, apare de obicei după vârsta de 35 de ani.
2.1. Incidenţa si prevalenţa pe plan mondial si national
Fibromul uterin nu este întâlnit îinainte de pubertate.După 35 de ani,15-20% din femei prezintă
fibromioame uterine de dimensiuni diferite. Proporţia consultaţiilor în serviciile de ginecologie, pentru
cauze datorate fibroamelor uterine, oscilează în jur a 10%.Desigur,debutul anatomic al tumorii se
plasează suficient de timpuriu.Dar momentul depistării se plasează în general,între 35 şi 50 de ani. O
explicaţie o reprezinta incidenţa mare a hemoragiilor uterine la aceste grupe de vârstă, unele de cauză
funcţională,altele de cauză organică, cum sunt si cele produse de fibroame,care alarmează femeia si o
determină să solicite consultaţia ginecologică. Paritatea nu pare să influenţeze incidenţa fibroamelor.
Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decât la femeile albe,fără să existe însa o explicaţie
plauzibilă a acestui fapt. Nu poate fi exclusă implicarea factorului ereditar, fibroamele uterine fiind
întâlnite uneori cu frecvenţă mai mare la femei aparţinând aceleaşi .
2.2. Etiopatogenie
Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoră solidă benignă întâlnită în ginecologie, care
apare la aproximativ 40% dintre femeile aflate în perioada fertilă și în 40-60 % după vârsta
de 40 de ani. Este o afecțiune care a fost studiată îndeaproape și care a făcut subiectul unor
analize aprofundate asupra factorilor care determină apariția sa.
Mecanismul formării fibromului uterin nu este pe deplin cunoscut, cu toate acestea, până
acum cunoscându-se doar o serie de factori care favorizează apariția afecțiuni, cum ar fi:
factori genetici, hormonali, obezitatea, numărul de sarcini, consumul crescut de carne roșie,
consumul redus de fructe și legume, consumul de alcool etc.
2.3. Clasificarea
Dintre variatele forme clinice ale fibromului uterin ,trebuie reţinute:

• Fibromul abdominal voluminos,


• Fibroamele pelviene
• Fibroamele submucoase.
• Fibroamele subseroase.
• Fibromul interstiţial, cel mai frecvent, în care uterul este dur cu
suprafaţa neregulată fibromatoză difuză, putând determina
hemoragii frecvente.

Imaginea 1.5. Tipuri de fibroame


2.4. Aspecte clinice

Fibroamele pot ramâne mult timp asimtomatice. Aproximativ 12%


sunt descoperite înâmplător, femeia neprezentând nici o cauză
sugestivă. Hemoragiile, îmbracă, cel putin la debutul sângerărilor
uterine anormale, aspectul hemoragiilor. Ulterior, pot să survină şi
metroragiile. Leucorea nu este cel mai adesea, expresia existenţei
fibromului.Durerea poate să se manifeste, în cazuri fibromelor mari,
sub forma unei senzatii de apăsare plevină. Durerea propriu-zisă este
apanajul fibroamelor complicate: torsionate, necrobiozate, dacă au
suferit grefe septice. Alte semne funcţionale pot fi de natură urinară şi
sunt înâlnite la peste 50% din femeile cu fibroame uterine. Mărirea de
volum a abdomenului este rareori întâlnită.Este cazul fibroamelor de
corp uterin ,mult timp asimptomatice, care ating dimensiuni gigante.
2.5. Aspecte paraclinice
Au rol complementar. Frotiurile citovaginale şi colposcopia sunt obligatorii pentru
diagnosticul leziunilor asociate ale colului uterin. Histerometria probează alungirea si
deformarea cavitaţii uterine.Chiuretajul uterin fracţionat este obligatoriu ori de câte ori
sunt prezente sângerările anormale, pentru excluderea adenocarcinomului de
endometru sau a unui carcinom endocervical.
 Histerografia permite evidenţierea fibroamelor intracavitare.
 Urografia poate fi utila dacă se suspectează o compresie ureterală extrinsecă.
 Ecografia permite diferenţierea fibroamelor de tumorile ovariene chistice.
 Radiografia abdominală pe gol poate să confere imagini sugestive, în cazul
fibroamelor degenerate calcar.
 Celioscopia nu este în mod expres indicată. Permite însă diferenţierea unui
fibrom pediculat de o tumoare ovariană. Uroculturile pot să probeze o infecţie
urinară asociată.
2.6. Diagnostic pozitiv
În orinea importanţei,semnele funcţionale sunt în număr de trei:
Hemoragia,de tipu menoragiei în ¾ din cazuri şi de tipul metroragiei
,metroragia izolată fiind însă rară,10% din cazuri. De obicei,
menoragiile şi metroragiile sunt asociate menometroragii putând da un
aspect aproape continuu hemoragiilor Leucoreea, rareori izolată, de
obicei imediat după menstruaţie sub forma unei serozităţi fluide,
banale. Uneori se întâlneşte şi hidroree intermitentă sau chiar o pioree
în cazul instalării unei complicaţii septice. Durerea semnalează de
obicei o complicaţie sau este dată de o patologie asociată. Uneori sunt
prezente şi tulburări vezicale şi rectale.
Semne obiective: La inspecţie, la femeile slabe se poate observa o
bombare a regiunii suprapubiene. La palpare, se constată o talie de
masă variabilă situată median sau lateral,de formă rotundă sau ovoidă,
uneori perfect regulată, alteori neregulată şi de consistenţă fermă.
Exmenul cu valve poate evidenţia un fibrom intravaginal de polip sau
col acuşat prin col. Completat cu colposcopia permite şi efectuarea
unui frotiu cervico-vaginal de depistare, care trebuie să fie sistematic.
2.7. Diagnostic diferenţial

Cel mai frecvent diagnostic diferenţial al fibromului uterin se face cu:


 Sarcina intrauterină mai ales la o femeie de 40-45 de ani cu înmuiere
insuficientă a corpului uterin, poate fi considerată ca fibromatoză
uterină difuză. În cazul uterelor deformate, cornul negravid poate fi
confundat cu un fibrom uterin.
Uneori, fibromul poate să coexiste cu sarcina şi înmuierea acestuia
creează difultăţi de diagnostic. De cele mai multe ori, o anamneză
corectă, examen local, o reacţie imunologică de sarcină şi mai ales,
examneul ecografic stabileste diagnosticul de sarcină.
 Tumorile de ovar
 Adenomioza
 Malformaţiile uterine
 Cancerul endocervical
 Rinichiul ectopic pelvin
2.8. Simptome de complicaţii

Complicaţii locale. Complicatii hemoragice. Prin repetarea şi


abundenţa lor, hemoragiile pot antrena o anemie hipocromă, uneori
severă. Se întalnesc in special in fibroamele submucoase si in patogenia
lor se intrică modificari ale endometrului legate si de tulburari hormonale
ale terenului fibromatos si alterări mecanice ale endometrului, de catre
miom, prin compresiune cu congestie si ischemie.
Complicatii mecanice: se datorează fibroamelor induse în ligamentul
larg si celor inclavate in Douglas, determinând:fenomene de compresie
ureterala, putand compromite rinichiul respectiv, urografia intravenoasa,
precizand traiectul pelvin al ureterului;
2.9. Evoluţie
Evoluţia fibromului uterin este de lunga durată si, de cele mai multe ori, fară tulburări majore
care să necesite tratament medicamentos sau chirurgical. În anumite cazuri fibromioamele
evoluează lent si sunt bine suportate. Momentele critice apar între 40-50 ani, când hemoragiile
sunt mai accentuate.
Dupa menopauză fibromul încetează să mai crească şi uneori suferă un proces de involutie
prin transformarea ţesutului miomatos în ţesut fibros. Coleraţia dintre fibromiomul uterin si
tumorile maligne ale uterului este parţial cunoscută. Din punct de vedere terapeutic si al
diagnosticului, trebuie cunoscută frecvenţa degeneresceţei fibromului uterin în sarcom sau
cancer. Fibromiomul tipic poate cauza metastaze.
Observaţiile arata ca 1-2 % din fibromioame care persistă mai multi ani, se transformă în
miosarcoame sau fibrosarcoame. Exista o legatură între dezvoltarea cancerului de corp uterin si
fibrom. Cazuistica arată că frecvenţa cancerului de corp uterin este mai mare în uterele
fibromiomatoase. Tulburarile de regenerare ale endometrului uterelor fibromatoase pot avea
rolul unui stimul cancerigen.
CAP.III. TRATAMENTUL FIBROMULUI
UTERIN
• 3.1. Principii generale de tratament
• Majoritatea fibroamelor sunt inofensive, nu cauzează
simptomatologie şi se micsorează după menopauăa. Totusi, unele
fibroame sunt dureroase, presează pe alte organe interne, sangerează si
cauzează anemie sau determină complicatii în sarcină. In cazul
fibromului uterin exista câteva tipuri de tratament de luat in calcul.
Fibromul poate fi extirpat chirurgical, întregul uter poate fi extirpat sau
poate fi micşorat medicamentos. Alegerea tratamentului va fi facută în
functie de severitatea simptomelor si de imporţanta păstrarii fertilitatii.
3.2. Tratament igieno-dietetic
Alimentele organice sunt capabile de a vindeca fibromul uterin,
deoarece acestea sunt cultivate fară o pulverizare a pesticidelor şi fără
utilizarea de hormoni de crestere. Carnea ar trebui să constituie doar o
mică parte din dietă. Dintre alimentele recomandate cele mai bune sunt
legumele si fructele, în special cele care sunt luminoase la culoare sau
foarte colorate. Consumul de alimente bogate în antioxidanti ajuta la
tratamentul fibromului uterin si la mentinerea echilibrului hormonal.
Fructele proaspete sunt încarcate cu vitamine care sunt excelente pentru
organism. Goji Berry tibetan este considerat de experti ca fi mai bun si
cel mai puternic fruct antifibromatos de pe planeta.
Se interzic tutunul, sarea, condimentele, ceaiul, cafeaua, cacao,
ciocolata, cartofii prajiti, chipsurile, alcoolul, zahărul rafinat, făina albă
rafinată, dulciurile, inghetata, smântâna prăjiturile, nucile, ciupercile,
muraturile, castraveţii, ananasul, mazărea galben-verzuie, lintea si
fasolea, alimentele congelate, legumele afumate sau sărate, alimentele
deshidratate sau sub forma de pulbere, sucurile de fructe si legume
3.3. Tratamentul medicamentos
Prima linie de tratament este reprezentată de pilulele contraceptive orale combinate
sau doar cu progestative, administrate în scopul ameliorării simptomatologiei. Dacă
tratamentul cu contraceptive nu dă rezultate,se va trece la administrarea de
medicamente care scad nivelele estrogenilor şi induc o stare asemănătoare menopauzei.
Dintre aceste medicamente pot fi amintiţi analogii GnRH, administraţi pe perioade
scurte de timp. Analogii de GnRH inhibă sinteza de estrogeni şi prigesteron,cu
întreruperea menstruaţiei, reducerea dimensiunilor tumorii şi ameliorarea anemiei.
Substanţele medicamentoase antihormonale, cum este mifepristona, pot încetinii sau
stopa creşterea fobroamelor uterine.
Tot în scopul ameliorării simptomelor, este indicată şi terapia cu androgeni
3.4. Tratament în cazul agravării bolii
Una dintre cele mai periculoase complicaţii ale miomului este degenerarea lui într-o
tumoare malignă. Cu toate că riscul de transformare a fibromului în cancer este relativ
mic, toate femeile cu mioame ar trebui să fie examinate cu regularitate de către
medicul ginecolog pentru a observa evoluţia bolii. Principalul semn al transformării
miomului în cancer uterin este creşterea rapidă a tumorii.Complicaţiile mai puţin
periculoase ale fibroamelor pot fi anemia persistentă, cauzată de sângerarea excesivă
în timpul menstruaţiei, şi infertilitatea.
La unele femei, existenţa fibroamelor mari sau a fibroamelor multiple poate
conduce la necesitatea de înlăturare a uterului. În prezent, fibromul este unul din
principalele motive pentru histerectomie la femeile tinere.
3.5. Profilaxia
Profilaxia fibromului uterin este posibilă, cunostinţele actuale de etiopatogenie au adus
suficiente argumente în sensul existenţei a doi factori favorizanti ai dezvoltarii tumorale (factorul
hormonal şi cel vascular), oferind condiţiile prin care proliferarea tumorala poate fi influenţată.
Se ajunge astfel la ideea ca profilaxia fibromului uterin este posibila si justificată Profilaxia
are ca scop intretinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea încarcarilor hormonale si
combaterea sindromului de congestie pelviană. Reglementarea măsurilor profilactice se
realizează eşalonat de-a lungul perioadei de activitate genitală a femeii. În principal profilaxia
fibromului uterin constă din:
Identificarea factorilor de risc,în cazul în care mamele, bunicile,străbunicile au avut fibrom
uterin, începând cu vârsta de 25 de ani trebuie făcute controale ginecologice de cel puţin odata pe
an.
Supravegherea întregii dezvoltări a funcţiei genitale a femeii, de la pubertate, cu combaterea
disfunctiilor neuroendocrine si a cauzelor de congestie pelviană. Precautii in utillzarea
tratamentelor cu estrogeni si a contraceptivelor.
3.6. Rolul asistentului medical în tratamentul fibromului uterin
Este necesar ca pacienta:
-sa cunoasca si sa inteleaga importanta controlului medical periodic
-sa cunoasca tehnica investigatiilor, sa accepte diagnosticul
-sa participle la pregatirea preoperatorie, la ingrijirea postoperatorie
-sa poata reveni la o viata a cuplului normal; sa accepte limitarile
-sa accepte noua imagine corporala; sa-si poata indeplini rolul obisnuit.

Intervenții
-pentru depistarea precoce a afevectiunilor tumorale, asistenta sfatuieste femeia sa se prezinte periodic la control ginecologic si la primele semne
de boala
-pentru scaderea anxietatii si a fricii legate de operatie:
●castiga increderea pacientei
●o incurajeaza, ii explica desfasurarea unor investigatii, o insoteste in timpul efectuarii acestora
●insoteste pacienta la tratamentele efectuate (preoperator-radioterapie)
●ajuta pacienta sa accepte operatia (ca singura varianta in majoritatea afectiunilor tumorale)
●faciliteaza prezenta familiei, a persoanelor semnificative pentru pacienta
●ajuta membrii familiei sa inteleaga starea psihologica a pacientei si nevoia de ajutor
●isi rezerva mai mult timp pentru a sta cu pacienta, a-i observa comportamentul, reactiile
-asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicatiilor
-esxplica recomandarile medicale efectuate la externare cu privire la :
●evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor, condusului autoturismului si sederea prelungita in masina
●evitarea relatiilor sexuale 4-8 saptamani
●igiena locala si controlul medical
CAP.IV. CAZUISTICA
CAZUL I

SA,in varsta de 48 de ani,cu domiciliul în Tirgu Lapus, se prezintă la cabinetul


medicul ginecolog la data de 20.01.2017 ora 8:00 acuzând dureri pelviperineale şi facies
crispat. Pacienta relatează că boala a avut un început insidios, cu dureri de o intensitate mică, iar
apoi din ce în ce mai accentuate, menoragie, senzaţie de apăsare pelvină.Spune că nu a mai avut
scaun de 3 zile,iar durata somnului s-a redus,adoarme greu,iar somnul îi este agitat.Menarha a
avut-o la vârsta de 12 ani, a avut doua naşteri naturale,nu a avut avorturi, neaga antecedente
heredo-colaterale. Pacientei i se efectuează o ecografie intravaginală la data de 20.01.2017 prin
care se evidenţiază nodul fibromatos intramural cu dimensiunea de 11 cm. I se recoltează probe
de sânge biochimice,de coagulare şi examen sumar de urină. În ziua internării 20.01.2017 ora
11:00, pacientei îi sunt măsurate funcţiile vitale şi notate în foaia de observaţie clinică: TA:130-
80mmHg; R:17 r-min;P:77p-min;T:37,2 grade celsius.
În urma evaluării pacienta SA este internată pe sectia de Ginecologie a Spitalului Tg. Lăpuș, cu
diagnosticul medical de fibrom uterin intramural, fiind programată pe data de 22.01.2017
ora 11:00 la intervenţie chirurgicală de histerectomie totală
Data internării:20.01.2017 ora 11:00
Data externării:27.01.2017 ora 16:00
Îngrijirile acordate pacientei SA preoperator sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul nr .1
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare
Durere abdominala din cauza fibromului 20.01.2017 - evaluez caracterele durerii : 21.01.2017
uterin manifestată prin senzatie de apasare Ca SA să îşi exprime diminuarea durerii - intensitate : intensă Pacienta SA îşi exprimă diminuarea
si facies crispat. în termen de 1 zi. - localizare: pelviperineală durerii.
- caracterul durerii:junghi
- factori care cresc intensitatea durerii:efort
- factori care scad intensitatea
durerii:repaus
-asigur mediu ambiant plăcut
-ajut pacienta să descrie corect durerea: ca un
junghi
-aşez pacienta intr-o poziţie corespunzătoare:
decubit dorsal
-distrag atenţia pacientei prin meloterapie,TV
-asigur odihna pacientei
- administrez antialgicul indicat de
medic:Algocalmin 1f i.m dimineaţa şi seara

SA sa isi exprime disparitia durerii in


termen de 2 zile 22.01.2017
Pacienta SA isi exprima disparitia
-favorizez adaptarea pacientei la noul mediu: durerii.
mă prezint,prezint echipa de îngrijire,îi arat
Anxietate din cauza mediului spitalicesc 20.01.2017 pacientei unde se află sala de tratament,sala de
manifestată prin teamă,nelinişte. Pacienta SA sa îsi exprime reducerea mese 22.01.2017
gradului de anxietate în decurs de 2 zile. -asigur mediu ambiant plăcut: aerisesc des Pacienta SA îşi exprimă reducerea
salonul,asigur lenjerie de pat şi de corp gradului de anxietate.
curate
-ajut pacienta să îşi recunoască anxietatea
-diminuez stimulii auditivi şi vizuali:lumină
intensă şi zgomote
-furnizez explicaţii clare şi deschise asupra
îngrijirilor programate
-îi explic scopul intervenţiilor
Eliminare vaginală inadecvată 20.01.2017 - evaluez cantitatea si aspectul 22.01.2017
din cauza fibromului uterin Pacientei SA să –si exprime hemoragiei: culoare roşie, 20 ml Pacientei SA i s-a
manifestată prin menoragie. diminuarea discomfortului -asigur repaus la pat diminuat discomfortul
produs de menoragie, în -aplic pansament absorbant produs de menoragie.
decurs de 2 zile. -schimb des pansamentul
absorbant
-asigur igiena corporală
-determin pacienta să ingere o
cantitate suficientă de lichid: 2L/zi
Constipaţie din cauza 20.01.2017 21.01.2017
fibromului uterin manifestat Pacienta SA să aibă tranzit -recomand alimentaţie bogată în Pacienta SA a avut un
prin lipsa scaunului de 3 zile. intestinal în limite fiziologice fibre :legume,fructe,cereale scaun normal.
în decurs de 1 zi. -efectuez la nevoie clismă
evacuatorie simplă sau uleioasă
-administrez la indicaţia medicului
laxative: Dulcolax 1 supozitor
rectal

Insomnie din cauza durerii 20.01.2017 -invăţ pacienta să efectueze tehnici 22.01.2017
manifestată prin somn agitat şi Pacienta SA să beneficieze de de relaxare:exerciţii de respiraţie Pacienta SA a dormit 8
durata redusă a somnului. somn corespunzător din punct câteva minute înainte de culcare ore/noapte si s-a trezit
de vedere cantitativ şi calitativ -întocmesc un program de odihna odihnită
în decurs de 2 zile. corespunzător
organismului:pacienta să doarmă 2
ore dupa masă şi 8 ore noaptea
- administrez sedativul indicat :
Diazepam 2f-24h ,i.m
- identific prin discuţia cu pacienta
ce anume obişnuieşte să facă
înainte de culcare
Insomnie din cauza durerii 20.01.2017 -invăţ pacienta să efectueze tehnici 22.01.2017
manifestată prin somn agitat şi Pacienta SA să beneficieze de de relaxare:exerciţii de respiraţie Pacienta SA a dormit 8
durata redusă a somnului. somn corespunzător din punct câteva minute înainte de culcare ore/noapte si s-a trezit
de vedere cantitativ şi calitativ -întocmesc un program de odihna odihnită
în decurs de 2 zile. corespunzător
organismului:pacienta să doarmă 2
ore dupa masă şi 8 ore noaptea
- administrez sedativul indicat :
Diazepam 2f-24h ,i.m
- identific prin discuţia cu pacienta
ce anume obişnuieşte să facă
înainte de culcare
Circulaţie inadecvată din 20.01.2017 -asigur îmbrăcăminte lejeră 22.01.2017
cauza încălţămintei incomode Pacienta SA să prezinte dureri -aplic tehnici de favorizare a Pacienta SA nu prezintă
manifestată prin varice la si complicatii ale varicelor , circulaţiei: exerciţii active, pasive, dureri si semne de
membrul inferior drept. pe perioada internarii masaj în sensul circulaţiei venoase complicatii la nivelul
- asigur ciorap medical compresiv varicelor.
-îi explic semnele complicaţiei:
durere, roşeaţa pe traiectul
varicelor
Neputinţă din cauza 20.01.2017 -o ajut în reevaluarea capacităţilor 22.01.2017
neadaptării la rolul de bolnav Pacienta SA să îşi recapete şi aspiraţiilor sale:îi explic Pacienta SA şi-a recăpătat
manifestată prin apatie şi interesul faţă de sine în decurs pacinetei că acesta perioada interesul faţă de sine.
tristeţe. de 2 zile dificilă prin care trece o sa se
rezolve cu timpul şi că v-a putea să
aiba viaţa normală dinaintea bolii
-ajut pacienta să se adapteze la
noua situație. O ajut să realizeze o
percepţie justă a realităţii,:îi explic
pacientei că nu este singura care se
confruntă cu acestă situaţie
Dificulatea de a-şi practica religia 20.01.2017 -încurajez sa-şi exprime sentimentele şi 22.01.2017
din cauza stării generale alterate Pacienta SA participe la activiăţi nevoile, pe parcursul îngrijirilor Pacienta SA a avut întâlnire cu
manifestată prin incapacitatea de a religioase în decurs de 2 zile. -îi asigur confidenţialitatea şi îi păstrez grupul religios şi a citit cărţi
participa la activităţi relioase. secretele, in limitele legii religioase.
- favorizez intalnirile cu grupul religios
-informez pacienta asupra posibilităţii de
participare a serviciului religios din
cadrul unităţii spitaliceşti

Comunicare ineficientă la nivel 20.01.2017 -pun în valoare capacităţile, talentele,şi Pacienta SA se exprima cu
afectiv din cauza neadaptării la Pacienta SA să se poată afirma, să realizările anterioare ale pacientei: usurinta, impartasind
rolul de bolnav manifestată prin aiba percepţie pozitivă despre sine scrierea de poezii sentimente si idei.
exprimare cu dificultate a în decurs de 2 zile. -dau posibilitatea pacientei de a-şi
sentimentelor şi ideilor. exprima nevoile,sentimentele,ideile şi
dorinţele sale, pe tot parcursul
ingrijirilor
-ajut pacienta să identifice posibilităţile
sale de a asculta,de a schimba idei cu alte
paciente care au suferit aceeasi
interventie,de a crea legături
semnificative

Cunoştinţe insuficiente din cauza 20.01.2017 -explorez nevoile de cunoaştere a 22.01.2017


inadaptării la rolul de bolnav Pacienta SA să acumuleze noi pacientei: doreşte să ştie cît timp v-a Pacienta SA raspunde corect
manifestată prin cererea de cunoştinţe despre evolutia starii dura operaţia, ce îngrijiri o să i se acorde la intrebarile deschise care i
informaţii referitoare la evoluţia sale de sanatate , în decurs de 2 după operaţie le pun despre pregatirea pt.
starii sale de sănatate. zile. -elaborez obiective de studiu cu pacienta: operatie si ingrijirile de dupa
îi dau pacientei cărţi care cuprind operatie.
informaţii despre boala sa
-informez cu privire la mijloacele şi
resursele pe cale le pot
asigura:broşuri,pliante,cărţi
-organizez activităţi de educaţie pentru
sănătate:convorbiri
Îngrijirile acordate pacientei SA postoperator sunt prezentate în tabelul nr.2
Tabelul nr.2
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii Evaluare
Durere din cauza intervenţiei 22.01.2018 Evaluez caracterele dureii: 23.01.2018
chiurgicale suferite Pacienta SA să îşi exprime -intensitatea: intensă Pacienta SA îşi exprimă
manifestată prin facies crispat. diminuarea durerii în decurs -localizare: pelviperineală diminuarea durerii.
de 1 zi -caracterul: ca o înţepătură
-factori declanşatori: efortul
-factori care scad din
intensitate:repausul
-invat pacienta să susţină
incizia chirurgicală în timpul
tusei sau a exerciţiilor
respiratorii
-distrag atenţia pacientei prin
meloterapie şi TV
-la indiaţia medicului
administrez
Pacienta SA sa isi exprime analgezicul:Fortral 3f-24h i.m 25.01.2018
disparitia duerii in termen de 3 Pacienta SA isi exprima
zile. disparitia durerii
Anxietate din caza stării -asigur condiţii de mediu
generale alterate manifestată 22.01.2018 adecvate: cameră aerisită,
prin nelinişte. Pacienta SA să beneficieze de lenjerie de pat şi corp curate 25.01.2018
siguranţa psihologică pentru -încurajez pacienta să Pacienta SA beneficiază de
înlăturarea stării de anxietate comunice să îşi exprime siguranţă psihologică fiindu-i
în decurs de 3 zile. emoţiile, nevoile, frica, înlaturată starea de anxietate.
opiniile pe tot parcursul
îngrijirilor
-asigur legătura pacienteii cu
familia prin vizite frecvente
CONCLUZII
Nursingul îşi trage rădăcinile din nevoile fundamentale ale omului.De aici reiese necesitatea planului de
îngrijire a pacientului, plan care trebuie individualizat în funcţie de pacient.
Îngrijirea bolnavelor cu fibrom uterin trebuie făcută deosebit de atent şi laborios de îngrijirile
preoperatorii dar mai ales postoperatorii depinzând prognosticul bolii.
Rolul asistentei medicale este deosebit de importanr, de îngrijirile efectuate de acestea depinde în mare
măsură viaţa bolnavei .În îngrijirea postperatorie asistenta are rolul de a fi permanent lângă bolnav , de a-l
supraveghea intens.
Pentru obţinerea unei strânse colaborări cu bolnavii, asistenta medicală va contribui la încurajarea
acestora, la încrederea acestora în forţele proprii, grăbind astfel procesul de vindecare, redandu-i societăţii.
În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boalăce pune probleme majore
organismului uman, de aceea, în activitatea noastră,noi, asistentele medicale, trebuie să dăm dovadă de o
conduită corectă înîngrijirea şi educaţia bolnavelor.
Astfel, responsabilităţile esenţiale ale asistentei medicale sunt de a promova păstrarea sănătăţii şi
înlăturarea suferinţei.
Respectul de viaţă, de demnitatea umană şi faţă de drepturile omului, fac parte din îngrijirea medicală,
iar aceasta nu trebuie să fie influenţată deconsiderente privind naţionalitatea, religia, culoarea, vârsta, sexul,
opiniile politice sau statutul social.
Asistenta medicală acordă îngrijiri pentru sănătatea individului, familieişi colectivităţii, coordonându-şi
activitatea împreună cu alte persoane cemuncesc în alte discipline din domeniul sănătăţii.
Asistenta medicală are rolul de a observa modificările survenite pacientului, modificări care trebuie
raportate medicului, notarea zilnică înfoaia de observaţie a parametrilor fiziologici, recoltarea de produse
biologiceşi patologice, aplicarea măsurilor de tratament igieno – dietetic.
Asistentei medicale îi revine datoria de a asigura condiţii favorabile,aerisirea zilnică a salonului,
schimbarea lenjeriei de pat şi de corp, de câte orieste necesar, întocmirea unui plan de
îngrijire,administrarea tratamentului indicat de medic.