Biosinteza aminoacizilor

 Dintre aminoacizii cunoscuţi numai un număr de 20

prezintă importanţă pentru biosinteza proteinelor.
 Unele forme de viată (plante, bacterii) sunt capabile
să sintetizeze toţi cei 20 de aminoacizi din
intermediari amfibolici.
 Altele, inclusiv mamiferele şi în special omul, pot
sintetiza numai o parte din ei, care au fost numiţi
aminoacizi neesenţiali.
 Cei ce nu pot fi sintetizaţi şi care trebuie suplimentaţi
prin dietă sunt numiţi aminoacizi esenţiali.
 Exemplu:
 Aminoacizi esenţiali: arginina, histidina,
izoleucina, leucina, lizina, metionina,
fenilalanina, treonina, triptofan, valina.
 Aminoacizi neesenţiali: alanina,
asparagina, acid aspartic, cisteina, acid
glutamic, glutamina, glicina, hidroxiprolina,
prolina, serina, tirozina.
 Sinteza de aminoacizi neesenţiali din intermediari
amfibolici
 Alanina se sintetizează din acid piruvic printr-o reacţie
de transaminare.
 Are rol în sinteza proteică şi de transport a grupării azot
de la ţesuturi spre ficat.

transaminaza
H3C C COOH H3C CH COOH

O Glu(Asp) KG NH2
  Acidul glutamic se formează din acid α-cetoglutaric
printr-o reacţie catalizată de L-glutamat
dehidrogenază.
 Este o reacţie de fixare de azot.

CO O H CO O H
L_glutamat
C O dehidrogenaza CH NH2

(CH2)2 (CH2)2
NH4+ H2O
NADPH + H+ CO O H
CO O H NADP +
  Acidul aspartic se sintetizează din acid oxalilacetic
prin reacţia de transaminare.

COOH COOH
transaminaza CH NH2
C O
CH2 CH2
Glu KG
COOH COOH
  Glutamina se sintetizează printr-o reacţie catalizată
de către glutaminsintetază, plecând de la acid L-
glutamic.
 Reacţia necesită ATP ca şi donor de energie.

CO O H CO OH
CH NH2 glutaminsintetaza CH NH2
+ NH4+
Mg+2 (CH2)2
(CH2)2 ATP ADP +P
CO NH2
CO O H
  Asparagina se sintetizează printr-o reacţie similară
plecând de la acid L- aspartic sub acţiunea
aparaginsintetazei ATP trece, în acest caz la AMP şi
PP.

CO O H CO O H

asparaginsintetazaCH NH2
CH NH2
CH2
CH2
CO NH2
CO O H
  În cazul serinei, în ţesutul mamiferelor coexistă două căi de
biosinteză.
 În ambele cazuri punctul de plecare în sinteză este acidul 3-
fosfogliceric, intermediar din glicoliză.
 Calea prin intermediul derivaţilor fosforilaţi necesită în prima
etapă o dehidrogenază(3 fosfopiruvat), apoi o transaminază (3
fosfoserina) şi o fosforilază.
 Calea prin intermediari nefosforilaţi, necesită o fosfatază şi o
transaminază.
CH2 OPO 3H2 CH2 OH CH2 OH CH2 OH
C O
CH OH C O
CH OH
H2O P NAD+ NADH + H+ AA KA COOH
COOH COOH COOH

CH2 OPO 3H2 CH2 OPO 3H2

C O CH NH2
NAD+ NADH + H+ AA KA
COOH COOH H2O
 Sinteza glicinei în ţesutul mamiferelor poate să se
facă pe mai multe căi.

 În citosolul hepatic se găseşte glicintransaminaza

care transformă acidul glioxilic şi acizii glutamic şi
aspartic în glicină.

 La mamifere există două căi importante de sinteză a

glicinei de la -colină
-serină
  În cea de a doua cale- serina suferă o reacţie de
hidroximetilare în prezenţa tetrahidrofolatului.
 Betaina şi metiltetrafolatul funcţionează ca donori alternativi
de metil în conversia homocisteinei la metionină.

betainaldehid
colinoxidaza
(H3C)3N+ CH2 CH2OH (H3C)3N+ CH2 CHO dehidrogenaza (H3C)3N+ CH2 COOH
colina 2[H] betainaldehida NAD+ NADH + H+ betaina

transmetilare sarcozinoxidaza
dimetilglicinoxidaza H C NH CH2 COOH
(H3C)2N CH2 COOH 3

CH3 dimetiglicina CH2O sarcozina CH2O

HOH2C CH COOH H2N CH2 COOH

NH2 H4 folat Metilen H4 folat
 Glicina este implicată în multe reacţii
anabolice( altele decât sinteza proteică)
 sinteza
 bazelor purinice
 glutationului
 hemului
 creatinei
 serinei
 Sinteza de aminoacizi neesenţiali din alţi aminoacizi
neesenţiali

La mamifere prolina se sintetizează pornind de la acid glutamic

printr-o serie de reacţii reversibile care sunt utilizate şi în
catabolismul prolinei.

H2C CH2 H2C CH2

HO C CH COOH CH CH COOH
+
NADH + H+ NAD
O NH2 O NH2

COOH NAD + COOH

H2O N N
NADH + H+ H
 Hidroxiprolina se sintetizează din prolină prin
acţiunea prolin hidroxilazei.
 Reacţia necesită oxigen molecular, Fe+2 şi vitamina
C.

HO
COOH COOH
N N
H H
Sinteza de aminoacizi neesenţiali care iau naştere din
aminoacizi esenţiali
 Cisteina este un aa neesential
 se sintetizează pe baza L-serinei şi si reactiile au loc
in prezenta metioninei care intervine ca donor al
gruparii SH.
 Etapele in biosinteza cisteine sunt:
 1.Demetilarea metioninei cu formare de SAM (S-
adenozil –metioninei)concomitend cu hidroliza
ambelor legaturi macroergice ale ATP.
 2.Transformarea SAM in SAH(S-adenozil –
homocisteinei), in paralel cu metilarea diverselor
substrate (ex. Noradrenalina).
 3.Hidroliza SAH cu formarea adenozinei si a
homocisteinei ( un aa non-standard).
 Homocisteina este un punct de intersectie metabolica
deoarece poate servi la regenerarea metioninei cat si
la biosinteza cisteinei.
Metabolismul homocisteinei, prezentînd cele trei căi principale de metabolizare, după
R.G.V. Smolders et all, 2005
 metionina este descompusă mai departe în mai multe
etape, dând naştere homocisteinei, care, odată formată,
poate fi îndepărtată din organism doar pe două căi.
1. Degradarea ei pană la H2S (mediator gazos asemanator
NO şi CO .
2.Resinteza metioniei se realizează prin transmetilare si
transsulfurare.
Transmetilarea metioninei în homocisteină se realizează
prin intermediul S-adenozilmetioninei (SAM) şi a S-
adenozilhomocisteinei (SAH), care are un rol reglator
important în metabolismul metionină-homocisteină
(Finkelstein JD 1998).
Remetilarea necesită prezenţa vitaminei B12 ca şi
cofactor, iar 5-metiltetrahidrofolatul ca donator de grupări
metil.

5-metiltetrahidrofolatul se formează din 5,10

metilentetrahidrofolat într-o reacţie catalizată de
metilentetrahidrofolat reductaza (MTHFR).
Transsulfurarea necesită vitamina B6 ca şi cofactor şi
cistationin – sintetaza, enzima care limitează sinteza.

Metioninsintetaza necesită cobalamina, gruparea

prostetică şi îşi dobândeşte gruparea metilică de la acidul
folic, fragment monocarbonic.
Ambele enzime care catalizează reacţia de
transsulfurare (CBS –cistationin β sintetaza si CGL –
cistationin γ sintetaza) au ca şi grupare prostetică
piridoxal fosfatul.

Deficienţele unora dintre aceste vitamine (vitamina

B12, acidul folic, vitamina B6) sunt asociate cu
hiperhomocisteinemia. (Selhub et all, 2000).
 Blocajul acestor cai metabolice determina acumularea
excesiva de homocisteina care constituie un factor de
risc în bolile cardiovasculare datorita faptului ca hiper
homocisteinemia favorizeaza aparitia leziunilor
endoteliale si agregarea trombocitelor.
 Pot determina accidente vasculare cerebrale,infarctul
miocardic sau ateroscleroza
Homocisteina
 Tirozina se sintetizează din fenilalanină sub acţiunea
fenilalaninhidroxilazei.
 Reacţia este ireversibilă şi necesită prezenţa de NADPH,
oxigen molecular şi tetrahidrobiopterina.

fenilalaninhidroxilaza
CH2 CH COOH HO CH2 CH COOH
I
NH2 NH2
H4 biopterina H2 biopterina

II
+ +
NADP+ NADPH H
 Complexul fenilalanin hidroxilazei prezintă două
activitaţi distincte:
 1 .reducerea oxigenului molecular la apă şi a
fenilalaninei la tirozină
 2 .reducerea dihidrobiopterinei la tetrahidrobiopterină
pe seama NADPH.

 Mutaţii ale genei enzimei are drept consecinţă

imposibilitatea catabolizării fenilalaninei care astfel
se acumulează în ficat, ceea ce are ca rezultat procese
metabolice minore cum ar fi transaminarea ei la
fenilpiruvat.
La fel ca şi prolina, hidroxilizina este prezentă în
fibra de colagen.
 Hidroxilizina este, însă, absentă din aproape
toate proteinele mamiferelor, provine din
lizina alimentară prin hidroxilare, dar numai
după încorporarea lizinei în legătura peptidică,
analog formării hidroxiprolinei din prolină.
 Enzima care catalizează această reacţie este
lizinhidroxilaza.