ROSTUL FILOZOFIE ÎN

VIAȚA LUCRĂTORULUI
MEDICAL
Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilectie a specialistilor abilitati ci
si o sursa de inspiratie creatoare, de viziuni conceptuale sicalitati morale profunde pentru tineretul
studios din cele mai diverse domenii.Rolul filosofiei in medicina este colosal, deoarece filosofia
dezvolta gindirea logica,corecta si analizata. Filosofia a fost si este un obiect de prestigiu al scolii
superioare din toate tarile civilizate. Un deoasebit interes se acorda instruirii filosofice in cadrul
facultatilor de medicina ori a institutiilor universitare medicale.Filozofia nu rezolva problemele
medicinii , ea actioneaza asupra ei prin conceptia filozofica, care influenteaza viziunea savantului,
atitudinea viitorului specialist catre lume si cunoastere.Folosofia medicinei este o integritate
disciplinilor medicale teoretice si clinie,dezvoltarea noilor conceptii ale org. formularea teoriei
tratamentului bolnavilor si dezvoltarea gindirii clinice a medicului.Fara a avea pretentia ca are toate
raspunsurile, filozofia creeaza, si asta este cel mai important, cadrul cel mai potrivit fiecarui individ
in parte, indiferent de domeniul pe care si-l va alege si in care va activa in viitor, in viata. Filozofia il
ajuta pe individ sa devina ceea ce ar trebui sa fie: om.
Rolul filosofiei in viata omului
Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta, religie, arta, un domeniu specific
alculturii, o manifestare a spiritului uman. Etimologic, stiu
ca“filosofie”inseamna“dragoste de intelepciune”. Pe langa aceasta acceptiune,
ganditorii greci i-au dat sialte intelesuri cum ar fi“cunoasterea a celor ce sunt ca
fiind ceea ce sunt ” ,”cunoasterea a celor divine si omenesti” , ”pregatrea pentru
moarte”.Filosofiaofera modele de viata demna, repere si critici valorice
deoarece“intrucat nu putemtrai oricat, nu putem trai oricum” .Definitia provenita
din scopurile si aspiratiile maiindepartate ale filosofiei indeamna fiinta umana
la“asemanare cu divinitatea, pe cat ii sta omului in putinta”,adica la
autoperfectiune spirituala si implinire morala.
Valențele morale ale
stoicilor și epicurienilor în
condițiile contemporane
 Stoicismul reprezintă un curent filosofic
apărut ccaîn anul 300 î.e.n. la Atena.Această
şcoală postula omorală dură, însă naturală,
şi a apărut ca o reacţie faţă de şcoala
epicureică - care avea drept
doctrină"obţinerea libertăţii prin lărgirea ariei
plăcerilor, şilimitarea sferei necesităţilor".
Spațiul și timpul biologic în filozofie
Spațiul este acea
Timpul este acea
modalitate a existenței modalitatea a
existenței ce se
ce se manifestă în durată
de ființare a obiectelor și manifestă în
fenomenelor, în raporturile de
coexistență dintre
simultaneitatea,
succesiunea și ritmul obiecte și fenomene în
existenței și dezvoltării întinderea, distanța și
lor. poziția lor relativă.

Spațiul și timpul au o serie de proprietăți

comune. În primul rînd ele depind în
structurile și aspectele lor concrete, din
natură, structură și proprietățile existenței
pe care o caracterizează. Se poate vorbi de
spațiu și timp astronomice, mecanice, fizice,
biologice, psihologice și sociale.
Adevărul și minciuna în activitatea
lucrătorului medical.
 Mintim. Ca doctori. Poate rar, dar o facem. Mintim prin
omisiune: nu-i spunem omului tot ce tine de sanatatea lui. si
mai grav, mintim prin comisiune, cand vine vorba de anumiti
indicatori, prognostic, speranta de supravietuire, dizabilitate.
Mintim prin educatie, mintim samaritean. Mintim pentru ca
preferam sa lasam mosorul la îndemana Divinului. Mintim,
finalmente, pentru ca suntem ipocriti. Cand e sa fie grav,
oftam si ne uitam în tavan. Sau piezis la buzunar. Marginea
inferioara a ipocriziei e minciuna în scop terapeutic. Marginea
ei superioara e minciunea ca scop terapeutic. Nu ma îndoiesc
ca afirmatia mea echivoca va ridica o suma de sprancene.
Sper sa ramana, o data în plus, ridicate de îndata ce am sa
completez cu urmatoarea: uneori, mintim pacientii pentru ca
pacientii vor sa fie mintiti. Dar, de cele mai multe ori cand
mintim, o facem ca sa putem trai cu noi pentru înca o zi.
Uneori mintim eroic. Alteori mintim parsiv.
 Umorul sec al povestii pleaca din gluma cu pacientul terminal care-si
întreaba doctorul: „Cat mai am de trait?" La care doctorul raspunde:
„Zece. Zece ce? Noua, opt, sapte..." Unii vor rade la poanta. Eu m-am
blocat la întrebarea „ce?". De ce? Spre exemplu, de vreme ce sunt psihiatru,
chestiunea prescriptiei de medicamente psihotrope e motiv de periodica
pauza în mintea si inima mea, de fiecare data cand încep a ma ocupa de un
pacient tanar, eventual la primul episod de boala. Cand sunt întrebat, fie de
el, fie de familie, de perioada tratamentului, raspund cat pot de onest „o
vreme, pana cand nu va mai fi nevoie". Zece ce? Ghidurile de tratament, în
psihiatrie, au o doza uluitoare de arbitraj, ca si cum niste corifei ai breslei s-
au adunat, odata, la un sprit si apoi au decretat - prin consens (poveste
apocrifa, dar foarte aproape de adevar) - ca în boala X ar trebui sa dai doi
ani medicatie, în boala Y vreo trei, dupa vreo doua episoade ar cam fi cazul
sa lasi medicatia „de întretinere", doar ca sa poti apoi, periodic, promova
ideea de „vacanta terapeutica". Unde notiunea de „vacanta" e voit vrajmasa,
pentru ca nu-i ca si cum de pe medicatie te duci direct în Punta Cana.
Decat daca e Punta Cana, judetul Vaslui. Ipocrizia din psihiatrie e, deci, în
scop terapeutic. Minciuna pleaca dintr-o întelegere insuficienta a bolii
psihice, dublata de limita terapeutica prezenta. si o dau ca exemplu ca sa
pot argumenta urmatoarele. În psihiatrie mintim, categoria musca. Dar
suntem mici copii pe langa fratii nostri.
10 întrebări semnificația dreptății în
activitatea medicală
1. De cat timp aveți tusă productivă?
2. Ce simptome ați avut cand ați inceput să fumați?
3. Ce febră ați avut ultimele zile?
4. Va-ți simțit obosit sau ați avut senzația “Ramane
fară aer”?
5. Ați observat o creșterii a productivității de
spută?
6. Sputa a devenit purulentă și mai densă?
7. Aveți tusă de dimineață?
8. De cați ani persistă tusa?
9. De mult timp șofați prin oraș?
10. Ce alimente consumați?
CONCLUZIE

 După cum am observat în studiul de caz

pot spune că pacientul duce un mod de
viață nesănătos, consumand alimente
nesănătoase, fumătoare. De aceea
pacientul trebuie să se înterneze în spital
și să treacă un curs de lecuire.
Limitele libertății umane în
activitatea medicală
Libertatea este un concept filosofic, a
căruisemnificaţie ar putea fi rezumată prin sintagma
"lipsaconstrângerilor".Conceptul de libertate a avut
de-a lungul istorieiutilizări multiple (uneori
contradictorii). Pentru oînţelegere corectă a
semnificaţiei acestui concept estenevoie să se
cunoască contextul (filosofic) în care afost
folosit.Pentru J.S. Mill, libertatea este determinată
deraporturile dintre individ şi societate. Astfel, sfera
libertăţii umane cuprindeurmătoarele:
 1.libertatea lăuntrică (libertatea de conştiinţă)
 2.libertatea de exprimare
 3.libertatea alegerii unui stil de viaţă
 4.libertatea de asociere liber consimţită
 Logica și rolul ei în activitatea
personalului medical. Arta medicală
la etapa contemporană.
1) L O G I C A
2) G A N D I R E A
3) S O F I S T I C A
4) D E S C A R T E S

1. Care știință filozofică se dezvoltă odată cu filozofia? (logica)

2. Care este disciplina care se ocupă cu logica și legile ei? (gandirea)
3. Care este transformarea logicii în instrument al cunoașterii pe care Aristotel o numea
înțelepciunea? (sofistica)
4. Care filosof prin incercarea de a forma o știință matematică generală a stimulată cercetarile
logice în direcția simbolismului matematic? (Descartes)