Componentă a procesului de instruire CONCEPTUL DE PREDARE
Există o multitudine de definiții ale conceptului de
predare: – Predarea ca transmitere sau prezentare de cunoştinţe şi tehnici de acţiune – Predarea ca structură acţională generativă de învăţare. – Predarea ca gestiune a învăţării – Predarea ca act de comunicare – Predarea ca ofertă de experienţe educaţionale – Predarea ca interacţiune comportamentală – Predarea ca dirijare a învăţării – Predarea ca instanţă decizională FUNCŢIILE PREDĂRII
R. M. Gagné – condițiile externe ale învățării
1. Captarea şi controlul atenţiei. 2. Informarea elevului asupra rezultatelor aşteptate. 3. Activizarea cunoştinţelor anterioare. 4. Prezentarea situaţiei de învăţare. 5. Îndrumarea procesului de învăţare. 6. Asigurarea feedback-ului. 7. Aprecierea performanţelor şcolare ale elevilor. 8. Asigurarea posibilităţilor de transfer al cunoştinţelor. 9. Asigurarea reţinerii şi reactualizării informaţiilor. FUNCŢIILE PREDĂRII
Rosenshine şi Stevens – profesorii eficienți
1. Examinarea, verificarea rezultatelor învăţării anterioare şi repredarea, dacă este necesar. 2. Prezentarea noului conţinut/skills-urilor. 3. Îndrumarea activităţii practice de învăţare a elevilor (verificarea înţelegerii). 4. Feedback-ul şi corectarea răspunsurilor + repredare, dacă este necesar. 5. Activitate de învăţare independentă. 6. Examinări periodice – săptămânal, lunar. RELAŢIA PREDĂRII CU ÎNVĂŢAREA ŞI CU EVALUAREA PREDAREA CA ACTIVITATE DE ORGANIZARE ŞI CONDUCERE A SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE
Activităţi ce preced şi pregătesc predarea-învăţarea propriu-zise:
delimitarea şi precizarea obiectivelor pedagogice analiza psihopedagogică a resurselor umane inventarul, selecţia şi analiza resurselor materiale utilizate în predare-învăţare definirea strategiei didactice optime activităţii respective; opraţionalizarea obiectivelor de referinţă, deduse din obiectivele-cadru; prelucrarea didactică a conţinuturilor identificarea de noi surse de informare pentru elevi care să fie valorificate în timpul şi după predare; preluarea, adaptarea sau elaborarea unor materiale didactice gen planşe, folii retroproiector, fişe de muncă independentă, bareme de evaluare/autoevaluare, miniprograme pe calculator, CD-uri didactice, casete video, înregistrări etc. proiectarea scenariului didactic prin ierarhizarea, ordonarea, corelarea şi articularea fiecărui obiectiv şi a tuturor obiectivelor lecţiei respective cu activităţile, conţinuturile, metodele, mijloacele didactice şi formele de organizare, scenariul încadrabil într-un interval de timp prestabilit şi desfăşurat într-un spaţiu pedagogic concret; elaborarea unui instrument de evaluare a proiectului, care să permită formularea unor predicţii PREDAREA CA ACTIVITATE DE ORGANIZARE ŞI CONDUCERE A SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE
Activităţi în timpul predării/organizării şi conducerii situaţiilor de învăţare:
captarea atenţiei şi motivarea pentru lecţie a elevilor anunţarea şi motivarea obiectivelor/capacităţilor vizate în activitatea respectivă; stabilirea şi programarea activităţilor şi a sarcinilor de lucru pentru fiecare obiectiv şi, respectiv, pentru fiecare elev/grup de elevi; organizarea şi orientarea activităţilor şi a situaţiilor de învăţare pentru fiecare obiectiv şi pentru fiecare elev/grup de elevi, în care să se uzeze de anumite conţinuturi, metode şi mijloace didactice; prezentarea informaţiilor prelucrate pedagogic sau asigurarea şi conectarea elevilor la diverse surse de informare şi asistarea acestora în timpul acestei activităţi; organizarea de activităţi didactice în care să se opereze cu informaţiile achiziţionate pentru a stimula, exersa şi dezvolta capacităţile/competenţele vizate; urmărirea şi evaluarea realizării treptate a sarcinilor şi a progreselor elevilor sau grupurilor de elevi; încurajarea elevilor în timpul activităţii şi “deblocarea” pedagogică a celor care întâmpină dificultăţi; programarea unor feedback-uri parţiale şi a unor momente de autoevaluare PREDAREA CA ACTIVITATE DE ORGANIZARE ŞI CONDUCERE A SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE
Activităţi ce urmează predării:
administrarea unor activităţi/probe de măsurare a achiziţiilor elevilor; efectuarea unei analize/evaluări asupra rezultatelor elevilor, din perspectiva obiectivelor/capacităţilor vizate; stabilirea, în forma temelor de casă, a activităţilor care vor consolida achiziţiile din clasă; autoevaluarea propriei activităţi în funcţie de care se vor stabili măsurile de optimizare a activităţii viitoare