 În cadrul unui ţesut, celulele pot stabili

contacte între ele şi cu componente ale

matricei extracelulare.
 Definiţie: joncţiunile celulare – structuri
stabile între celulele vecine, în care
plasmalemele interacţionează specific.
• Joncţiuni celulă – celulă (intercelulare)
• Joncţiuni celulă – matrice extracelulară
 Dimensiuni – mici, de ordinul nm →
→ – neevidenţiabile la MO
– evidenţiabile la ME

 Aspect – bandă (panglică): zonule

– disc: macule
 asigură adezivitatea intercelulară
sau celulă – matrice, stabilizând
ţesuturile
 controlează transportul în spaţiul
extracelular (unele – adevărate
bariere selective)
 sunt responsabile de
compartimentarea suprafeţei
celulare în sectoare sau domenii
 asigură schimburile intercelulare
 Joncţiune impermeabilă (zonula occludens)

 Joncţiuni de aderenţă (de ancorare pe citoschelet)

a. pe filamente de actină
- celulă – celulă (zonula adherens)
- celulă – matrice extracelulară (contact focal)
b. pe filamente intermediare
- celulă – celulă (desmozom)
- celulă – matrice extracelulară (hemidesmozom)

 Joncţiuni de comunicare
◦ joncţiuni gap
◦ sinapse
 joncţiunea strânsă
/tight junction
 “sudarea” plasmalemelor a
2 celule vecine →
excluderea completă a
spaţiului intercelular (2nm)
 proteine
transmembranare –
şiruri anastomozate de
proteine gemene =
occludine, claudine
 formează o centură →
polaritatea celulei:
• domeniu apical
• domeniu latero-bazal
 Criofracturare – şanţuri anastomotice (faţa E);
– creste anastomotice (faţa P).
 Bariere selective – nu permit
trecerea macro- şi micromoleculelor
prin spaţiul extracelular (transportul
– numai prin structurile specializate
de la nivelul plasmalemei)

 Permeabile pentru ioni – în funcţie de

localizarea joncţiunii (în intestinul subţire
de 10.000 ori mai permeabile decât în
vezica urinară)
 Permeabilitatea pentru ioni scade
logaritmic cu creşterea numărului de
şiruri de proteine gemene
 Joncţiuni de ancorare la citoschelet
 Larg răspândite
 Conferă rezistenţă mecanică ţesuturilor
supuse unor forţe mecanice mari: epitelii,
muşchi cardiac, col uterin.
 Structură comună:
• Proteină
transmembranară linker
• Complex proteic de
ataşare la citoschelet
• Element de citoschelet

Joncţiunea Proteina Complexul de ataşare Citoschelet

transmembranară la citoschelet
linker
Zonula adherens Cadherine Cathenine (α, β) Filamente de actină
(celulă-celulă) Vinculină
α-actinină
Plakoglobină
Contact focal (celulă- Integrine Talină Filamente de actină
matrice) Vinculină
α-actinină
Desmozom (celulă- Cadherine: Desmoplakină Filamente
celulă) • desmogleină Plakoglobină intermediare
• desmocolină
Hemidesmozom Integrine Proteine desmoplakin- Filamente
(celulă-matrice) like intermediare
• Desmozom în bandă
 Centură continuă de adeziune la
polul apical, imediat sub zonula
occludens
 Spaţiul dintre cele 2 plasmaleme –
15-20 nm → permite trecerea liberă
a micro- şi macromoleculelor în
spaţiul intercelular
 Centura – microfilamente de actină
 Spaţiul – material fibrilar dens la
fluxul de electroni
 Proteina
transmembranară linker
 Cadherine – familie de
proteine Ca-dependente

 Complexul proteic de
ataşare la citoschelet:
cathenine, vinculină, α-
actinină, plakoglobină

 Filamentele de actină
 dispuse paralel la nivelul
joncţiunii
 în ţesutul epitelial - la
acelasi nivel în celulele
vecine
 în ţesutul epitelial -
situată imediat sub
zonula occludens, în
complexul
joncţional
 la nivelul
muşchiului cardiac:
fascia adherens – în
porţiunea transversală
a discului intercalar
• Joncţiune adherentă celulă-matrice
• Prezentă în ţesutul conjunctiv (cultură de
fibroblaste)

 Plasmalema ataşată la matricea

extracelulară:
- spaţiu - 10-15 nm
- proteina fibrilară - fibronectina
interacţionează cu proteina transmembranară linker
 proteina transmembranară linker –
integrina
 interacţionează cu complexul proteic de
ataşare la citoschelet: talină, vinculină, α-
actinină
 filamentele de actină – aşezate oblic şi
paralel în raport cu suprafaţa plasmalemei
 macula adherens
 Joncţiune celulă-celulă în formă de
disc / spot
 Spaţiul dintre cele 2 plasmaleme:
- 25-35 nm
- material fibrilar dens la fluxul de electroni –
proteina fibrilară
- bisectat de o zona mai densă - glucide, calciu
 Plăci desmozomale:
– densificări în formă de hemidisc
– complexul proteic de ataşare la
citoschelet
 Proteina transmembranară linker:
• familia cadherinelor - desmogleină
- desmocolină
 Complexul proteic de ataşare: peste 12 proteine
- desmoplakină
- plakoglobină
 Filamentele intermediare – tonofilamente /
keratină (în epitelii)
– desmina
– vimentina
 Prezenţi în ţesutul epitelial, muscular şi
conjunctiv
• în ţesutul epitelial - sub zonula adherens - în
complexul joncţional
• în muşchiul cardiac – împreună cu zonula
adherens formează porţiunea transversală a
discului intercalar
 Joncţiune celulă–
matrice în formă de
hemidisc
 Numai în ţesutul epitelial –
leagă celula de lamina
bazală
 Proteina
transmembranară
linker – integrina
(receptor pentru
laminină şi colagen IV
din lamina bazală)
 Complex proteic de
ataşare – acelaşi ca la
desmozom
 Filamente intermediare
– numai tonofilamente/
keratină
 Larg răspândită – în toate
ţesuturile, cu excepţia muşchiului
scheletic
 Spaţiul între plasmaleme: 2-4 nm
 Criofracturare – plăci circulare de
particule intramembranare
agregate
 Pachete de câte 6 proteine
transmembranare –
conexine – asamblate în
conexoni
 Por hidrofil prin membrana
celulară
– canale de comunicare între
citoplasmele celor 2 celule
– diametrul 1,5 nm
– permite trecerea de ioni şi
molecule cu greutate
moleculară sub 1.000 –
1.500 Da (glucide,
hormoni, aminoacizi,
nucleotide, vitamine)
– nu pot trece
macromolecule, proteine şi
acizi nucleici
 Rol: permite celulelor
dintr-un ţesut să
acţioneze simultan, într-o
manieră coordonată (Ex.
contracţia cardiacă)
 Caracter dinamic:
creşterea concentraţiei
de calciu sau scăderea pH
– închiderea comunicării
 Localizare:
- în ţesutul epitelial – sub
joncţiunea de tip
desmozom, foarte
aproape de polul bazal
- în muşchiul cardiac – în
porţiunea longitudinală a
discului intercalar
 Complexul joncţional – zonula occludens
– zonula adherens
– desmozomi
 Discul intercalar:
- porţiunea transversală – zonula adherens
– desmozomi
- porţiunea longitudinală – joncţiune gap