UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: AGRICULTURĂ

METODOLOGIA PRODUCERII DE SĂMÂNȚĂ LA CARTOF (SOLANUM TUBEROSUM)

Îndrumător:
Conf.univ.dr. Lizica SZILAGYI

ÎNTOCMIT DE:
Pleșea Georgian Ionuț
Radu Ioan

BUCUREŞTI
- 2016 -
 Importanța culturii este dată în primul rând de către caracterul
economic. De asemenea îți găsește locul în alimentația omului cât
și în hrana animalelor, în industria spirtului, alcoolului și alte
produse alimentare.
Tuberculii de cartof reprezintă o importantă sursă de amidon și
proteine.

Dintre obiectivele ameliorării cartofului enumerăm: capacitatea

mare de producție, calitatea superioară, rezistența la boli și
dăunători.
Aspecte generale privind ameliorarea cartofului:
- se înmulțește pe cale vegetativă prin tuberculi;
- susceptibilitatea la boli și dăunători este o problemă majoră, și de
aceea este greu de ameliorat prin metode clasice;
- sunt necesari opt până la zece ani, uneori cincisprezece ani de selecție
continuă, prin propagare vegetativă, pentru a obține unul sau dai hibrizi
F1 capabili să dea soiuri noi;
- există corelații pozitive folosite în ameliorarea cartofului:
Însușirea Corelează pozitiv cu:
Calitatea generală de producție Producția de tuberculi din cuib, nr. de
tuberculi din cuib, mărimea și greutatea
lor
Calitatea tuberculilor Conținutul de proteină și amidon și
calitatea lor, conținutul în vitamine

Rezistența la temperaturi joase și secetă Conținutul de substanță uscată din sucul

celular precum și alte elemente fiziologice

Rezistența la boli Prezența unor substanțe ca alcaloizi și

glucoizi din corpul plantei, cu acțiune
stimulativă asupra metabolismului
Crearea materialului inițial de ameliorare
 Testul de autofecundare și de hibridare ajută în alegerea perechilor parentale (a
genitorilor) care dețin caracterele, însușirile urmărite;
 Se aleg genitorii cu maximum de caractere și însușiri specifice;
 Unele caractere (culoarea cojii, precocitatea, mărimea și forma tuberculilor
etc.) se exteriorizează în prima generație hibridă, rezultatul fiind, scurtarea
procesului de selecție;
 Alte caractere au nevoie de mai multe reînmulțiri pentru a se exterioriza, dar
prin studiul populațiilor hibride se poate aprecia numărul de seminceri necesari
obținerii diferitelor însușiri;
 Hibrizii care întrunesc o serie de însușiri și caractere din cele urmărite se
încrucișează cu alți hibrizi și soiuri diferite din Solanum tuberosum L. până la
obținerea hibridului dorit.
 Metode de ameliorare a cartofului

Selecția clonală Autofecundarea Mutageneza Haploidia si poliploidia Hibridarea sexuată

Hibridarea interspecifică și metode de învingere a

Biotehnologii
intersterilității
Hibridarea – constă în izolarea ovarului și îndepărtarea staminelor înainte
de maturizarea polenului și polenizarea directă cu polenul formelor parentale
paterne. Se folosesc atât hibridări apropiate (între soiuri ameliorate), cât și
hihridări îndepărtate (între specia de cultură și alte specii cu gene
corespunzătoare); in practica procentul de prindere in urma hibridarii este de 25-
30% datorita speciilor sterile dar si datorita ruperii stigmatului in timpul
procesului

castrarea florilor de cartof

Schema de ameliorare 1
Anul 1- câmp de seminceri
sămânța obținută prin selecție cu ajutorul hibridării sau autofecundării se înmulțeste și rezultă
prima generație de seminceri (F1).
Anul 2- câmp de selecție- populații hibride vegetative
semincerii din primul an se înmulțesc în anul doi vegetativ din tuberculii reținuți; la recoltare
se extrag clone (elite din fiecare populație hibridă).
Anul 3- câmp de selecție- D1
clonele elită se plantează, la recoltare se face o triere riguroasă eliminându-se 70-80% din
material.
Anii 4 și 5- câmp de selecție D2 și D3
liniile valoroase din descendentele doi și trei se studiază individual
Anii 5 și 6- câmp microculturi anii I și II
liniile valoroase se înmulțesc în loturi speciale pentru producerea sămânței.
Anii 8 și 9- culturi comparative de orientare anii I și II
liniile valoroase din D6 și D7 se propun pentru încercarea în rețeaua I.S.T.I.S.
Anii 10, 11, 12- culturi comparative de concurs
aici se verifică însuțirile liniilor de perspectivă
Schema de ameliorare 2
Bibliografie:
 A. S. Potlog, G. Nedelea, Z. Suciu, 1984. Îndrumător practic de ameliorarea plantelor,
Editura Facla, Timișoara.
 Anca Baciu, I. Sărac, Luiza Mike, 2009. Genetica și ameliorarea cartofului, Editura Eurobit,
Timișoara.
 http://potatoes.colostate.edu/programs/potato-breeding/photo-gallery/
 https://www.google.ro/search?q=cartofi+piata&biw=1517&bih=742&source=lnms&tbm=isch&
sa=X&ved=0ahUKEwii-anZsOzQAhVDWCwKHcj3DScQ_AUIBigB&dpr=0.9#imgrc=_vumoQ-
eFgJAxM%3A