TRAUMATISME DENTO-

PARODONTALE
LA DINTII PERMANENTI
GENERALITATI
 Dintii DPI prezinta o terapie diferita fata de
traumatismele la DT si DD
 Majoritatea traumtismelor se produc in perioada in
care apexul este inca deschis si arcadele dentare
sunt in formare
CLASIFICARE(dupa Andreasen)
 1.Lez.ale tesuturilor dure dentare si ale
pulpei(fracturi coronare-fisuri ale smaltului,fracturi
ale smaltului,fracturi ale smaltului si a dentinei
cu/sau fara interesare CP;fracturi corono-
radiculare-nepetrante,penetrante-
oblice,longitudinale;fracturi radiculare
 2.Lez.ale sist.de sustinere a dintelui
 3.Fracturi al crestei alveolare
Lez. ale tesuturilor dure dentare
 FRECVENTA:
-baitii sufera de aproape de 2 ori mai multe
traumatisme decat fetele
-varsta media la care se produc traumatismele:8-11
ani
-afectare mai ales a incisivilor sup.
-forma clinica cea mai frecventa:fractura coronara
ETIOLOGIE
 Factori determinanti:accidente de
bicicleta,patine,schiuri,agresiunea
adultilor,accidente rutiere,accidente sportive,cauza
iatrogene(mai rar)
 Factori favorizanti:inocluzia sagitala,starea dntilor
frontali,diverite grade de pierdere a
vederii,obezitatea,lipsa coordanarii
motorii,epilepsia(traumatisme repetate,afectand
mai multi dinti,localizate si.n zona laterala)
EXAMINAREA COPILULUI
TRAUMATIZAT
 ANAMNEZA:
1.Antecedente medicale generale:
-boli cardiace ce necesita proxilafie impotriva
endocarditei bacteriene
-tulb.de coagulare
-alergii la medicamente
-tulb.epileptice
-medicatii
-proxilafia antitetatica
-interventii chirurgicale suferite anterior
ANAMNEZA
 2.ISTORICUL TRAUMATISMULUI DENTAR
CAND?UNDE?CUM?+PIERDEREA STARII DE
CONSTIENTA
a)Timpul scurs de la producerea accidentului-rol
important in alegerea tipului de tratament
b)Locul unde s-a produs-ofera indicatii asupra
gravitatii accidentului,poate ajuta in profilaxia
tetanosului
c)Modul in care s-a produs accidentul
LEZIUNI CRANIO-CEREBRALE
 TREBUI EXCLUSE PRIN:
-intreband copilul daca si-a pierdut constienta,daca a
vomitat,daca este dezorientat
-raspunsurile pozitive pot indica posibilitatea unor
lez.ale SNC si este obligatorie o consultatie de
specialitate
Mai trebuie tinut cont de:
 Directia fortei-care a actionat asupra dintelui
-o lovitura din partea de jos a obrazului produce
fracturi ale dintilor posteriori,sau cateoadata fracturi
mandibulare pe linia mediana;aceste lovituri pot fi
asociate uneori cu fracturi ale coloanei cervicale
EXAMENUL CLINIC
 1.EXTRAORAL-general;facial
 2.intraoral

EXAMENUL CLINIC EXTRAORAL

Examenul clinic general:
-pentru a depista gradul de extensie a
traumatismului
-semne vitale:puls,reflex pupilar
-sangerarii
-diplopie
EXAMENUL CLINIC
 EXAMENUL CLINIC FACIAL
Se palpeaza contururile scheletului facial
Trebuie inregistrate toate plagile sau escoriatiile
extraorale
Se palpeaza ATM-atentie la cracmente sau crepitati
Orice intepenire sau durere la niv.fetei face
obligatorie trimiterea copilului la un specialist care sa
infirme o lez.a coloanei cervicale
EXAMENUL CLINIC INTRAORAL
 Se face toaleta cav.buc.pentru indepartarea
corpilor straini,cheguri(elim.corpurilor straini de la
prima consultatie elimina riscul instalarii infectiilor)
 Statusul dentar-fiecare dinte se
examineza;inregistrarea relatiilor de ocluzie;se
urmareste reactia la palpare si percutia a dintilor si
modificarea pozitiei si mobilitatea
verticala/orizontala
EXAMENUL RADIOLOGIC
 Se urmaresc:fracturi radiculare,gradul de
dezv.radiculara,dimensiunea CP,rezorbtii,gradul de
deplarare a dintilor,fracturi de maxilat,prezenta de
corpi straini/dinti in partile moi
 Daca se suspecteaza o fractura radiculara se
efetueaza 0 a 2a ,o a 3a radilografie din unghiuri
usor diferite
 Se recom.OPG daca se suspecteaza fracturi
mandibuare sau de condil
URMARIREA RADILOGICA IN TIMP
 Modificariile potalogice nu apar imediat pe rx
 Dupa 3 sapt.se poate vedea pe
rx:radiotransparente date de necroza
pulpara,rezorbtii radiculare
 Dupa 6-7 sapt.se vede anchiloza
 In absenta unoe semne
evidente(fistula,mobilitate,modif.de
culoare,durere)se recomnda efectuarea unor rx
suplimentare nu mai devreme de 6 luni de la
traumatism
FRACTURI CORONARE
 FISURILE SMALTULUI
Fracturi incomplete ale smaltului,fara pierdere de
substanta dura dentara,pot trece neobservate,pot fi
puse in evidenta cu ajutorul luminii focalizate
FRACTURILE SMALTULUI
Sunt pierderi de substanta dura dentara limitante
numai in smalt
Fractura de smalt
FRACTURI CORONARE
 FRACTURA A SMALTULUI SI A DENTINEI NEPENETRANTE
Pierderii de sub.dura dentara atat de smalt si
dentina,fara afectarea CP
Cel mai frecvent este afectat unghiul mezial al ICS
Pot fi orizontale la diferite niv.ale coroanei
Se pot asocia uneori cu lezarii a lig.periodontal
Clinic:sensibilitate la ag.termicii si masticatie,intensitatea
durerii tine de gradul de maturare a dintelui si sup.de
dentina descoperita
RX:se vede linia de fract.ce nu intereaza CP(radilogic CP
este mai mica decat in realitate)
FRACTURI DENT. PENETRANTE
 Afecteaza CP
 Se poate observa o usoara hemoragie la niv.zonei
unde CP este deschis-daca pacientul vine repede
daca vine mai tarziu apare ca un polip pulpar
 Apare durere la ag.termici si masticatie
Fractura penetranta
FRACTURA CORONO-RADICULARA
 Afecteaza :smaltul,dentina si cementul,si uneori
pulpa dent.
Apar ca urmare a unui impact orizontal si det.o linie
de fractura va urma initial traseul prismelor de smalt
de pe sup.vestibulara a coroanei si apoi va avea un
traseu oblic pana la niv.crestei gingivale palatinale
O Astfel de fractura netratata duce la aparitia
durerii la masticatie
FRACTURILE RADICULARE
 Afecteaza concomitent cementul,dentina,pulpa
 Pot fi: orizontale sau oblice;in 1/3 cervicala,medie
sau apicala
 Vindecarea se face spontan prin anchiloza;tratata
prin apozitie de cement sau tesut conjuctiv,NU tesut
de granulatie
 Fractura de obicei apare ca urma unei lovituri cu
directie orizontala care craza zone de compresiune
vestibulara si palatinala
Fractura radiculara –imag.rx
FRACTURILE RADICULARE
 Se produc cel mai frecvent la dintii cu apex inchis
dar si la dintii cu apex deschis-dar incomplet
 EXEMEN CLINIC

Discreta extruzie a dintelui,cu modif.relatiilor ocluzale

Gradul de mobilitate a dintelui depinde de
localizarea fracturii
Prin palpare se poate simti mobilitatea fragm.coronar
LEZ.ALE SIST.DE SUSTINERE A DINTELUI

 1.CONTUZIA
 2.SUBLUXATIA
 3.EXTRUZIA
 4.LUXATIA LATERALA
 5.INTRUZIA
 6.AVULSIA
CONTUZIA
 Reprezinta un traumatism minor al
ligamen.dentoparontal(LPD) si al pulpei care poate
determina edem si inflamatie al LPD ,facand
dureros dintele la percutie si masticatie
 Fibrele LPD raman intacte,dintele nu este mobil si u
exista sangerare in santul gingival
 Rx nu apar modificari
 Testele de vitalitate sunt de obicei normale
SUBLUXATIA
 O parte din LPD este afectat
 Dintele este mobil,dar nu este deplasat
 Apare o usoara sangerare in santul gingival
 Dintele este dureros la percutie si masticatie
 Rx-nu pune in evidenta modif.la nivelul
sp.periodontal
Subluxatia a DT
EXTRUZIA
 Se produce o lezare combinata a pulpei si parodintiului
 Impactul pulpar produce o deplasare in lan vertical din
alveola sa,fibrele palatinale ale LPD nepermintand
avulsia sa totala
 Clinic –dintele extruzat este deplasat axial in afara
alveolei si este extrem de mobil,fiind mentinut numai de
cateva fibre gingivale palatinale intacte
 Rx:sunt necesare expuneri din incidente excentrice
pentru a putea evidentia deplasarile produse
 Se observa largirea spatiului periodontal
LUXATIA LATERALA-VEST./PALATIN.
 Impactul are o directie orizontala,deplaseaza
coroana spre palatinal si apexul spre vestibular sau
invers
 Ambele miscari pot duce la aparitia contuziei sau
fracturi ale peretelui alveolar
 In luxatiile laterale se produc atat compresie cat si
ruptura la niv.diferitelor zone ale LPD,pulpei si a
osului
LUX.LAT.-continuare
 CLINIC
Coroana dintelui luxat lateral este de obicei deplasata in
plan orizontal,dintele fiind imobilizat in noua pozitie si in
percutie prezantand un sunet metalic(ca la anchiloza)
 RX-printr.o expunere ocluzala sau orientata excentric
care tinde sa se interpuna intre radacina dintelui si
alveola goala,evidentiind natura reala a
traumatismului
pe rx obisnuita dintele apare mai scurt
INTRUZIA
 Impactul este axial direct
 Diagnosticul diferential se face prin percutie:in
cazul unui dinte in eruptie sunetul este mat,iar in
cazul unui dinte intrudat sunetul este
metalic,ascutit,patognomonic pentru luxatie si
intruzie
 Rx:pune in evidenta deplasarea dintilor si
disparitia sau micsorarea spatiului periodontal;la
dintele matur se poate observa modificarea
pozitiei joctiunii smalt-dentina
INTRUZIA
INTRUZIA-continuare
 Vindecarea este asociata cu instalarea
complicatilor,datorita afectarii LPD si al pulpei
 Pot aparea complicatii majore:rezorbtia
inflam.externa si interna
AVULSIA
 Consta in indepartarea totala a dintelui din alveola
sa si ruperea tuturor fibrelor LPD si a pachetului
vasculo-nervos apical
 Se produce mai frecvent la dintii imaturi,in urmsa
unui impact orizontal
 Rx:alveola goala
 Clinic:dintele lipseste din alveola sa ,alveola ce
contine un cheag de sange
AVULSIA
TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR
DENTO-PARODINTALE
 Factorii ce influenteaza alegerea tratamentului
FACTORII LOCALI:
Forma clinica a traumatismului;stadiul dezvoltarii
dintelui;starea pulpei;timpul scurs de la
traumatism,asocierea diferitelor forme clinice;starea
anteriora
FACTORI GENERALI:
Starea generala de sanatate a copilului,prezenta
altor leziuni in alte parti ale corpului
ETAPELE TRATAMENTULUI
 1.TRATAMENTUL DE URGENTA:
Toaleta plagilor,proxilafie
antitetanica,antibioterapie,antialgice,anti inflam.
Reducerea si imobilozarea fract.osoase si sutura
plagilor
Extractia dintilor irecuperabili
Reducerea si imobilizarea luxatiilor dentare
Protezarea plagii dentinare
Restaurare provizorie
ETAPELE TRATAMENTULUI:
 2.TRATAMENTUL INTERMEDIAR
urmarirea si aplicarea tratamentelor eventualelor
complicatii,tratamente ortodontice/protetice
3.TRATAMENTUL FINAL
Consevator odontal:obturatii,fatetari
Protetic:RCR,coroane,punti
TRATAMENTUL FISURILOR DE SMALT

 FLUORIZARE
 LACURI ADEZIVE(FLOW)
 EVITAREA ALIMENTELOR RECI/FIERBINTI
 DISPENSARIZARE
TRATAMENTUL IN FRACTURI DE SMALT

 NETEZIREA ZONEI SI FLUORIZARE

 REFACEREA CU COMPOZITE CU SAU FARA BIZOU
TRAT.FRACT.DE SMALT SI DENTINA
NEPENETRANTE
 Depinde de cat de aproape este linia de fractura de
CP si de varsta copilului
 Tratamentul plagii dentinare-daca linia de fractura este
la distanta de CP:CA(OH)2 si protectie 4-6 sapt. Apoi
refacere coronata cu compozite;-daca linia de fractura
este aproape de CP:CA(OH)2,protectie 6-8 sapt.,apoi
refacere cu compozit cu bizou sau aplicarea de stifturi
parapulpare in axul lung al dintelui
 Daca s-a gasit fragmentul fracturat reatasa imediat sau
dupa 4-8 sapt. in funct.de linia de fractura
TRAT.FRACT.SMALTULUI SI DENTINEI
PENETRANTE
 Obiectivul trat.este pastrarea cel putin partiala a
vitalitatii pulpare:coafaj direct,pulpotomie
partiala,pulpotomie,pulpectomie partiala
 Criterii de alergere a metodei de tratament:

Timpul scurs de la accident,starea pulpei,asocierea

unor leziuni parodontale,starea anterioara a
dintelui,posibilitatea de
refacerecoronara,posibil.pacientutlui de a reveni
periodic la tratament si controale
COAFAJUL DIRECT
 INDICATII:
Fracturii recente:1-6 ore
Orificiu mic de deschidre 1mm
Pulpa sanatoasa,vitala,roz-rosiatica
Posibilitatrea inchiderii etanse
Lipsa lez.parodontale
Urmarire 4-8 sapt.
PULPOTOMIA PARTIALA
 Indicatii:
Fracturi vechi de peste 6 ore->2 zile
Orifciu de deschidere 1-2 mm
Pulpita ireversibila,pulpita hiprplazica strict in jurul de
deschidere
Esec al coafajului direct
PULPOTOMIA PARTIALA
 Technica:
Anestezie,izolare,toaleta
Largirea orif.pulpar si indepartarea a 2 mm din
pulpa coronara
Spalaturi,hestoza
Aplicarea CA(OH)2
Inchidere etansa cu CIS,capa
PULPOTOMIA
 Indicatii:
Fracturi vechi de peste 2 zile
Orificiu la deschidere a CP mai mare de 1-2 mm
Pulpita partiala
Esec al coafajului direct si al pulpotomiei partiala
Technica:anesteziei,izolare,toaleta
Largirea orif.de deschidere si indep.pulpei coronare
Spalaturi ,hemostaza
Aplicare de CA(OH)2,inchidere etansa,capa
PULPECTOMIA PARTIALA
 INDICATII:
Fracturi mai vechi de 2 zile
Orificiu larg de eschidere a CP
Pulpita ireversibila
Asociere cu leziuni parodontale
La dintii cu carii si obturatii
Esecuri ale pulpotomiei
PULPECTOMIA PARTIALA
 TECHNICA
Anestezie,izolare,indepartare tavanului CP
Indepartare pulpei coronare si psrtial a pulpei
radic.cu ace Hedstrom cu varf aplatizat,hemostaza
Obturarea canalului cu pasta pe baza de CA(OH)2
Obturatia coronara
Refacerea obturatiei de canal la 3-4 luni pana la
inchiderea apexului
Obturatie definitiva a canalului si a coroanei
Modalitati de protectie a plagii
dentinare in fracturile coronare
 Inel ortodontic
 Coroane prefabricate din otel,acrilice
 Cape acrilice confectionate in cabinet
 Acoperirea cu rasini,compozite
 Acoperirea cu CIS
 Realipirea fragmentului fracturat
TRAT.FRACTURILOR CORONO-
RADICULARE
 Indepartarea frag.coronar urmata de refacerea
coronara
 Indepartarea frag.coronar asociata cu gingivectomie si
osteotomie,urata de reface coronara
 Indepartarea fragmentelor coronare si extruzia
chirurgicala/ortodontica a radacinii
 Mentinerea in situ a frag.pana spre finalul
pubertatii,dupa care se extrag si se aplica un implant
 Aplicarea imediat dupa extractia a unui implant
osteointegrat
TRAT.FRACTURILOR RADICULARE
 Dupa unii autori se vindeca 50% fie ca sunt tratate
sau nu
 Pentru a usura vindecarea pulpara si a LPD este
considerata esentiala repozitionarea optima a
fragm.
 Mentinerea imobilitatii rigide timp de 3-4 luni
TRATAMENTUL LEZ.LA NIVELUL LIG.
 REPLANTAREA:
Reguli:nu se atinge radacina,dintele se spala doar
daca a fost imobilizat,nu se freaca,daca nu poate fii
reimplantat imediat se tine in SF,lapte
Recomdari dupa
replantare:antibioterapie,antialgice,antiinflam.,igena
orala,clatiri cu clorhexidina
Tratament endodontic:la DPI nu se face,la cei cu
apexul inchis se face pulpectomie dupa imobilizare(7-
10zile)
Timpul de mentinere al imobilizarii la
DD
 REPLANTARE 7-10 ZILE
 EXTRUZIE 2-3 SAPT.
 LUXATII LAT.:3-8 SAPT.
 FRACTURI RADICULARE:3-4 LUNI
FRACTURA DE TABLA OSOASA
VESTICULARA
IMOBILIZAREA
Timpul de mentinere al imobilizarii la
DT
 CONTUZIE-7-10ZILE,SE CONSUMA ALIMENTE MOI
 SUBLUXATIA-2-3 SAPT. ,SE CONSUMA ALIMENTE
MOI
 EXTRUZIA-14 ZILE,IMOBILIZARE SEMIELASTICA
 LUXATIA LAT-3-8 SAPT..IMOBILIZARE ELASTICA
 INTRUZIA EXPECTATIV-6-8 SAPT.
 AVULSIA-REPLANTARE 7-10 ZILE,IMOBILIZARE
ELASTICA
Cerintele unui sistem de imobilizare
 Sa poate fi aplicat in cav.buc.fara ajutorul
laboratorului
 Sa nu trautizeze dintii si tesuturile gingivale
 Sa favorizeze reducerea dinteluiin pozitia initiala si
fixarea sa pe toata durata imob.
 Sa poate fi usor curatate,sa nu favorizeze apararitia
cariilor
 Sa nu mofigice ocluzia
 Sa permita efectuarea de testelor de vit.si a unor
tratamente endodontice
Metode si tech.de imob.
 Ligaturi interdentare
 Barii vestibulare
 Gutiere acrilice confectionate in laborator/cabinet
 Sine colate cu compozite
Tipuri de imobilizare
 Elastica->replantare
 Semielastica->luxatii laterale,extruzii
 Rigide->fracturi coronare