Sunteți pe pagina 1din 17

Prof.

Coordonator:
Lect. Univ. Doris Louise Popescu
Studenți:
Dinu Roxana- Iulia
Schüller Codruța- Mădălina
CUPRINS
 Problematizare
I. Consecințele Revoluției din 1989 asupra economiei
 Situatia economiei din decembrie 1989
 Urmările Revoluției asupra economiei
II. Aderarea la UE și economia țării dupa integrare
 Aderarea României la UE
 Avantajele economice în urma integrării
III. Criza Economică din 2008
 Cauzele declanșării crizei
 Efectele crizei în România
IV. Situația economică actuală a României
 Prognoze de dezvoltare economică pe termen mediu (2015-2017)
V. Globalizarea
 Ce reprezintă globalizarea?
 România în procesul de globalizare
 CONCLUZII
 Bibliografie
Problematizare
 Care au fost consecințele revoluției din 1989 asupra stării economiei
românești?
 Cum a evoluat economia națională odată cu integrarea în Uniunea
Europeană?
 Care a fost situația economică a României între integrarea
economică și criza din 2008?
 Prin ce se caracterizează declanșarea crizei din 2008 în România?
 Cum s-a manifestat criza economică la nivel național?
 Care au fost urmările crizei economice asupra societății românești?
 Care este situația economică actuală a României?
 Care sunt perspectivele dezvoltării economiei românești?
 Ce reprezintă fenomenul de globalizare pentru România?
I. Consecințele Revoluției din 1989 asupra
economiei românești
 Situatia economiei din decembrie 1989
La data de 21 decembrie 1989, Romania avea un produs intern brut de 800
miliarde de lei, adica de aproximativ 53,6 miliarde de dolari. Exporturile
Romaniei totalizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari. Datoria externa a tarii,
in valoare de 11-12 miliarde dolari era achitata integral, din februarie 1989. In
jur de 58% din venitul national era realizat de industrie și 15% de agricultura.
Populatia salariata reprezenta peste 73% din cea ocupata.
 Urmările Revoluției asupra economiei
Evoluţia economiei româneşti după anul 1989 a fost dominată de un declin
continuu.
Elementul care a determinat hotărâtor evoluţia economiei româneşti l-
a constituit mediul economic. Acesta a determinat și a stimulat apariţii de
pierderi atât la nivel microeconomic cât şi la nivel macroeconomic. Astfel,
economia reală a avut un regres continuu, fenomen însoţit de o inflaţie care a
atins vârful în 1997.
Declinul productivităţii muncii în industrie şi construcţii s-a reflectat în
diminuarea produsului intern brut. Productivitatea muncii în ramurile
industriei a avut un caracter oscilant, influenţând negativ industria, produsul
intern brut şi ocuparea forţei de muncă. Un efect distructiv în economia
românească l-a avut şi decapitalizarea agenţilor economici. În domeniul
utilizării forţei de muncă, după anul 1989, s-au manifestat transformări majore,
unele dintre ele necunoscute până atunci:disponibilizările de personal şi
şomajul,care au avut pe perioada analizată nivele crescătoare.
Reducerea numărului de persoane participante la activitatea economică, deci
antrenate la crearea PIB a contribuit atât la diminuarea acestuia cât şi la
scăderea nivelului de trai.
II. Aderarea la UE și economia țării dupa
integrare
 Aderarea României la UE
România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007 , după
ce Tratatul de Aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de către toate
Statele Membre. România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în
1995, iar în 1999, Consiliul European de la Helsinki a hotărât deschiderea
negocierilor cu o parte dintre statele care depuseseră cererea de aderare, între
care şi România. Negocierile au fost deschise în prima jumătate a anului 2000 şi s-
au derulat până la sfârşitul anului 2004, când Consiliul European a marcat
încheierea negocierilor.

 Avantajele economice în urma integrării


Procesul aderării a reprezentat un stimulent pentru consolidarea proceselor
de reformă, pentru dezvoltarea economică şi progresul social. Aderarea a implicat
un amplu demers de reformă şi modernizare administrativă, racordarea la acquis-
ul comunitar, precum şi încorporarea principiilor fundamentale pe care se
fundamentează construcţia europeană – democraţie, statul de drept, respectul
pentru drepturile omului.
Din punct de vedere politico-economic, Romania a beneficiat de cele patru
libertăți fundamentale: libera circulatie a marfurilor, a fortei de munca (cetatenii
romani beneficiaza printre altele de dreptul la munca, la asigurare si protectie
sociala sau protectie consulara, intr-un stat in care Romania nu are relatii
diplomatice), a serviciilor și a capitalurilor. Totodata, Romania a obținut fonduri de
post aderare (in special pentru dezvoltarea agriculturii, infrastructurii si
industriei), si investitii straine, ceea ce a implicat cresterea locurilor de munca, si
realizarea unor produse de calitate ridicata.
Domeniul agricol este un alt sector major în care s-au resimţit consecinţele
pozitive ale aderării. Spre exemplu, creşterea investiţiilor străine a permis
introducerea de noi tehnologii şi practici moderne manageriale în domeniu.
Facilitarea participării la spaţiul multicultural
european, prin schimburile culturale sau prin accesul
studenţilor la sistemele educative din celelalte state
membre reprezintă, de asemenea,o consecinţă benefică
majoră a aderării la UE.
III. Criza Economică din 2008
 Cauzele declanșării crizei
Declanșarea crizei poate fi fixată când American Home Mortgage
a dat faliment din cauza prăbușirii pieței imobiliare din Statele Unite ale Americii
, cauzată în special de scăderea de către Rezerva Federală a ratelor dobânzilor,
ajungând la cel mai mic procent din ultimii 30 ani. Criza actuală a captat atenţia
întregii lumi şi a depăşit graniţele sectoarelor afectate iniţial. Pierderile
importante, generate de criza de pe piața creditării, i-au determinat
pe miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană încă din toamna anului 2007 să
examineze introducerea unor măsuri preventive împotriva crizei.
Cu toate acestea, criza financiară americană a devenit una
internațională și a cuprins rând pe rând economiile europene și din Asia de Sud-
Est. Nici România nu a fost ocolită de acest flagel al creditării haotice. Cu toate
acestea se poate spune că situația economică pe care a traversat-o România a
fost mai degrabă o criză internă, determinată pe o creștere economică bazată pe
consum.
 Efectele crizei în România
Piata imobiliara a fost prima care a cedat. Tranzacțiile din piața imobiliară
au început sa se rărească din vara anului 2008, pe seama evolutiei incerte a
preturilor pe plan international. Anul 2008 a adus concedieri masive în majoritatea
domeniilor de activitate din economie, pe fundalul unor reduceri ale producției și
sistarea investițiilor, iar prima jumătate a anului 2009 a dus la scăderea comenzilor
pe fondul accentuării efectelor crizei.
Producția industrială a scazut cu 0,7% în octombrie 2008 fata de luna
anterioară, în timp ce față de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din
cauza comprimării cu 4,6% a industriei prelucrătoare, care nu a putut fi compensată
de creșterile din sectorul de utilitati și din industria extractivă. În plus, cifra
de afaceri din comerțul cu amanuntul, a scazut în octombrie cu 19% fata de luna
precedenta.
La nivelul investiiilor străine, acestea atinseseră în 2008 un vârf ajungând la 9,5
miliarde de euro. În 2010, acestea erau doar de 2,2 miliarde euro, continuând să
scadă până la 1,63 miliarde euro în 2011.
Și dacă situația nu era destul de rea, în 2009, aproape 15.000 de firme au intrat
în insolvență, în creştere cu 75% faţă de nivelul din 2007, când 8.297 de societăţi au
ajuns în situaţia de a nu mai dispune de fonduri pentru a-şi plăti datoriile.
Piața auto în 2009 nu a stat nici ea prea bine. Potrivit datelor Asociaţiei
Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), producţia naţională de
autovehicule s-a prăbuşit cu 78,6% în decembrie, la 4.045 unităţi.
În ceea ce privește șomajul, rata acestuia avea un nivel scăzut de numai 4%. În
2010 și 2011 acesta atingea un maxim de 7,6%, respectiv 6,6%.
IV. Situația economică actuală a României
 Sinteza principalelor evoluţii economice în anii 2014-2015
 Anul 2014
În anul 2014 PIB real s-a majorat cu 2,9 la sută, România plasându-se astfel, pentru al
doilea an consecutiv, între primele cinci ţări la nivelul UE. La acest rezultat a contribuit şi
creşterea cu 2,6 la sută înregistrată în ultimul trimestru, imprimată în exclusivitate de
absorbţia internă şi susţinută de toate sectoarele economice.
Agricultura şi construcţiile au înregistrat rezultate superioare celor din perioada
precedentă. În primul caz, VAB şi-a accelerat dinamica anuală (până la 5,2 la sută), producţia
din 2014 depăşind media pe termen lung pentru al doilea an consecutiv.

 Anul 2015
În luna ianuarie 2015, rata anuală de creştere a producţiei industriale s-a încetinit cu 2
puncte procentuale faţă de intervalul anterior, până la 1,2 la sută, cele mai importante
reduceri de dinamică fiind consemnate în cazul industriei mineritului şi al sectorului.
Alte ramuri au înregistrat îmbunătăţiri ale ratelor anuale de creştere a volumului
producţiei: industria alimentară (impulsionată de perspectivele unui an agricol favorabil şi de
investiţiile în extinderea unor capacităţi), industria cauciucului, fabricarea calculatoarelor şi a
produselor electronice, industria produselor din minerale nemetalice
Rata şomajului s-a modificat și ea marginal, astfel: rata şomajului înregistrat s-a majorat
cu 0,1 puncte procentuale faţă de intervalul anterior. Rata anuală de creştere a câştigului
salarial nominal net a accelerat semnificativ în raport cu ultima lună a anului anterior, până la
7,1 la sută, în principal ca urmare a implementării unei noi etape de majorare a salariului
minim pe economie, până la 975 lei.
 Economia actuală- 2016
Luna februarie 2016 a consemnat revenirea în teritoriu pozitiv a dinamicii anuale a v
olumului producţiei industriale (0,8 la sută) exclusiv pe seama sectorului prelucrător.
Rata șomajului s-a situat în luna februarie la 6,5 la sută (serie de date ajustată
sezonier), nivel similar lunii precedente.
În ceea ce priveşte veniturile, dinamica anuală a câştigului salarial nominal net pe
economie a accelerat până la 12,7 la sută, tendinţă regăsită mai ales în industria
prelucrătoare și în sectorul serviciilor private (în special în IT&C și comerț, ambele cu
activitate în expansiune).
În structură, cel mai important salt a
fost înregistrat în comerțul cu amănuntul
exclusiv auto, contribuţii decisive revenind,
pe de o parte, comerţului alimentar, stimulat
inclusiv de expansiunea marilor lanţuri de
distribuţie, iar pe de altă parte, vânzărilor de
mobilă și produse electro-IT, în corelaţie cu
animarea pieţei imobiliare și pe segmentul
rezidenţial.
În perioada de inceput a anului , rata anuală a inflaţiei și-a accentuat valoarea
negativă, până la -2,68 la sută, nivel care reflectă cu precădere modificările succesive ale
TVA.
Prognoze de dezvoltare economică pe termen mediu
(2015-2017)
Având în vedere evoluţia potenţialului de creştere economică, pentru perioada
2015-2017 se estimează că economia românească îşi va relua creşterea mai
susţinută, fiind posibilă o creştere a produsului intern brut, în medie, cu 2,9%
anual.
Scenariul se bazează pe îmbunătăţirea activităţii economice în ramurile
industriale cu potenţial ridicat de export, în sectorul construcţiilor, care poate
fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile,precum şi în
sectorul serviciilor. Cererea internă va fi motorul acestei evoluţii, cu o medie
anuală estimată la 3,4%. Tendinţa de reducere a inflaţiei anuale va continua în
perioada 2015-2017.
Menţinerea unei conduite ferme a politicii monetare, promovarea unei politici
salariale prudente şi continuarea reformelor structurale vor menţine procesul de
dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflaţiei urmează să scadă până
la nivelul de 2,5% în anul 2017, cu o medie anuală de 2,7%.
V. Globalizarea
 Ce reprezintă globalizarea?

Abordata din punct de vedere economic si financiar, globalizarea poate fi definita


drept intarirea, reinventarea si armonizarea legaturilor dintre economiile nationale
pe o piata mare, globala, a bunurilor si serviciilor, dar mai ales a circulatiei
capitalurilor de orice fel.
Factorii economico-comerciali determinanti ai globalizarii economiei nationale:
 Liberalizarea comertului cu servicii(in domeniul telecomunicatiilor, asigurarilor si
bancar)
 Liberalizarea pietelor de capital: produsa ca urmare a eliminarii treptate a
impunerilor si restrictiilor privind circulatia devizelor si a capitalului; un pas favorabil
in vederea formarii unor piete financiare globale, interdependente, lucru ce
favorizeaza mai usor migratia capitalului;
 Mobilitatea capitalului reduce riscul repatrierii capitalului in special in cazul
companiilor internationale si genereaza o reducere a costurilor in ceea ce priveste
capitalul imprumutat sau capitalul folosit pentru investitii internationale.
 Dezvoltarea durabila(actiunile care raspund nevoilor prezente, fara a compromite
capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile)
 Securitatea ecologica(una dintre componentele fundamentale ale securitatii
globale).
 România în procesul de globalizare
România s-a aflat printre ultimele ţări care au beneficiat de revoluţia
transporturilor, a comunicaţiilor, a productivităţii muncii, şi, în final, a informaţiei.
Îndeplinirea obiectivului major de integrare europeană a României este
complementar cu demersurile în plan regional și cooperarea la acest nivel, acțiune
dusă în sprijinul creșterii stabilității în zonă. Astfel, o serie de probleme politice,
economice, de securitate și culturale, au putut beneficia de o abordare eficientă,
înt-un cadru relativ omogen, cu un anumit grad de coeziune, creându-se
mecanisme viabile de cooperare a căror necesitate este demonstrată nu doar la
nivel regional și subregional, ci și gobal.
Printre beneficiile aduse de globalizare României pot fi incluse:
 libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi
cunoştinţelor; participarea neîngrădită la circuitul mondial de valori;
 posibilitatea rezolvării în condiţii mai bune a unor probleme care depăşesc
graniţele naţionale (cooperarea economică şi asistenţa financiară internaţională;
poluarea; securitatea infrastructurilor critice; sărăcia, subdezvoltarea;
analfabetismul; asigurarea păcii, inclusiv prin apărarea împotriva terorismului;
migraţiile;.)
 reducerea costurilor datorită economiilor de scară realizate prin producţia de
serie mare destinată exportului pe arii mai extinse.
CONCLUZII
 În perioada de după anul 1989 economia națională a României a fost dominată de un
declin continuu apărut în toate sectoarele economice,înregistrându-se pierderi atat la nivel
macroeconomic cât si microeconomic (inflatie ridicată, decapitalizarea agenților economici,
scăderea exporturilor, scăderea veniturilor populației)
 Odată cu integrarea europeană, România a beneficiat de creștere din punct de vedere
economic, datorită adoptării legilor europene create în scopul dezvoltării economice si
progresului social ale țărilor membre.
 Dezvoltarea economică a României încetează odată cu apariția recesiunii din 2008, care
produce efecte devastatoare în toate sectoarele economiei naționale (industrie, agricultură,
comerț, tursim, etc).
 Relansarea economiei românești începe să își facă simțită prezența abia la începutul anului
2015,după aproape 7 ani de criză, prin intermediul dezvoltării sectoarelor economice:
industrie, servicii și agricultură, care au adus cele mai mari aporturi la creșterea economică.
 Având în vedere evoluţia potenţialului de creştere economică, pentru perioada 2015-2017,
se estimează că economia românească îşi va contiuna creșterea în special prin dezvoltarea
ramurilor industriale cu potenţial ridicat de export, a sectorului construcţiilor, precum și a
sectorului serviciilor.
 Globalizarea este un proces de armonizare a economiilor nationale pe o piață globală,
proces care a adus economiei românești o serie de benficii de mare însemnătate : libera
circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi cunoştinţelor, asistenţa
financiară internaţională, asigurarea păcii.
Bibliografie
 Mureşan Maria, Josan, Andrei, Istoria economiei europene. De la revoluţia industrială la
Uniunea Europeană, Editura ASE, Bucureşti, 2005;
 Pelkmans, J. (2003). Integrarea europeană. Metode şi analiză economică, lucrarea sub
egida Institutului European din România, Bucureşti;
 Bal A. 2009. Opinii privind cauzele crizei financiare actuale, The Romanian Economic
Journal, Year XII, no. 31, (1) 2009.
 Cristian Păun Cauzele, propagarea și esfectele crizelor într-o lume din ce în ce mai
globalizată, Sfera politicii, Volumul 12, Numărul 6, Iunie 2010;
 Webografie:
 www.bnr.ro - Rapoarte anuale și publicații lunare:
 http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
 http://www.bnr.ro/Caiete-de-studii-484.aspx
 http://www.insse.ro/cms/
 http://store.ectap.ro/
 ro.scribd.com
 http://www.ecol.ro
 http://istorie.ucdc.ro/
Vă mulțumim pentru atenția
acordată!