Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INFLATIA
INFLATIA
esantionul ui T
0
100
IP ( T1) IP ( T 0 )
• Ri = 100
IP ( T 0 )
Formele inflaţiei
• Inflaţia se poate manifesta în diferite
forme în funcţie de anumiţi factori.
Încadrarea intensităţii inflaţiei într-o
anumită formă este o problemă relativă şi
diferă de la o ţară la alta.
• • Inflaţia târâtoare (moderată)
caracterizată prin creşterea generalizată a
preţurilor din coşul de referinţă cu 2-3%
anual
Formele inflaţiei
• - reflexul politicilor de stabilizare
• -o mare încredere în monedă
• - agenţii economici au tendinţa să încheie contracte pe
termen lung
• - o preocupare redusă dacă plasarea economiilor să se
realizeze în active reale sau în titluri.
• -ca regulă generală, productivitatea factorului muncă
creşte mai intens ca salariile
• - PNB (PIB) real cunoaşte evoluţii ascendente pe fondul
unor anticipări pozitive din partea agenţilor economici;
Formele inflaţiei
• Inflaţia deschisă relevantă prin creşterea
anuală a preţurilor mai mică de 10%, dar
superioară celei de 3%.
Formele inflaţiei
• -evoluţia economiei devine preocupantă
pentru toate categoriile de agenţi
economici.
• -când prezenţa sa se constată în
economie, sunt pregătite pentru a fi puse
în aplicare măsuri şi programe
antiinflaţioniste pentru a proteja populaţia
de unele efecte negative
Formele inflaţiei
• Inflaţia galopantă - cea care conduce la
dublarea preţurilor în decurs de un an,
expresie şi sursă a unor ample
dezechilibre în economie.
Formele inflaţiei
• - ea a fost frecvent întâlnită în ţările în curs de dezvoltare
din Africa, America Latină şi doar episodic în ţările
dezvoltate
• - indexarea contractelor cu indicele preţurilor sau printr-o
valută considerată relativ stabilă;
• moneda naţională cunoaşte o pierdere rapidă a valorii
economice (puterii de cumpărare),
• rata dobânzii creşte rapid,
• viteza de rotaţie a banilor se accelerează,
• posesorii acestora ajung să păstreze asupra lor doar
cantitatea de monedă strict necesară tranzacţiilor
cotidiene;
• o parte din economii părăsesc economia naţională,
plasându-se în străinătate
• altele sunt substrase investiţiilor productive şi orientate
spre operaţiuni speculative sau plasamente în active
reale (case, obiecte de artă, terenuri etc.).
Formele inflaţiei
• Hiperinflaţia caracterizată prin creşteri
ameţitoare ale preţurilor; cererea de monedă
naţională scade considerabil, o parte
importantă din tranzacţii efectuându-se sub
formă de troc modern (barter) sau în monedă
alternativă
• preţurile relative devin deosebit de instabile, iar
salariul real al unei persoane se reduce lunar
cu circa 30%
Formele inflaţiei
• este produsul unor schimbări radicale în viaţa
economică şi politică a ţărilor în cauză
• hiperinflaţia a fost un fenomen izolat întâlnit în
unele dintre fostele ţări socialiste în procesul
tranziţiei (Polonia 1988-1990, când indicele
preţurilor a fost circa 1000%, Rusia 1994, cu un
indice al preţurilor cu patru cifre şi în unele ţări
din America Latină
• ca regulă, hiperinflaţia s-a manifestat în ţările şi
perioadele cu un stat slab şi unde se produce o
convergenţă de interese între patronat şi
sindicatele din unele sectoare
Cauzele inflaţiei
• Cauzele inflaţiei în literatura de
specialitate sunt analizate pe rând, fiecare
dintre acestea generând o anumită formă
de inflaţie.
• Economistul american M. Friedman
explică faptul că inflaţia este legată de
oferta de monedă, creşterea acesteia
fiind de natură subiectivă sau obiectivă
(inflaţie prin monedă).
Cauzele inflaţiei
• M. Friedman apreciază că inflaţia este
totdeauna un fenomen monetar, excesul
de monedă reprezentând rădăcinile
acesteia.
• ecartul inflaţionist – absolut şi relativ.
Cauzele inflaţiei
• Ecartul inflaţionist absolut se determină
ca diferenţă, la nivelul economiei
naţionale între cererea solvabilă
nominală – dată de masa monetară aflată
la dispoziţia agenţilor economici
nonbancari, şi oferta reală de bunuri
economice marfare.
• reflectă excesul de monedă, neacoperit cu
bunuri aflate pe piaţă.
Cauzele inflaţiei
• Ecartul inflaţionist relativ se măsoară
prin raportul procentual dintre ecartul
inflaţionist absolut şi oferta reală de
bunuri marfare.
• El indică câte unităţi monetare sunt în
plus la 100 unităţi de ofertă reală
Cauzele inflaţiei
• O altă cauză a inflaţiei o constituie
excesul de cerere solvabilă (inflaţia prin
cerere).
• Este cea mai obişnuită formă a inflaţiei
care are la bază creşterea cererii globale
în faţa căreia oferta este inelastică.
Cauzele inflaţiei
• Inflaţia prin costuri apare în situaţia în
care costurile de producţie cresc, de fapt
primesc un impuls de creştere care va fi
reflectat în creşterea inflaţiei.
Cauzele inflaţiei
• - deprecierea cursului de schimb al monedei naţionale, ceea ce
scumpeşte preţurile factorilor de producţie (dar şi a satisfactorilor)
provenind din import favorizând creşterea IPC şi a bunurilor
economice obţinute pe seama factorilor de producţie importaţi;
• - pierderea sau restrângerea unor pieţe de desfacere, ceea ce
conduce la creşterea costului mediu fix;
• - atragerea în circuitul economic a unor factori de producţie mai
rari ale căror preţuri sunt superioare în raport cu productivitatea
marginală în valoare ca urmare a unor proaste alocări ale resurselor;
• - existenţa deja a unui proces inflaţionist care determină
revendicări din partea sindicatelor şi patronatului pentru a-şi
conserva veniturile reale, ceea ce necesită creşterea veniturilor
nominale (salarii, rente, dobânzi, impozite şi taxe, chirii, etc.),
soldate cu majorarea costurilor unitare.
Cauzele inflaţiei
• Inflaţia structurală presupune o situaţie
gravă din economie în care cererea şi
oferta agregate se modifică în sens
contrar: ca regulă, cererea agregată
creşte, iar oferta agregată scade
Efectele inflaţiei. Costurile
inflaţiei
• un prim efect este cel suportat de
deţinătorii de bani.
• cand rata inflaţiei este mare, banii aflaţi la
populaţie sunt erodaţi datorită scăderii
puterii lor de cumpărare
Efectele inflaţiei. Costurile
inflaţiei
• Un al doilea efect îl reprezintă cel
înregistrat de impozite şi taxe.
• Sistemul actual prevede anumite indexări
ale impozitelor şi taxelor în
concordanţă cu rata inflaţiei, dar aceste
indexări nu sunt atât de prompte încât să
nu afecteze veniturile statului, mai ales
atunci când rata inflaţiei se modifică destul
de rapid
Efectele inflaţiei. Costurile
inflaţiei
• Al treilea efect al inflaţiei este determinat
de câştigurile şi pierderile nejustificate
ale unor oameni sau agenţi economici.
Evident că, prin inflaţie, întotdeauna unii
oameni câştigă, iar alţii pierd.
• Astfel, pensionarii pierd deoarece pensiile
sunt afectate cel mai mult de inflaţie.
Efectele inflaţiei. Costurile
inflaţiei
• Un al patrulea efect economic este cel al
efortului pe care diferite instituţii şi agenţi
economici trebuie să-l facă pentru a se
adapta inflaţiei. Un exemplu este cel al
sistemului de pensii şi asigurări sociale, în
decursul vieţii sale active, un om cotizează cu o
sumă determinată ca un procent din salariul
primit, urmând ca la ieşirea la pensie să
primească o sumă lunară, de regulă, fixă care
să-i permită un trai decent
POLITICI ANTIINFLATIONISTE
• Indexarea salariilor
• -indexare totala
• -indexare partiala
• -indexare cu limita inferioara
• -indexare cu limita superioara
• -indexare fixa in raport de inflatia
variabila
POLITICI ANTIINFLATIONISTE
• MASURI DE REDUCERE A EXCESULUI DE CERERE
• -politica monetara
• -politica bugetara
• -politica dobanzilor
POLITICI ANTIINFLATIONISTE
• MASURI DE STIMULARE A CRESTERII OFERTEI